2,207 matches
-
Cauchois, care identificaseră două linii de emisie, în domeniul radiațiilor X ale elementului 85. Mai târziu, ei au completat studiul, au controlat rezultatele, dovedind astfel existența elementului 85. M. Valdares a confirmat rezultatele lor, iar B. Karlik a arătat că izotopul natural al elementului 85 are masa atomică 218. Teoria existenței izotopilor cu durata de viață lungă a fost urmărită de Hulubei și în cercetările privitoare la elementul transuranian cu numărul atomic 93. După studiile lui Fermi asupra reacțiilor nucleare cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ale elementului 85. Mai târziu, ei au completat studiul, au controlat rezultatele, dovedind astfel existența elementului 85. M. Valdares a confirmat rezultatele lor, iar B. Karlik a arătat că izotopul natural al elementului 85 are masa atomică 218. Teoria existenței izotopilor cu durata de viață lungă a fost urmărită de Hulubei și în cercetările privitoare la elementul transuranian cu numărul atomic 93. După studiile lui Fermi asupra reacțiilor nucleare cu neutroni, prin care s-a confirmat bănuiala că există elemente transuraniene
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
unghiulare 29Ne (ppy) efectuate în domeniul de energii 4,8 - -8,5 MeV (Phys. Rev. 1963). O serie de aspecte deosebit de interesante ale mecanismului de reacție au fost relevate de măsurătorile de corelații unghiulare pe 26Mg („Phys. Rev.”, 1965). Spre deosebire de izotopul mai ușor, datele experimentale pe 24Mg se apropie mai mult de previziunile modelului static al nucleului compus. Acest fapt este interesant din punct de vedere teoretic și este în legătură cu faptul că, în acest caz, energia de excitare a nucleului compus
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se apropie mai mult de previziunile modelului static al nucleului compus. Acest fapt este interesant din punct de vedere teoretic și este în legătură cu faptul că, în acest caz, energia de excitare a nucleului compus este mai ridicată decât în cazul izotopului ușor. S-au studiat și corelațiile unghiulare ppy la 40Ar, unde s-a pus în evidență rolul canalelor proton - neuron (p - n ) care, având un prag scăzut, influențează nu numai secțiunea de ciocnire totală, dar și distribuțiile unghiulare. În jurul energiei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
conținutului. Nu intra în detalii obositoare, de importanță secundară pentru un curs experimental ca cel de „structura materiei”, aborda în schimb toate problemele noi, de perspectivă pentru știință și pentru economie. Făcea dese referiri la descoperirile din domeniul radioactivității, a izotopilor și aplicațiilor lor, acceleratorilor de particule, reactorilor nucleari. Insufla încredere în viitorul cercetării în acest domeniu. Activitatea deosebit de bogată din domeniul cercetării, ca și pe tărâm didactic, nu îl împiedică pe profesorul Hulubei să participe activ la viața științifică și
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
are șase protoni, iar cel al uraniului - 92 de protoni. Numărul neutronilor poate varia în cazul diferitelor elemente sau chiar în cazul aceluiași element. Astfel, nucleul atomului de hidrogen poate avea și unu sau chiar doi neutroni, formând așa-numiții izotopi ai hidrogenului: deuteriu (un neutron și un proton) și tritiul (doi neutroni și un proton). Numărul de protoni dintr-un nucleu este egal cu numărul de electroni care gravitează în jurul nucleului, astfel încât atomul, în totalitatea lui, să fie neutru din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
țintite unde-l doare mai mult: În cârciuma din colț; Între strada lui și a mea, c ’așa au hotărnicit zeii geografia Iașilor... Știindu-l Înțelept, sunt convins că, citind această notă, nu se va supăra. produsul combinării a doi izotopi ai hidrogenului și trei ai oxigenului, adică ar rezulta 9 tipuri de apă. Omul conștientizează greu aceste lucruri, pentru că 8 dintre aceste tipuri alcătuiesc Împreună doar 2-3 la mie din apă. Plantele Însă, le recunosc și le absorb preferențial, după
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
două categorii, din punctul de vedere al proprietăților lor. În paranteză fie spus, ar putea exista una din punct de vedere izotopic, știind că planta, ca producător al materiei prime a alcoolului, are obiceiul de a lua din mediu anumiți izotopi ai elementelor de care are nevoie; de exemplu, unele plante preferă carbonul 12, altele pe cel 13, dar În contextul discuției de astăzi nu asta contează. Și, dacă alcoolul natural nu se deosebește de cel sintetic, de ce atâta discuție? Pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
30.000 de ori, iar unele moluște fluorul, de 7.000 de ori. Până și mercurul este concentrat În celulele algelor, până la de 100 de ori; mai mult, nu există practic nici o deosebire Între acumularea În celule − subliniez, animale − a izotopilor unui element, inclusiv a celor radioactivi. Exemplul clasic e iodul. Evident, natura sacrifică o parte dintre organisme pentru a se proteja. Rămân Însă două obiective majore de copiat de la natură. Cum poate fi mărit randamentul de separare a poluanților, randament
