686 matches
-
din noi. Nu ne-am pus de pricină.; noi eram mulți și el era unul; da' noi suntem oameni de pace. Atuncea am făcut noi jalbă tot satul la cei mari. Dac-am văzut că nu vine nimica am făcut jalbă chiar la domnu Ministru. Și ne-a venit pe cum că avem dreptate. Au mai venit în sat ispectori și ingineri, și toți au spus că avem dreptate, și dreptatea n-o vedem. Bine, dacă aveți acte și dovediți că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
te crucești, nu alta!” - mănîncă testemeluri, așadar basmale. Tot acolo [observația a fost reluată ulterior și în Istoria literaturii române de la început pînă azi] cuvîntul turcesc arzuri e folosit cu înțelesul de incendii. „Vezi să nu fie așa: înseamnă petiții, jalbe”. „E o țoapă intelectuală!”, conchidea Bălăiță după fiecare din aceste observații. De cînd s-a văzut refecat în „Săptămîna”, el îl disprețuiește profund pe nașul său literar. Teodor Mazilu, Marin Sorescu, Angela Marinescu, șt. Bănulescu și alții, în genere scriitori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pungă cu miez de nucă și un borcan de miere, achiziționate din piața Dorobanți. Quod erat demonstrandum! Saltul dialectic de la traiul în comun cu frumoasele de la Grozăvești la mucoșii din căminul ministerului nu ne-a prea convenit și, insistând cu jalbele noastre, după vreo 6 luni ni s-a "rezolvat" problema ca și absolvenții seriilor anterioare, am primit de la Primărie, în urma intervențiilor MAE, câteva apartamente de 4 camere în Balta Albă, pe care urma să le utilizam "la comun". Camerele s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Campanula abietina, Campanula trachelium) Familia Cucurbitacee. Suietoare (Bryonia alba). Familia Ericacee. Iarba neagră (Calluna vulgaris), Afin, Afun (Vaccinium myrthillus), Coacăza ciorască (Vaccinum ulliginosum), Coacăza de munte ( Vaccinium vittis), Brăduț de pârleală (Bruckenthalia spiculifolia), Bujorul de munte (Rhododendron Kotschyi). Familia Pyrolacee. Jalba albă (Pyrola secunda, Pyrola uniflora, Pyrola media). Familia Apocynacee. Saschiu, Aripa porumbului (Vinca minor). Familia Oleacee. Liliacul ( Syringa vulgaris) Familia Asclepiadacee. Fâsoiu cioarii, Iatba hiarelor (Vincetoxicum laxum). Familia Gentianacee. Șovovârf, Siminic vânăt (Swertia perennis), Gințura, Lumânărica pământului (Gentiana asclepiadea, Gentiana
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cea mai bună pâine din sat și ca atare din țară, că la comparații de astea am fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că acum ne privește din ceruri și are bucuria de a ști că fiul său, medicul Liviu Matran ne-a fost prieten, copie omenească de rară valoare a tatălui său. Aș fi dorit să ajung medic, după exemplul doctorului Ion Jalbă de la Nicorești. Nu s-a putut deși aveam promisiuni de ajutor. Mă bucur însă că doi dintre fiii lui și prietenii mei, Aurel și Tudorel au urmat profesiunea tatălui. Eu, doctor în az-buche. Dar să revin la foc și la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
rezonanța oarecum blajină. Ca să spun drept cam două nume reveneau, un fel de dicteu al peniței, în clipe de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină prietene. Domnișoara bască albă stătea la gazdă la familia Stepan Volcov, bulgar. și încet, încet, că milităria-i lungă, vizitele la școala domnișoarei cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Biata mamă ne-a dat de pomană o pernă, un preș și ce-a mai putut ea da; nana Ileana Balan, care m-a botezat, sora tatei, ne-a dat perină, un preș și câteva farfurii. Coana Chița, soția doctorului Jalbă, bunătatea întruchipată, ne-a dat două paturi cu saltele de paie, o perină și o cloșcă cu pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai putut lua de îmbăcăminte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de familie, Vânătoare de