710 matches
-
contează? <lia>: îmi place că ești dirz. Că un adevărat victor <victor37>: da? Nu știam cum e un adevărat victor <lia>: și mai mult îmi place că știi să te controlezi <lia>: nu ai înjurat nici cînd te-ai simțit jignit <victor37>: nu obișnuiesc să înjur <lia>: pe acest site se înjură. Se vorbește oribil. <victor37>: poate unde sunt atitia tineri <lia>: așa cum am zis. Tu nu mai ești tinar <victor37>: depinde de unde privești <lia>: așa-i. Ce vroiai să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Ce faci, zisese ea lui Felix, cu un dispreț intenționat,prefăcîndu-se că uitase planurile acestuia, nu-ți cauți o slujbă? Ca orfan, găsești mai ușor. Să ai și dumneata un mic rost în viață. - Urmez Facultatea de medicină, vesti Felix jignit.Aglae afectă a nu-l lua în serios: - Aș, facultatea, asta e pentru băieți de bani gata. Îți găseșteel, Costache, vreun rost pe undeva. Felix se temu ca Aglae să nu înrîurească pe moș Costache și ca acesta să nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doi musafiri. - Papa, întrebă Otilia, ești bolnav? Tu ai chemat pe domnul doctor? G. Călinescu - Nu, nu, nu, se apără Costache, înspăimîntat la ideea de a plăti vreo vizită. N-am chemat pe nimeni. - Ei, frate, preciză Stănică cu aer jignit, domnul doctor nuia nici un ban, l-am adus eu ca pe un prieten, să-l cunoașteți și dumneavoastră, dar ar fi bine să vă examineze puțin, nu strică, e mai cuminte să chemi doctorul când ești sănătos. Nu e așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Frații sunt ofițeri, nu poți susține că sora lor e o prostituată. Te pot da în judecată pentru calomnie. - Aș, ofițeri, zise disprețuitor Aglae, cine știe ce șnapani! S-au îmbrăcat în uniformă ca să-l sperie. - Sunt ofițeri, mamă, lămuri mereu, ușor jignit, Titi, îi cunosc eu bine. Au și un unchi colonel, care m-a cununat. - Precum vezi, urmă Stănică, chestia e dificilă. Cel maibun lucru e să încercăm întîi prin bună învoială. În cazul cel mai rău, ce-a vrut fata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în casă. Chiar Aglae se grăbea să i le smulgă, indignată. - S-a prostit Simion ăsta de tot! Domnule Felix, nu te potrivi.Vezi, poate-ți dă ceva, inel, bijuterie, bani, te rog să-mi spui. - Se-nțelege! zicea, oarecum jignit, Felix.Spre mai multă siguranță, Aglae despuie odaia lui Simion de tot ce acesta ar fi putut dărui în curiosul lui acces de dărnicie. Totuși, Simion nu muri și continuă să-și cultive hipocondriile cu o neliniște destul de benignă. Aglae
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din Dumnezeu?Simion păru nedumerit de subtilitate. - Eu sunt purtătorul cuvântului dumnezeiesc, Isus etern,care înviază mereu. Ieri am înviat. "E nebun, gândi Felix, nebun de legat." - Acum înțeleg eu, zise el tare, ești Isus Cristos. Simion îl privi mirat, jignit, ca un om care e luat peste picior. Felix, deconcertat, crezu că s-a înșelat și a făcut o gafă. - Drept cine mă iei, amice, he-he, ești șiret. Am fost Isus,toți am fost Isus, după ce duhul s-a răspândit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
legal, afară de voi. Acolo ai dreptul, indirect, firește. Olimpia păru interesată, dar văzu lucrurile în negru. - E la mijloc nebuna aia de Otilia, nu cred eu că moșu ares-o lase așa, pe drumuri. - Dar eu ce fac? zise cu aer jignit Stănică. Eu observ, trag ițele. - Mai bine ți-ai vedea de afacerile tale. M-am plictisit săatîrn de ușa altuia. Stănică și Olimpia ajunseră și intraseră în casa lor, și Olimpia își aruncase blana de vulpe pe marginea unui scaun
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ce mă urmează și se închină mie. - Eu îți sunt fiu adevărat, fiindcă cred în învățăturiledumitale! zise Weissmann. Simion îl privi cu interes, dar își reluă iarăși preumblările prin casă, ca un câine prudent, după ce a mirosit un individ. Olimpia, jignită, lăsă să se vadă în ochii ei toată verzimea urii. Aglae clătină din cap, agasată: - Așteaptă birjarul, pentru numele lui Dumnezeu, o să măcoste o groază de parale! Weissmann o examină pe furiș și se putea ghici uimirea lui față de o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
piept în piept, cu Stănică. Moș Costache izbucni: - Ce tot pândești dumneata pe la uși, n-am nevoie de spioniîn casă la mine, fiecare să stea la casa lui, ce, poate crezi că am bani în casă? Stănică făcu un gest jignit, privind cu înțeles spre Pascalopol: - Vezi cum ești dumneata, iubite unchiule, fiindcă pot să-ți spun, îmi ești ca un adevărat unchi, am slăbiciunea asta. Adineauri picai, dar tocmai adineauri, să văd ce mai faci, doar oameni suntem, nu sălbatici
