7,321 matches
-
de care am râs amândoi cu poftă. -Ce mai poți picta? Îl Întrebam, dornică să văd cât mai multe forme. Mi-a răspuns cu seriozitate: Luna, murdăria, somnul, vântul, zăpada, vocile, caracterul, cenușa, boala, zgomotul, blândețea, jocul copiilor, iubirea, noaptea, jertfa și....pe tine. -Pe mine? De ce? -Ai un chip cum n-am mai Întâlnit. -Cum arată un chip pe care nu l-ai Întâlnit? -Se schimbă foarte mult În funcție de vibrațiile aerului și ale culorilor și are un cumul de forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
sau o să mai cunosc vreodată? Nu că nu m-aș fi rugat, desigur. Nu, te rogi și te rogi și te rogi, îți înalți rugile pline de ardoare către Dumnezeu pe altarul de pe colacul toaletei, toată adolescența îi aduci ofrandă jertfa vie a spermatozoizilor tăi, litri întregi - și-apoi, într-o seară, spre miezul nopții, pe Lexington Avenue, colț cu Fifty-second Street, când ești de-acum pe cale să-ți pierzi credința în existența unei făpturi așa cum ți-ai imaginat-o până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
asemenea, în orașul Xi'an mai există vestigiile unor palate din dinastiile Han și Tang. Arhitectura templelor Templele fac parte din construcțiile budiste din China. Istoria acestora începe în dinastia Wei de Nord. Concepute, în mod special, pentru a aduce jertfă strămoșilor, cerului și pământului, templele au marcat dezvoltarea socială, culturală și religioasă din societatea feudală a Chinei și au o importantă valoare istorică și artistică. La fel cum structura construcțiilor din China a fost mult influențată de principiile Yin și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
urmele a peste 50 de palate și temple, 12 morminte princiare, câteva mii de morminte nobiliare și de rând, 1.000 de gropi sacrificiale, 5 ateliere meșteșugărești, mai mult de 30 de gropi sacrificiale speciale în care se aduceau ca jertfe cai cu căruțe cu tot, precum și o mare cantitate de obiecte din bronz, jad, ceramică și os. Toate acestea redau în parte imaginea societății chineze timpurii. Mormântul nobilului Zenghouyi și setul de clopote Nobilimea antichității chineze aprecia că poezia însuflețește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
agriculturii și farmaciei. În Japonia se găsesc, de altfel, mormântul, palatul și un monument al lui Xu Fu. Locuitorii prefecturii Saga au construit, în anul 1991, un parc în memoria lui Xu Fu și în fiecare toamnă îi aduc ca jertfă grâne din prima recoltă de grâu, iar la fiecare 50 de ani, este organizată o slujbă de mare amploare. De ce au fost construite Grotele Mogao în adâncul unei prăpăstii, într-un deșert? Grotele Mogao, cel mai mare și mai bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
așezată pe un postament de marmură albă. În vârf se află o baniță (unitate de măsură de capacitate pentru cereale) de cositor. La prima vedere, aceasta pare nepotrivită cu sălile impunătoare din jur. Dar este o prăjină sacră, folosită pentru jertfe aduse Cerului și se numește Suolungan. Conform tradiției, în timpul ceremoniei, în banița din vârful prăjinei se pun boabe de orez și măruntaie de porc pentru a hrăni ciorile, în semn de jertfă adusă Cerului. O legendă spune că fondatorul dinastiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
jur. Dar este o prăjină sacră, folosită pentru jertfe aduse Cerului și se numește Suolungan. Conform tradiției, în timpul ceremoniei, în banița din vârful prăjinei se pun boabe de orez și măruntaie de porc pentru a hrăni ciorile, în semn de jertfă adusă Cerului. O legendă spune că fondatorul dinastiei Qing (inițial Jin Târzie), Nurhachi, urmărit odată de dușmani, a ajuns în situația de-a nu mai avea unde să se refugieze și s-a culcat într-un șanț plin de iarbă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ziua de Revelion mâncăruri pentru Anul Nou, ceea ce simbolizează de asemenea noroc și prosperitate în Noul An. Etnia qiang (majoritatea în pronvincia Sichuan din sud-vestul Chinei): în cursul perioadei sărbătorilor, fiecare familie gătește carne de oaie și de vită ca jertfă în memoria strămoșilor. Un alt obicei interesant al acestora este adunarea în jurul unui butoi de vin și folosirea unor paie lungi de un metru pentru băutul licorii. Etnia shui (majoritatea în provincia Guizhou): copiii shui merg de la o casă la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
