1,007 matches
-
materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort fizic, adică fără să furnizeze nici un fel de muncă productivă. Baza acestei inteligențe este egoismul Împins până la exces. Din cauza aceasta, inteligența jidanului, deși intensă, e cu toate acestea mărginită În orizonturi strâmtorate. Astfel se poate explica fenomenul atât de curios că acest popor, care trăiește de mai bine de trei mii de ani și care tot timpul de când există s-a Îndeletnicit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei - zice un proverb german -, „deștept este cel bogat” (Der Reiche ist klug, sagt der Jude) <endnote id="(3, p. 67)"/>. Bogat acum, În prezent, pentru că - așa cum susține un proverb popular românesc (atestat În Oltenia) - „Jidanul nu dă nimic nici pe trecut, nici pe viitor, ci numai pe prezent” <endnote id="(253, III, p. 435)"/>. 2. Lașitatea evreului Între resemnare și răzvrătire Când În anul 70 e.n. legiunile romane asediau Ierusalimul, istoricul evreu Josephus Flavius a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
66-67"/>). Nu numai românii percepeau frica evreului, ci și alți minoritari care trăiau printre români. Mihail Sebastian, de pildă, Își aducea aminte că În copilărie, În Brăila natală, grecii din oraș aruncau după el cu pietre, strigându-i bine-cunoscuta insultă „jidan fricos” <endnote id="(219, p. 29)"/>. Este o injurie preluată chiar și de către evrei. La sfârșitul anilor ’50, când Nicolae Steinhardt era anchetat de Securitatea română, tatăl lui Îi spunea : „Să nu fii jidan fricos, să nu te caci În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu pietre, strigându-i bine-cunoscuta insultă „jidan fricos” <endnote id="(219, p. 29)"/>. Este o injurie preluată chiar și de către evrei. La sfârșitul anilor ’50, când Nicolae Steinhardt era anchetat de Securitatea română, tatăl lui Îi spunea : „Să nu fii jidan fricos, să nu te caci În pantaloni... Fii țăran, ovreiașule” <endnote id="(311, pp. 14 și 25)"/>. „E un adevăr elementar că evreul poate fi bătut oricând de oricine - constata cu obidă F. Aderca -, ba și copiii știu că «ovreiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oarecare temei. Bun cunoscător al obiceiurilor țărănești din nordul Moldovei, Mihail Sadoveanu a inclus un astfel de episod În romanul Floare ofilită, scris În 1905 : „Bădie Vasile ! strigă deodată Mihai ; să vezi, am Învățat pe [câinele] Turmei să apuce pe jidani de fundul pantalonilor... Să vezi ce frumos ! O dată - hap ! și jidanul : oi ! și numai se lasă la pământ, iar Turmei se-nvârte hămăind În jurul lui, dar de mușcat nu mușcă” <endnote id="(377, p. 148)"/>. Și câinele Bălan, din nuvela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sadoveanu a inclus un astfel de episod În romanul Floare ofilită, scris În 1905 : „Bădie Vasile ! strigă deodată Mihai ; să vezi, am Învățat pe [câinele] Turmei să apuce pe jidani de fundul pantalonilor... Să vezi ce frumos ! O dată - hap ! și jidanul : oi ! și numai se lasă la pământ, iar Turmei se-nvârte hămăind În jurul lui, dar de mușcat nu mușcă” <endnote id="(377, p. 148)"/>. Și câinele Bălan, din nuvela omonimă a lui Nicolae Gane, este Învățat să sfâșie - anteriile țiganilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În unele producții folclorice, pădurea ia locul târgului, lupul ia locul câinelui, iar licofobia evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de câini (și de lupi, adaug eu) și de arme : „Frica lor proverbială mai ales de câini și de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru tâlhari, răspunse zaraful. - Noi suntem tâlhari. - Poftim, mă rog - și jidanul dete Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba cel avan, Care poartă harțagan [= iatagan]. Iată Leiba cel din cușcă, Care poartă la drum pușcă Și când vede un român, Armele-și ascunde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestei snoave a fost preluat tot de V. Alecsandri În Herșcu Boccegiul (1851). Fiind „voinicos, da’ fricos”, Herșcu descrie pericolele care Îl pasc pe micul negustor evreu care se Încumetă să traverseze cu căruța „Codru Herții cel de moarte,/ La jidani-i dușman foarte”. Această pădure din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se mânia..., de frichi fugea pi deal ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ben-hacudeș, pe care o purta evreul orfan al cărui tată a fost ucis de o bandă de tâlhari <endnote id="(194 ; vezi și capitolul „Xenocid ritual ?”"