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se temea și că ar fi fost mai corect, din partea mea, să nu-i fi întețit răsuflarea prin nimic. Iar acum, deși se temea și mai mult, eu am continuat cu îmbrăcatul și mi-am pus și pantofii. Iar ea, jignită, a încetat să-mi arate până și faptul că se teme. Iar eu, folosindu-mă de prilejul ivit, i-am urat noapte bună. Am traversat Bucureștiul dintr-un capăt într-altul, cu sufletul plin de o pâclă scârboasă. Am ajuns
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
este o catastrofă pentru neam. Și când te gândești că această maximă este un simbol, este cheia destinului nostru! Orice proverb, orice reflexie populară românească exprimă aceeași timiditate în fața vieții, aceeași nehotărâre și resemnare. Va trebui să nu mai fie jignit acest neam lăudîndu-i-se atât înțelepciunea! Adevărurile izvorâte din resemnare nu sânt un titlu de glorie. Nici un act istoric nu s-a născut din înțelepciune, care nu poate fi decât sub - sau transistorie. Înțelepciunea este negația istoriei, fiindcă ea este distanța
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe Archaeus. Dacă iei manuscriptul, oare el nu exista? Ba da. Ce era el? Un nimic, o posibilitate... Dar închipuește-ți cumcă-n mijlocul reprezentației un perete cade, un actor își rupe capul, unul își uită rolul... iată un arch [a]eus jignit și simți tu că-i jignit. De ce simți? Pentru că acel nimic e și-n tine, pentru că, insultat pe scenă, e insultat în tine. Și cu toate acestea el putea să rămâie mii de ani în saltar și corpul lui de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mâncau dulciuri Împreună, o ajutau la scris sau când nu știa ceva. I-au mai spus să fie cuminte ca să se Împrietenească cu ceilalți prinți și prințese.” (copii din clasele I V) Bobocul de rață cel urât s-a simțit “jignit, trist și stânjenit de ei, chiar și de propriile gânduri”, “de parcă nu ar fi existat printre celelalte animale”. Rațele ar fi trebuit să se poarte cu bobocul de rățușcă “frumos, să-l iubească, să-l primească În familie, să-i
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
de ceilalți asupra propriei noastre perceperi de sine. Atunci când suntem bine văzuți, acceptați, susținuți, ne crește respectul față de noi Înșine, suntem mulțumiți de sine și Încercăm să scoatem la iveală ce e mai bun În noi, iar atunci când suntem marginalizați, jigniți, ofensați, devenim frustrați, complexați, ne izolăm și refulăm prin agresivitate. Sunt sentimente și reacții umane, pe care le putem controla mai mult sau mai puțin, și cu atât mai puțin atunci cînd e vorba de un copil, lipsit de experiență
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
deodată serioasă și, ca și cum arhitectul ar fi uitat că este cu cineva în odaie, începu să se plimbe în sus și-n jos, cu mâinile la spate, meditând. Sultana îl privea crezând că reflectează asupra propunerii. Ioanide era însă profund jignit și trecea printr-o criză morală acută. Ideea de a se despărți de Elvira i se păru de o absurditate totală, iar faptul că trecuse prin capul fetei - ca o vină a sa personală, pentru că numai purtarea lui abstractă față de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dintr-o secretă aprehensiune de a fi depreciat prin jocul inedit al valorilor. - Oh! Se supăra de-a binelea Maman, care era o bătrînăplină de temperament, dar e un scandal! - Într-adevăr, interveni și Mamy cu un aer decis și jignit, e o mare impertinență. Am să iau informații. Pomponescu, nedumerit, întrebă din ochi despre ce e vorba, așezîndu-se la locul său. Subreta (casa avea o astfel de subalternă în afară de bucătăreasă) îi întinse de pe tava o ceașcă de cafea cu lapte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
viitor și se emoționează numai de marile fapte de construcție. Nu s-a petrecut nimic important, exageră Ioanide ca de obicei, de la Michel-Angelo până acum afară de inventarea betonului armat. Și ce te interesează: crimele pasionale, mica publicitate? Tudorel se arătă jignit. - Sunt și alte evenimente, mai importante. - Anume care? - Evenimente care vor schimba fața lumii. - Sper că soarele va apune mereu în același loc. - Nu-i vorba de soare. Europa se transformă. Ioanide nu putu răspunde imediat, deoarece merse să arunce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l prea supărau, socotindule ca semne de temperament. La rândul lor, copiii îl considerau G. Călinescu pe Hagienuș șiret, vrednic părinte al lor. Lupta intestină endemică constituia într-un cuvânt formula existenței familiei Hagienuș. De data aceasta orientalistul se simți jignit și neliniștit de aluziile pe care i le tot făceau de la o vreme copiii că vâră bani în cărți și piese arheologice. Meditând să-și scoată lucrurile din casă și să le plaseze în altă parte, plecă într-o după-amiază