China s-a perpetuat obiceiul de a se oferi ofrande Zeului Bucătăriei. Perioada Sărbătorii Primăverii începe cu adevărat, cu o săptămână înainte de Anul Nou Chinezesc (a 23-a zi din ultima lună după calendarul tradițional chinezesc) cu obiceiul aducerii de jertfe Zeului Bucătăriei. Acesta este trimis din cer, conform legendei, în fiecare familie, pentru a ajuta la rezolvarea problemelor și a ‚,inspecta'' ce a făcut fiecare familie timp de un an, până pe data de 23 a ultimei luni a anului tradițional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
degrabă dezordine etică. Fiecare trebuie să răspundă pentru partea lui de vină. Morala nu e o creanță transferabilă. Nu întâmplător, țapul ispășitor din Levitic 16 nu este închinat lui Dumnezeu, ci lui Azazel, adică Diavolului. Ritualul de Yom Kipur, denumit Jertfa împăcării, presupune doi țapi: primul este ucis, adus jertfă lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor. Al doilea, țapul ispășitor, nu este omorât, ci trimis ca un soi de vidanjă morală să deverseze nelegiuirile fiilor lui Israel în pustia demonică. Iisus face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
lui de vină. Morala nu e o creanță transferabilă. Nu întâmplător, țapul ispășitor din Levitic 16 nu este închinat lui Dumnezeu, ci lui Azazel, adică Diavolului. Ritualul de Yom Kipur, denumit Jertfa împăcării, presupune doi țapi: primul este ucis, adus jertfă lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor. Al doilea, țapul ispășitor, nu este omorât, ci trimis ca un soi de vidanjă morală să deverseze nelegiuirile fiilor lui Israel în pustia demonică. Iisus face o încrucișare nepermisă, după părerea mea, între cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
o veritabilă teză de doctorat cu titlul Viața și aventurile lui Dr. Justice colecția completă a revistei Pif, recita ca pe apă lista vrăjmașilor cu care a dat piept Rahan în toată existența sa zbuciumată, ținea adevărate prelegeri despre rostul jertfei omenești în consolidarea și strălucirea unor imperii numai de el știute, era în stare să-și dea viața pentru a legifera poziția de ofsaid în regulamentul fotbalului de stradă, avea intransigența și tenacitatea de a înlătura orice refuz al părinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
printre cei care cred în Dumnezeu ca ființă supremă și de aceea consider că sensul vieții nu este legat nici de plăcere, nici de valorile materiale, ci este unul mai înalt: mântuirea sufletului. Drumul acesta nu este ușor (cere muncă, jertfă de sine), dar nu este un drum închis. Credința deschide o fereastră către o viață viitoare, veșnică. Marii oameni de cultură, inclusiv unii filosofi, dar nu numai ei, au ajuns la aceeași concluzie. Am putea identifica unele din principalele caracteristici
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
există România, nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun că nici unul nu s-a substituit vreunei idei. Intelectualul obsedat este un monstru la noi. Îndoiala de sacrificiu este o notă diferențială a românului. Credința în inutilitatea jertfei este așa de organică, încât ar trebui o febră asemănătoare epocii de martiri ai creștinismului pentru a convinge acest popor amărât de sensul spiritual al renunțării. Ne lipsește pasiunea distructivă pentru un ideal;” „Românul este consecvent numai în luciditatea față de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
des, din cauza singurătății n-avea altceva de făcut decît să mediteze, auzind cum țîrîie ploaia în streașină ori cum trosnește lemnăria în podul casei. Nu dorea să i se recunoască acest merit pentru că socotea toată această trudă ca pe o jertfă. Un adevărat martiraj de care ei, cu toții, își vor da seama mai tîrziu, abia atunci cînd se vor afla în culmea fericirii pe care adjutantul Radul Popianu le-a dăruit-o încetișor, încetișor. A împins cu vîrful degetelor farfuria cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pentru că, spunea el, "pămîntul este acoperit de ape într-o proporție covîrșitoare, iar Italia trebuie să se afle peste tot, deci și deasupra apelor". Cu încăpățînare, cu bani, cu crize de personalitate, cu escrocherii, cu fapte văzute și nevăzute, cu jertfe cei mai mulți dintre morții aerului după încheierea războiului erau italieni -, cu improvizație și cu muncă reușise. Prima flotă aeriană de hidroavioane a lumii era aceea pe care o făcuse Balbo. Și cu ea Balbo cutreiera Europa, mai bine spus, mările Europei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fel de șef al poliției, ori unul dintre șefi, nu chiar cel mai mare, sub ocupația lui Mackensen. Nu fusese niciodată prea limpede cînd se referise la Berzea, trădase țara, nu trădase, era un ticălos ori un om de mare jertfă care luase asupra lui atîtea păcate numai pentru a face suferința altora mai suportabilă, unul care nu se temea să fie considerat un trădător ori o lichea, un slugoi ordinar, pentru că avea el planurile lui de a scoate țara din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