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În domeniul său de activitate, indiferent dacă e vorba de bucătărie ori proiectarea unui proces tehnologic. “Radiosfera”, 30 octombrie 1995, ora 11,48 54. Medicamentul Între natură și sinteză Vorbeam, În capitolul anterior, de lipsa unei deosebiri Între nivelurile acumulării izotopilor unui element În celulă. Dar specificam că asta e valabilă doar la celula animală, unde aproape nu există exemple de selectivitate. La celula vegetală Însă, treaba e alta, iar ăsta e chiar un avantaj pentru cel care, În cunoștință de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
multe boli se datorează unor mici invadatori, agentul patogen. Adică, să aibă o natură similară ambilor. El, principiul activ, trebuie recunoscut de organismul bolnav ca nepericulos, dar și de către agentul patogen, ca mesaj săși ia tălpășița... Și așa ajungem la izotopi. Nu trebuie să ne Îngrozim. Izotopul nu e neapărat radioactiv, deci periculos. Doar unii sunt, dar nu despre aceia e vorba. E vorba de izotopi ai carbonului, oxigenului, hidrogenului, azotului, mai puțin ai altor elemente. De fapt, materia vie nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
invadatori, agentul patogen. Adică, să aibă o natură similară ambilor. El, principiul activ, trebuie recunoscut de organismul bolnav ca nepericulos, dar și de către agentul patogen, ca mesaj săși ia tălpășița... Și așa ajungem la izotopi. Nu trebuie să ne Îngrozim. Izotopul nu e neapărat radioactiv, deci periculos. Doar unii sunt, dar nu despre aceia e vorba. E vorba de izotopi ai carbonului, oxigenului, hidrogenului, azotului, mai puțin ai altor elemente. De fapt, materia vie nu e alcătuită propriu-zis din elemente, cât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nepericulos, dar și de către agentul patogen, ca mesaj săși ia tălpășița... Și așa ajungem la izotopi. Nu trebuie să ne Îngrozim. Izotopul nu e neapărat radioactiv, deci periculos. Doar unii sunt, dar nu despre aceia e vorba. E vorba de izotopi ai carbonului, oxigenului, hidrogenului, azotului, mai puțin ai altor elemente. De fapt, materia vie nu e alcătuită propriu-zis din elemente, cât din anumite amestecuri, din anumiți izotopi. Plantele sunt capabile a selecta, din ceea ce le oferă mediul, izotopul pe care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
periculos. Doar unii sunt, dar nu despre aceia e vorba. E vorba de izotopi ai carbonului, oxigenului, hidrogenului, azotului, mai puțin ai altor elemente. De fapt, materia vie nu e alcătuită propriu-zis din elemente, cât din anumite amestecuri, din anumiți izotopi. Plantele sunt capabile a selecta, din ceea ce le oferă mediul, izotopul pe care-l doresc. Exemple? Azotul din Îngrășămintele chimice este izotopul 14. Dar plantele acumulează preponderent izotopul 15! Cu carbonul treaba e Încă mai complicată: unele plante acumulează carbonul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vorba de izotopi ai carbonului, oxigenului, hidrogenului, azotului, mai puțin ai altor elemente. De fapt, materia vie nu e alcătuită propriu-zis din elemente, cât din anumite amestecuri, din anumiți izotopi. Plantele sunt capabile a selecta, din ceea ce le oferă mediul, izotopul pe care-l doresc. Exemple? Azotul din Îngrășămintele chimice este izotopul 14. Dar plantele acumulează preponderent izotopul 15! Cu carbonul treaba e Încă mai complicată: unele plante acumulează carbonul 12, altele pe cel 13! E ușor de imaginat că a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altor elemente. De fapt, materia vie nu e alcătuită propriu-zis din elemente, cât din anumite amestecuri, din anumiți izotopi. Plantele sunt capabile a selecta, din ceea ce le oferă mediul, izotopul pe care-l doresc. Exemple? Azotul din Îngrășămintele chimice este izotopul 14. Dar plantele acumulează preponderent izotopul 15! Cu carbonul treaba e Încă mai complicată: unele plante acumulează carbonul 12, altele pe cel 13! E ușor de imaginat că a copia un principiu activ, Înlocuind azotul 15 cu azotul 14, nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu e alcătuită propriu-zis din elemente, cât din anumite amestecuri, din anumiți izotopi. Plantele sunt capabile a selecta, din ceea ce le oferă mediul, izotopul pe care-l doresc. Exemple? Azotul din Îngrășămintele chimice este izotopul 14. Dar plantele acumulează preponderent izotopul 15! Cu carbonul treaba e Încă mai complicată: unele plante acumulează carbonul 12, altele pe cel 13! E ușor de imaginat că a copia un principiu activ, Înlocuind azotul 15 cu azotul 14, nu e ceea ce ar fi de dorit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Biomembrane și patologie (Editura Medicală, București, vol.I, 1988; vol.II, 1991), lucrare ce a fost distinsă cu Premiul „Victor