lupi, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, Proprietatea și posesiunea), Ion Pas (fragmente din Zilele vieții tale), Eusebiu Camilar (Temelia), Mihai Novicov (Încredere), A.G. Vaida (Soarele din anii grei), Ion Călugăru (Oțel și pâine), Al. Jar (Sfârșitul jalbelor), Nicolae Jianu (Cumpăna luminilor), Cezar Petrescu (Ai noștri ca brazii, Vino și vezi!), Zaharia Stancu (Dulăii), Mihail Sadoveanu (fragmente din Nicoară Potcoavă și din Cântecul Mioarei), Ioana Postelnicu, Nagy István (La cea mai înaltă tensiune), Camil Petrescu (Un om între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
își propune să rămână aici. Pentru el, idealul pe termen lung ar fi existența a două state, dar, pentru moment, este prea ocupat cu gherila lui epistolară și juridică dusă împotriva confiscărilor, cacialmalelor și exproprierilor fără despăgubiri, cu mulțimea de jalbe adresate miniștrilor și judecătorilor. "Sub Rabin, lucrurile s-au îmbunătățit mult. Asasinarea lui a însemnat un dezastru și pentru noi. Ne-am înțeles întotdeauna mai bine cu laburiștii din Partidul Muncii. Ceilalți ne-ar băga dacă ar putea în mormânt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai îndrăzneț), în Senatorul melcilor ele sunt stânjenitoare (filmul însuși fiind mai convențional). Daneliuc demonstrează că e în stare să conțină subiectul, revenind la un story clasic cu morală la urmă : Dacia de la-nceput, urmărită de zeci de milogi cu jalbe, va fi urmărită în final de aceiași numai că jalba e întregul film ! Demonstrația, spuneam, e reușită ; însă filmul e născut pe jumătate paralizat Până la urmă, poate că e bine totuși că Daneliuc se întoarce la o coerență a povestirii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fiind mai convențional). Daneliuc demonstrează că e în stare să conțină subiectul, revenind la un story clasic cu morală la urmă : Dacia de la-nceput, urmărită de zeci de milogi cu jalbe, va fi urmărită în final de aceiași numai că jalba e întregul film ! Demonstrația, spuneam, e reușită ; însă filmul e născut pe jumătate paralizat Până la urmă, poate că e bine totuși că Daneliuc se întoarce la o coerență a povestirii căreia îi datorează câteva dintre cele cele mai bune filme
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Călinescu, Perspective, 99-107; Piru, Valori, 230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan, Conversații, 153-157; Papahagi, Eros, 134-152; Ștefănescu, Jurnal, 6-7, 203; Cristea, Faptul, 25-33; Ungureanu, Imediata, I, 43-48; Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
funcționarii acestei instituții, el a început să adune dovezi în acest sens, cu câțiva ani înaintea depunerii cererii 8. În acțiunea sa, Vasile Balș a reușit să-i cointereseze și pe ceilalți membri ai familiei. Aceștia vor cere printr-o jalbă adresată în anul 1813 principelui domnitor al Moldovei "să se cerceteze curgerea niamului dumnilor sale întocmai după dovezile ce au adunat spre încredințare"9, pentru a li se întări arborele genealogic întocmit în acest scop, după documente, de către sulgerul Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ale deputatului Bucovinei să fi fost influențate nu numai de condiția sa socială, ci și de evoluțiile politice din provincie. În condițiile date, când integritatea provinciei era amenință, acțiunile și agitațiile mazililor din districtul Cernăuți, care se plângeau prin diverse jalbe că erau prost administrați sub regimul militar, apăreau ca inoportune, putând influența negativ Curtea din Viena în deciziile sale privitoare la soarta noii achiziții teritoriale. De aceea, Balș, în memoriul înaintat împăratului, în numele stărilor privilegiate, se dezicea vehement de acțiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unde a ajuns la 17 iunie. După o ședere de câteva zile în capitala noii provincii, monarhul a plecat