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hergot. Unul din ceilalți patru agenți reveni în anticameră. - Nu e nimeni! zise - N-a fost nici un bărbat în casă? Întrebă omul cu mustăți.Erminia nu putu să mintă: - Ba a fost! - Unul bubos la față! - Pătat! corectă Erminia, puțin jignită. - Îmbrăcat cu haină de piele? - Da! - Îl cunoști? (Agentul vorbea mereu familiar, evitând sistematic orice formulă de politeță.) - Nu, zise Erminia, azi l-am văzut întîia dată. - Un anume Gavrilcea? - Nu-i știu numele! minți cu mare greutate Erminia,crezînd
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
loc sertarul când Ioanide apăru amenințător înaintea lui. . - Ce manevrezi aici? spuse el neobișnuit de aspru. Îțicontinui exercițiile de răufăcător? Ce-i cu acest caiet? Dă-l încoace! . - Este caietul meu! Îndrăzni a riposta Tudorel cu oarecare accent de demnitate jignită. . - Nimic nu mai e al tău aici, domnule ministru de externe!strigă Ioanide exasperat, pălmuind pe Tudorel. Acesta, palid, se retrase înapoi fără nici un cuvânt și dispăru umil pe ușa sufrageriei, iar Ioanide zvârli caietul în soba plină de jăratic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Îl compătimi de formă Gonzalv. A murit? - Nu, domnule, protestă Gaittany, am întrebat și adineaori la telefon. E mult mai bine. Se pare că a trecut hopul, e în afară de orice primejdie. - Nu se poate! se supără Gonzalv ca și personal jignit. Era însă perfect exact. Conțescu înfruntase solid pneumonia și acum avea o temperatură moderată, cu tendința spre scădere. Ceea ce îngrijora era doar slăbiciunea excesivă și imposibilitatea de a i se oferi hrană mai abundentă. Asta ar fi putut leza sistemul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se cunoaște mai bine pe sine prin relație; • fiecare își satisface trebuințele sociale fundamentale în și prin relație (pe care le vom analiza într-un capitol al lucrării/cercetării); • în cadrul relației lor, partenerii nu se simt evaluați, criticați, ironizați, minimalizați, jigniți, umiliți; • partenerii se simt apreciați, respectați, stimați; • este o relație calmă, dinamică, provocatoare de noutate, cu momente de surpriză, tandrețe și de bucurie/fericire; • partenerii cresc psihologic; ei pot să devină ceea ce aspiră și sunt capabili să devină; • relația îi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ei și nu muncește suficient de mult. Excepționalismul îi face pe clienți să se simtă îndreptățiți. Noi suntem cei mai buni, noi avem ce e mai bun - noi merităm ceea ce este mai bun. Nemulțumiți un american și se va simți jignit; nu i-ați respectat importanța. Ca să satisfaceți clientul american, aveți nevoie de răbdare, persistență și de o anumită pricepere pentru a lăsa lucrurile să curgă. Cine pune la îndoială cât de buni se cred americanii, ar trebui să arunce o
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
determină relațiile sale cu lumea și cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ură, supărare pe care le nutresc cei din jur față de om corespund cu strictețe cu ceea ce este sădit În karma acestuia. De aceea există oameni care sunt În permanență jigniți, care suferă traumatisme, care sunt invidiați, etc. În câmpul omului sunt conținute programe informaționale ale atitudinilor față de el și programe ale atitudinii acestuia față de alți oameni. Când Împotriva noastră se Întreprinde ceva neplăcut, nu e bine să răspundem În același
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
determină interrelațiile sale cu lumea și cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ură, supărare pe care le nutresc cei din jur față de om corespund cu strictețe de ceea ce este sădit În karma acestuia. De aceea există oameni care sunt În permanență jigniți, care suferă traumatisme, care sunt invidiați etc. În câmpul omului sunt conținute programe informaționale ale atitudinilor față de el Însuși și programe ale atitudinii acestuia față de alți oameni. Când Împotriva noastră se Întreprinde ceva neplăcut, nu e bine să răspundem În
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]