Babeș“ al Academiei Române, în 1991. În activitatea de cercetare științifică, unul din domeniile predilecte a fost investigațiile și tratamentele cu izotopi radioactivi și radiobiologia. În acest scop, a creat un Laborator de radiobiologie experimentală, unde a urmărit efectele biologice ale dozelor mici de radiații ionizante și obținerea unor substanțe cu potențial radioprotector. Pentru aceasta, a utilizat metoda rezonanței electronice paramagnetice de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și Progres”, „Gazeta de Matematică și Fizica”, „Revista de Pedagogie”, „Gazeta învățământului”, cotidianele „Făclia” și „Adevărul” etc. Participări la congrese, simpozioane și conferințe: 1. Congresul Național de Medicină Internă - București, măi 1964. 2. Prima Conferință de Radiologie și utilizare a izotopilor în medicină, biologie și științe agricole - București, iunie 1964. 3. Conferință Națională de Spectroscopie - București, noiembrie 1957. 4. Simpozionul pentru utilizarea izotopilor radioactivi în medicină și biologie - Cluj, măi 1962. 5. Colocviul de fizica aplicată al Academiei Republicii Populare Române
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
conferințe: 1. Congresul Național de Medicină Internă - București, măi 1964. 2. Prima Conferință de Radiologie și utilizare a izotopilor în medicină, biologie și științe agricole - București, iunie 1964. 3. Conferință Națională de Spectroscopie - București, noiembrie 1957. 4. Simpozionul pentru utilizarea izotopilor radioactivi în medicină și biologie - Cluj, măi 1962. 5. Colocviul de fizica aplicată al Academiei Republicii Populare Române - București, noiembrie 1960. La toate aceste participări, profesorul Petru Ir. Pogângeanu a prezentat materiale în conformitate cu tematică evenimentului. Pensionarea nu a însemnat renunțarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
privind relațiile dintre organisme. - Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari evoluționiști din România. Ca ecolog a adus contribuții inedite la cunoașterea nivelelor ecologice supraindividuale. - Acad. prof.dr. Cristian Ioan Hera, Președinte al ASAS, autoritate mondială în domeniul folosirii izotopilor radioactivi în ameliorarea plantelor cultivate. În această perioadă am acordat și titlul de Profesor Onorific al Universității „Al.I. Cuza” unor mari personalități ale științelor biologice: - Acad. prof.dr. Ion Dediu, de la Universitatea de Stat din Chișinău, Președinte al Academiei Naționale
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a fi îmbunătățită, de aceea suntem recunoscători cititorilor, care prin observații critice, sugestii și aprecieri vor contribui la îmbunătățirea unor eventuale ediții viitoare. Autorii 1. TEMATICĂ TITULARIZARE 1. Legile chimiei 2. Structura atomului. Semnificația funcției de undă. Numere cuantice (semnificații). Izotopii și utilizările lor. 3. Sistemul periodic. Legea periodicității. Relația între proprietățile elementelor și locul ocupat în sistemul periodic. 4. Tipuri de legături chimice. Rețele cristaline.Legătura ionică. Rețele ionice. Energia de rețea. Ciclul Haber-Born. Proprietăți fizice ale solidelor ionice. Legătura
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
utilizări. 23. Poluarea apei, aerului si solului cu agenți anorganici : CO, CO2, oxizi ai azotului, azotiți, azotați și săruri de amoniu, oxizi ai sulfului, metale grele. 2. TEMATICĂ DEFINITIVAT 1. Legile chimiei 2. Structura atomului. Modele atomice. Numere cuantice (semnificații). Izotopii și utilizările lor. 3. Sistemul periodic. Legea periodicității. Relația între proprietățile elementelor și locul ocupat în sistemul periodic. 4. Tipuri de legături chimice: legătura ionică, covalentă, legătura metalică. 5. Legături intermoleculare. Corelația între tipul de legături și proprietățile substanțelor. 6
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
se poate afla în două stări diferite j și k, probabilitatea de a găsi particula atât în starea j descrisă de funcția specială, Ψ j cât și în starea k descrisă de funcția spațială Ψk este nulă: 0dvkj 31 8. Izotopii și utilizările lor Se numesc izotopi speciile de atomi aparținând aceluiași element, diferind prin masa lor, dar asemănându-se extrem de mult prin proprietățile lor fizice și chimice; deci au același număr atomic Z dar număr de masă, A, diferit. Tocmai
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
diferite j și k, probabilitatea de a găsi particula atât în starea j descrisă de funcția specială, Ψ j cât și în starea k descrisă de funcția spațială Ψk este nulă: 0dvkj 31 8. Izotopii și utilizările lor Se numesc izotopi speciile de atomi aparținând aceluiași element, diferind prin masa lor, dar asemănându-se extrem de mult prin proprietățile lor fizice și chimice; deci au același număr atomic Z dar număr de masă, A, diferit. Tocmai din cauza acestor asemănări, izotopii aceluiași element
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]