3,184 matches
-
Pavel Șușară Artiștii din vechea gardă a sculpturii noastre interbelice, Oscar Han, Ion Jalea, Ion Irimescu, Romul Ladea, Corneliu Medrea, Constantin Baraschi, Boris Caragea etc., deși au rămas în datele majore ale stilisticii proprii, tematic și iconografic sînt tot mai sever confiscați de imperativele doctrinare ale realismului socialist și de epica sociologizantă a artei
Doina Lie, o schiță de portret (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6471_a_7796]
-
cărți scrise lângă flacăra aragazului, tinerețea însăși, recuperată fără pic de frustrare sau mânie. Citeam de frig e paradoxul tutelar al unei lumi pe cât de frumoasă, pe atât de urâtă, sau invers. Apare firească - deși nu frigul e de vină! - jalea după Africa, dezvoltată într-o altă bucată de amintire, Negresa. Poate fi o prăjitură, mai celebră la noi, într-o anumită perioadă, decât madlena francezilor, dar nu e, e chiar fetița apărută ca o curiozitate într-o școală de oameni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6475_a_7800]
-
-ți trădezi poziția cu atîta grijă aleasă. Cel mic, deștept! Tăcuse mîlc în horn. Acest carnagiu, acest masacru de tragedie antică se termină în stil ortodox și cu o răzbunare peste care folclorul așterne un strat subțire de umor. în jalea ei, Hecuba ridică neputincioasă brațele spre cer plîngîndu-și odraslele ucise. Capra, mama Capră, e, în specificul ei, o femeie lucidă, metodică, pregătin-du-și gospodărește revanșa. Aranjează groapa cu jar. Face și scăunelul de ceară. Gătește și sarmalele și îl invită pe
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
dispune - nimic din toate astea n-au făcut-o pe Annie să se oprească din plâns sau să accepte măcar hrana. Părinții adoptivi s-au dat bătuți: copila părea în stare să se lase să moară de foame și de jale. Annie avea să fie trimisă la singura rudă dispusă s-o primească: mătușa Sophie, o soră a mamei ei, analfabetă și limitată, măritată de la 16 ani cu Tudor și mamă cu mulți copii. Relatarea despre anii petrecuți în casa Sophiei
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]
-
alegerilor din această toamnă, Mihai-Răzvan Ungureanu fiind un ”Premier care se pliază pe așteptările românilor. Elena Udrea face afirmațiile într-o postare pe blogul personal, cu referire la întâlnirea televizată între premierul Ungureanu și moderatorul postului Antena 3 "Uau! Ce jale la Antene! După emisiunea de ieri seară, gașca lui Voiculescu se străduiește, fără succes însă, să mascheze eșecul spectaculos al directorului postului, omul cel mai de încredere al lui Felix, vârful de lance al armatei mogulului în lupta cu adversarii
Udrea: Am reuşit să propunem un Premier care se pliază pe aşteptările românilor () [Corola-journal/Journalistic/45751_a_47076]
-
judecați literatura poezia după pantalonii prea scumpi)/ părerile contradictorii vor înverzi/ ca morile de vânt cocoțate pe catedrale.” (p. 32) Că strania schimbare de sens nu e rodul întâmplării o arată un poem din partea a doua a volumului, Fidelitatea și jalea locuitorului Mallarmé (p. 96). Câtă fidelitate și câtă jale înmagazinează autorul După-amiezei unui faun contează mai puțin. Important e că e și el un locuitor. Al cărui ținut, de aici sau de dincolo, Aurel Dumitrașcu nu ne spune. Ne sugerează
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
vor înverzi/ ca morile de vânt cocoțate pe catedrale.” (p. 32) Că strania schimbare de sens nu e rodul întâmplării o arată un poem din partea a doua a volumului, Fidelitatea și jalea locuitorului Mallarmé (p. 96). Câtă fidelitate și câtă jale înmagazinează autorul După-amiezei unui faun contează mai puțin. Important e că e și el un locuitor. Al cărui ținut, de aici sau de dincolo, Aurel Dumitrașcu nu ne spune. Ne sugerează însă, chiar de la fața locului: „Stau în mijlocul nedeslușirii/ nu
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
asupra apariției - să fiu intervievat la CBS și în alte locuri dezagreabile dacă nu chiar detestabile. Numai că asta ar putea să înrăutățească lucrurile. Dacă mi se va cere să vorbesc despre regim, mă voi declara inamic și o să fie jale dacă ei vor crede că le sunt cu adevărat inamic. Poate că ar trebui să-mi țin gura și să vorbesc numai cu oameni ca [senatorii] Moynihan sau Scoop Jackson (primul a fost de ajutor, obținând scoaterea din țară a