spre Galiția, sosind în Lemberg pe 23 iunie 76. Cu ocazia vizitei, împăratului i-au fost înmânate un număr impresionant de jalbe și petiții din partea locuitorilor Bucovinei, ceea ce oglindește, într-o bună măsură, cât de mult era prezentă în rândul poporului ideea bunului împărat, persoana sa fiind socotită izvorul dreptății și al milosteniei. În același timp, cele 297 de memorii adresate împăratului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cât și economico-juridic. După conținutul lor, acestea pot fi împărțite în șapte grupe. Astfel, o primă grupă, ce însumează 30 de plângeri, are în vedere sistemul vamal și problemele ridicate de aplicarea lui în Bucovina. Următoarea cuprinde alte 31 de jalbe, referitoare la greutățile ridicate de povara încartiruirilor militare și a pagubelor suferite de diferiți locuitori, mai ales din mediul urban, prin rechiziționarea caselor lor pentru uzul militarilor. Alte 26 de petiții solicită acordarea unor scutiri de impozite. O a patra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
blând procedeu, pe care altfel nici nu-l puteau visa, a fost obstacolul din calea îndeplinirii obligațiilor lor și a încurajat închipuirea lor de a se considera prost administrați, de a incomoda pe Majestatea Voastră, sub semnătura de boieri, cu jalbe pe cât de numeroase, pe atât de neimportante și de a provoca în țară o mulțime de încurcături. Boierii, a căror origine esențială am analizat-o mai sus și care sub această fericită guvernare venerează trăsăturile de generozitate și iubire de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și la cinci pe an. Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu încredere de vreme ce întăresc o vânzare de ocină în satul Răspopi. Șoltuz era considerat reprezentatul obștii în relația cu domnia. Uneori cerea domnitorului, în numele comunității, rezolvarea litigiilor importante, cum ar fi cele legate de pământul sau hotarul târgului. Este cazul jalbei către Vasile Lupu, prin care îl înștiințau de pierderea documentului ce înscria hotarul târgului. Domnul constata prin cartea sa de întăritură din 18 februarie 1646 că „au venit înaintea noastră și înaintea boiarilor noștri, la cei mai mari și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II-lea Ghica să intervină pentru repararea bunurilor deteriorate. În hrisovul din 12 septembrie 1741, domnitorul confirmă nenorocirile care s-au abătut în aceste locuri. În ciuda incursiunilor militare dintre cele mai diverse (turci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că este mai avantajos pentru ele să se mute de la Fălciu la Huși, care era mai aproape de scaunul domnesc de la Iași, decât târgul Fălciu. Considerând această schimbare ca o violare a drepturilor Episcopiei asupra târgului, episcopul Inochentie a trimis o jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să nu ia oamenii de la muncile agricole, pentru judecăți; să se reducă la minimum abuzurile. Obligațiile față de stat erau ridicate și insuportabile. Peste 1/3 din recolta obținută de țărani era cedată stăpânilor de pământ și statului. Documentele consemnau „necontenitele jalbe ale lăcuitorilor”. Anual, peste 50.000 de oi (tunse) erau date turcilor, pe bază de firman, pentru „hrana și îndestularea Țarigradului” (de exemplu, în 1775). Primele știri despre existența în Huși a unor întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
industrială l-au avut zalhanalele. Din cele trei mari zalhanale existente în Moldova, două erau la Huși. Printr-o adresă, din 16 august 1835 (Iași), Departamentul Treburilor Dinlăuntru comunica lui Sofronie, episcop de Huși, că mai mulți negustori au trimis jalbă, prin care cer să li se aprobe construirea unei zalhanale. Departamentul fiind de acord, recomanda Episcopiei, ca proprietară a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]