/ Spaima de care sufereau călătorii evrei era deci perfect justificată. „Ai văzut tu vreodată jidan să tragă cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tragă cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un evreu cu pușcă (sabie)”, „Inutilă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sintetică : românii ar fi „născuți pentru război” <endnote id="(655, p. 332 ; vezi și 652, pp. 15- 34)"/>. Una dintre cele mai ilare imagini este cea a unei „oști jidovești” Îngrozite de lătratul câinilor. Două proverbe românești rezumă această imagine : „Jidanii când au mers la resboi, au zis să se lege câinii” și „Leagă câinii de gard să treacă armata noastră” <endnote id="(3, p. 37)"/>. În 1890, folcloristul Dumitru Stăncescu a publicat snoava Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos. Ajunsă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dincolo de sat”. La refuzul primarului, soldații evrei au luat hotărârea eroică de a traversa satul În vârful picioarelor, ca să nu Îi simtă câinii <endnote id="(184, p. 50)"/>. În 1891, Theodor Speranția a versificat o asemenea „anecdotă populară”, intitulând-o Jidanii la bătălie. Întreaga „armată evreiască” este parodiată, folosindu-se - cum crede etnologul Petru Caraman - unele elemente „de inspirație pur folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi”, iar soldații
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murit” <endnote id="(184, p. 50)"/>. Pentru imaginarul colectiv, evreul este un negustor tipic și un soldat atipic. Ca atare, el nu se va lupta „soldățește”, ci „negustorește”, cum cântă personajul evreu Bercu, la colindatul mascaților din Moldova : „Oi săracii jidanii noștriii !/ Cum se bat negustoreștiii” (184, p. 50 ; 491, p. 384). În Europa Centrală a secolului al XIX-lea (Austro- Ungaria, Polonia etc.), odată cu obligativitatea evreilor de a satisface serviciul militar, au Început să apară caricaturi care Îl ridiculizau pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1916 : ostaș român, căzut pe front” <endnote id="(765, p. 278)"/>. Ulterior, În 1923, când „România mare și fericită” se născuse, organizația fascistă a lui A.C. Cuza, N. Paulescu, C.Z. Codreanu & Co., Liga Apărării Național-Creștine, a propus excluderea „jidanilor” din armata română. Parlamentarii evrei s-au opus cu vehemență : „Noi, evreii, nu voim să renunțăm la dreptul nostru de a servi În armată. [...] Evreii au dovedit patriotism pe toate câmpurile de luptă” <endnote id="(603, p. 105)"/>. „Trădător și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sânge”, scria un contemporan, pentru că - de data aceasta ! - evreii s-au organizat În formații de autoapărare conduse mai ales de ofițeri evrei demobilizați. Înarmați cu bâte, ei i-au alungat pe huliganii pogromiști, care alergau speriați, strigând „Fugiți, vin jidanii !” <endnote id="(280, p. 113)"/>. Pentru prima dată În astfel de cazuri, nu evreilor le-a fost frică, ci ei au provocat-o altora. Acest eveniment a fost Încorporat de scriitorul I. Peltz În cuprinsul romanului său Calea Văcărești <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și scrierile pe această temă semnate de A.C. Cuza (vezi Jidanii În război, 1923 ; <endnote id="cf. 521"/>), cărora le-a dat o replică pe măsură președintele Uniunii Evreilor din România, W. Filderman <endnote id="(522)"/>. Câteva paragrafe din jurnalul ținut de poetul, publicistul, traducătorul și medicul Emil Dorian sunt simptomatice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că, odată cu dispariția condiționărilor istorice, a dispărut și „proverbiala frică a evreilor”. Faptul că Israelul are astăzi una dintre cele mai puternice și mai eficiente armate din lume este un exemplu concludent. 3. Evreul bun, evreul rău „Evreu bun” vs „jidan rău” O macabră glumă a șovinilor spune că „un evreu bun este un evreu mort”. Pentru alții (Gustav Freytag, de pildă, În romanul Soll und Haben, 1855), „evreu bun” este cel care se integrează până la dispariție În „societatea-gazdă”, iar „evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ami - spune un personaj dintr-un text de George Orwell -, un evreu veritabil ! Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care, În limbaj popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică din anii ’70 ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popular, se măsoară Între „ovrei” și „jidan”, Într-o expresie de tipul „Tu nu ești ovrei, tu ești un jidan scârbos” <endnote id="(216)"/> sau Într-un proverb rusesc : „Nu tot evreul e jidan, ci acela e jidan care e jidan” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Această disociere a migrat din zona culturii populare În cea a culturii politice. A folosit-o și Mihai Eminescu (izraelitul bun versus jidanul rău) În publicistica sa socio-politică din anii ’70 ai secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]