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
o strofă: „O, de-ar fi iubire-n lume doar atâta câtă nu e/ Câte-ar fi din ce-s doar visuri, cine-ar ști acum să spue/ Și-ntr-o lume de mizerii, să socoată, cine-ar ști/ Câtă jale varsă-n suflet - de-l îndeamnă către moarte/ Câte-au fost și nu sunt astăzi și dea pururi n-ar mai fi,/ Câte farmecă gândirea și nu sunt - și sunt departe.” Din câte știu, n-au mai fost reproduse. Și
Salvarea speciei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5518_a_6843]
-
G.Călinescu, primul care s-a referit la mesianismul care l-ar apropia pe Goga de profeții Vechiului Testament, că țara cu pricina nu e Purgatoriul dantesc, ci Sionul biblic, acela „unde șezum și plânsem”. Dacă există cu adevărat o „jale de popor străvechi, îmbătrânit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual”, conform memorabilei definiții călinesciene, ea nu trebuie nicidecum interpretată ca o „desfacere de conținutul politic”, care e totuși evident, ci ca o autohtonizare a motivelor și tonalităților
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
doar eu însumi. Soarele izbea-n carte păcatul cel dintâi. Și-adesea, când în iarbă răsuna amiaza, Îmi închipuiam cum noi doi, cu vina mea, Călcam o viespe sub mărul raiului. Norii Nori, norii mei grozavi Cum bate inima, ce jale și regret al țărânii Nori, nori albi și făr’ de slovă, Mă uit la voi în zori cu ochii plini de lacrimi Și știu că mă mână orgoliul, dorința Și cruzimea, și sămânța disprețului Împletesc așternut pentru somnul cel mort
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
un purgatoriu de voioasă relaxare. Ar fi, prin urmare, Ion Luca Caragiale contemporanul nostru, dar nu altfel decât Cervantes sau Shakespeare. Când, ca să batem nițel și făgașele sociologiei, din România vechiului regat, punând în circulație acei bănuți la mijloc găuriți - jalea cerșetorilor dar nu numai a lor -, dispunem acum de roni și năzuim să ducem la capăt acea modernizare, de care-și râdeau Eminescu și Caragiale, spre enigmaticul euro.” Barbu Cioculescu cade în exces de înduioșare culturală, numai așa explicîndu-se hiperbola
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
mai devreme decât plănuiam. Ce n-am făcut într-un an nu se poate născoci într-o lună. Pentru a citi cum aș vrea eu, îți trebuie timp și încă ce fel de timp! Și altele încă. Adeseori mă prinde jalea. Parcă sunt un luptător care am plecat odată petrecut de urale, de ovații și de flori, iar acum mă întorc zdrențăros la haină și la suflet, umil și cu bătălia pierdută. Asta nu e o comparație poetică, ci o realitate
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
epistole trimise din diverse orașe ale Europei cărturarului din Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș și, evident, Ilie și Doina Râd. În cercetările mele am descoperit, de curând, patru epistole 1, necunoscute până acum, ale lui Ștefan J. Fay, din anii 1983-1985, trimise
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
a coanei Zoițica, asemeni unui Mesia așteptat! Agamiță n-a căzut - venit din ceruri! - a sosit într-o trăsurică! Mesia, în trăsurica dusă pe umeri de bodigarzi - apostoli, fără clopoței la gât! - anulează timpul cătrănit de altădată, aducând, acum, în locul jalei și al plânsului politic, euforia muzicii de fanfară! Venind nu din cer, ci din timp, de la 48, vulturul mesianic schimbă osia lumii! Dacă, evident, pe față, persoanele nu-și pot schimba structura interioară, ele își pot schimba identitatea politică zâmbind
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
interpretate în epocă erau de sorginte populară sau cântece de lume colportate mai cu seamă prin lăutari. Se afla între ele o baladă nuvelistică într-o versiune care n-a mai fost atestată ulterior, cântece de înstrăinare, de dragoste, de jale, sociale (^Naltă-i Floarea și frumoasă/ Și din trup e sănătoasă; Pasăre galbenă-n cioc/ Rău mi-ai cântat de noroc!; Nu am pâne, nu am sare,/ Toate le-a dus darea mare). Conviețuirea cu alte grupuri etnice a făcut