grea, foarte grea pe umeri! E un plan măreț și aproape imposibil de realizat. Cine ar putea să-și asume asemenea responsabilități?!" Rotofeiul Artur Stavri deschise gura, avea totul în gît, îi plăcuse gîndul că i se recunoaște puterea de jertfă, de sacrificiu pentru un țel măreț, dar nu reuși să scoată nici un sunet. August Stoicescu arătă cu degetul hîrtia de pe masă, avea ochii lucioși, de antracit, puteai să vezi stelele nopții prin ei, ca prin gura unei fîntîni adînci, ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nenorocirea sa pentru că nimeni dintre muritori nu face un lucru judecîndu-l din capul locului ca fiind rău, de neiertat. întotdeauna va exista o scuză, o motivație pentru orice ticăloșie. Iuda însuși își putea justifica vînzarea prin aceea că numai prin jertfa sa (orice trădare este un act nemilos, violent în primul rînd față de cel care o făptuiește!), că numai luîndu-și asupra sa povara îngrozitoare a vînzării îl poate ajuta pe Isus să-și îndeplinească menirea. Cum ar fi putut Isus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
văzul i se Înnegura În rumeniu și gălbui, În sineliu și rumeniu și verzui, Încât trebuia să țină ochii bine Închiși, căci de după pleoape stăruia bezna rumenie și caldă, de parcă și‑ar și Înfundat capul În sângele clocotitor al unei jertfe. 12. Precum pruncul În leagăn ori În brațele mamei, așa se legăna el acum pe umerii purtătorilor săi, un prunc picotind În brațele mamei, cu ochii Închiși de toropeală, simțind căldura soarelui pe piele, pe mădularele ostenite, de după pleoapele bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se uite în urmă. Ea avu norocul ca bărbatul ei să se întoarcă. L-a strâns în brațe, i-a așternut masa și patul și s-a bucurat de el. Alte femei n-au mai făcut asta. A aflat de jertfa cumplită pe care a dat-o țara. Mica ei țărișoară pe care o iubea așa cum își iubea familia. Nu dădea dovadă de patriotism ieftin. Pentru ea, dragostea față de locul în care te-ai născut era sinonimă cu iubirea pentru părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vreodată, trebuiau să-i spună totul. Când Luana se inspira din trupul lui, golindu-l de orice gând, cum să-i spună că i se oferea nu numai ca om, ca bărbat, ci i se dăruia din tot sufletul ca jertfă? Putea să moară, dacă ea îi cerea asta. Era capabil să întindă mâinile și să zboare pentru ea. În patul ei, în brațele și viața ei, el era capabil de orice. I se dăruia necondiționat, trăia pentru ea și copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să zidească lumi din potrivirea și nuntirea vorbelor, urmând îndemnul testamentar al Văcărescului: Urmașilor mei Văcărești, Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și a patriei cinstire. Limba română este istoria noastră, cu faptele ei eroice, pline de strălucire și de jertfe, este patria însăși cu natura ei paradisiacă, este sufletul însuși al acestui popor capabil de profunde simțiri, este puterea lui creatoare, este modul nostru propriu de a exista sub soare. Această limbă dulce ca un fagure de miere este limba
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
află și rămâne permanent în centrul acțiunii. Artistul polarizează asupra-i întreaga dramă. Menirea lui este să creeze ceva unic, prin care să-și depășească înaintașii și să uimească veacurile viitoare. Nefiind un om obișnuit, fiind un artist, el acceptă jertfa. La el focul iubirii, se contopește cu focul creației, suferința îl călește. El își jertfește tocmai ce are el mai de preț, soția iubitoare și viața lui însuși pentru a înălța strălucitorul monument. Omul, ființă muritoare, nu poate crea nimic
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Meșterul Manole, după cum spunea Tudor Arghezi, este fiecare creator de artă și de acțiune, fiecare zămislitor și întemeietor, care trebuie să îngroape în efortul lui tot ce are mai de preț în viață, deoarece nu se poate viață nouă fără jertfă. Jertfa lui Manole n-a fost însă zadarnică. Ei au intrat în conștiința poporului prin opera lor, devenită nemuritoare, prin sacrificii. Atitudinea ciobanului moldovean în fața morții Poezia care include atitudinea ciobanului moldovean în fața morții este Miorița, capodoperă a folclorului nostru
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]