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
meu la editarea lui Creangă. Prea puțin am lucrat. Căci luând la depănat cărțile în care-i vorba de Creangă, ele mă fură și mă cufundă zile întregi în răsfoirea lor și extragerea feluritelor însemnări demult uitate. Și mă cuprinde jalea gândindu-mă că poate această răsfoire este cea din urmă. Totodată îmi dau seama că două lucruri mi-au mai rămas de care-mi vine greu să mă despart: priveliștea naturii și cărțile adunate. De aceea mă și smulg așa
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
al țării. Spiritul meditației aforistice a autorului ține organic, cu o desăvârșită autenticitate de expresie, de acela al vechilor cărți populare de înțelepciune, are o gravitate esențială. În notații fulgurante, grupate într-un fel de versete, starea de restriște, cu jalea și pustiul pe care le implică, ne apar sugerate în funcție de o femeie anonimă din câmpia dunăreană, în care găsim potențându-se niște mari virtuți ale spiritualității țărănești. Reprezentarea stilizat enigmatică a lucrurilor, cu reminiscențe de eres folcloric în concepție, într-
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
fără forța marilor rupturi, e Și dacă-un dor: „Și dacă-un dor mai simt în piept/ Când se ivește luna,/ E ca să nu te mai aștept/ Și azi ca întotdeauna.// Și mângâieri de mai pot fi/ Unei vieți de jale,/ Ar fi de-a nu te întâlni/ Nicicând în a mea cale.// Iar fericită de eram/ Să fiu în astă lume,/ Pe tine nu te cunoșteam/ Nici îți știam de nume.” Cadența e cunoscută, ceea ce dispare e simetria stărilor sufletești
Dragostea moare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3654_a_4979]
-
științifică, își scrie memoriile, este cercetat, din când în când, de prieteni și admiratori, care se împărtășesc din crezul său patriotic și cultural. A trecut la cele veșnice în 1966. În perioada gherleană(1919-1940) a tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
crezul său patriotic și cultural. A trecut la cele veșnice în 1966. În perioada gherleană(1919-1940) a tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp, de-acasă, de la plug” în Primul Război
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp, de-acasă, de la plug” în Primul Război Mondial, război de întregire a neamului, și, trăind în mijlocul ororilor războiului, departe de cei dragi, sunt copleșiți de „dor și jale”, simțăminte care trimise în „cărți” spre satul lor, capătă forma versului. Ele constituie, de fapt, o specie literară intermediară între lirica populară și cea cultă: „cartea în versuri” (scrisoarea sau epistola în versuri), „cărțile de pe front”, cărora le-a dat
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
între lirica populară și cea cultă: „cartea în versuri” (scrisoarea sau epistola în versuri), „cărțile de pe front”, cărora le-a dat strălucire artistică George Coșbuc în O scrisoare de la Muselim-Selo, respectând întocmai structura narativă a acestora. Antologia lirică Dor și jale nu este numai o carte a debutului său editorial, ci și una inaugurală, în sensul că anunță o linie tematică dominantă a preocupărilor sale de exeget cultural: zestrea spirituală a poporului român. În 1926 publică Păstoritul în Munții Rodnei, o
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
și suflet”, vol. III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum a demonstrat-o într-o carte
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
azi așa stingheră în ea? Să nu fiu biciuitoare! Dar ce se cheamă aici biciuitoare? Adevărul grăit fără fățărnicie. Râdă cât ar vrea de mine! Rămân încredințată că nu e ceva mai respingător decât înțelepciunea ceea ce se mulțămește cu platonica jale asupra rătăcirilor, în care tot mai rău ne afundăm, dar care nu și-ar îngădui nici un bobârnac ca să le îndepărteze cât de cât de ea și de alții! O, sunt tulburată! Când, pe lângă pietrele de aici mă pomenesc cu pietre
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]