540 matches
-
sectorul de sud. Țăranii își aduc singuri porcii la Hemse. "Coloane lungi de tractoare", potrivit lui T.-R. A devenit un fel de atracție turistică la Hemse. Vinerea trecută erau parcate în fața magazinului de spirtoase șapte vehicule cu porci. Glumețul și jovialul de T.-R. a reușit să transforme toată povestea într-un fel de chermeză. Rosén eficient ca de obicei. Totuși nu dă chiar așa de bine în situații pur civile, de data asta prea a luat-o militărește cu prescurtările
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de patente. Cu toate acestea d-nii Rydz și Pruszkowski sunt persoane plăcute. Amândoi poartă haine de piele lungi și verzi și pălării cu "pampon". Armele și le țin în tocuri de pânză separate, cu stema Poloniei. Rydz e un domn jovial de vreo 60 de ani. A fost la Visby în 1936 la o regată, în prezent e președintele asociației poloneze a vânătorilor de mistreți. Pruszkowski e un tip mai decis. Vreo 30 de ani, maestru de vânătoare, face parte din
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe jumătate plină nu ar avea, în ciuda întregii sale științe și a tuturor virtuților sale, decît o influență mediocră. Englezul are o veritabilă aversiune pentru oamenii plictisitori, pentru intriganți, pentru nerozi și aroganți. Din contră, îl iubește pe colaboratorul vesel, jovial, franc, sincer și drept adică ceea ce acolo este numit a good fellow. Sir Edward Grey În aproape toate chestiunile de politică externă, influența lui Sir Edward Grey era, ca să spunem așa, nelimitată. Este drept că atunci când era vorba despre afaceri
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
care pornește de pe plajă, simțind "că o urmărește un bărbat, că ochii acelui bărbat sunt lipiți de șoldurile ei, de extravaganta unduire pe care se simțea datoare să le-o imprime". Este un bărbat cu o față "de vârstă mijlocie, jovială, bălaie, foarte germanică, atrăgătoare ba nu, mai mult decât atrăgătoare", pe care Sofia nu-l identifică în vis, dar în care-l va recunoaște a doua zi pe Dürrfeld. Ca și în ziua în care se întâlniseră, tânăra femeie simte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gânditor din închisoarea din Egina și i-a dăruit grădina destinată să adăpostească o școală de înțelepciune, este în fapt învățăcelul caraghios al lui Aristip, aflat în total dezacord de idei cu Platon (p. 210). Aparenta generozitate a acestui filosof jovial și afabil din Cyrene (p. 211), susținător al teoriei că plăcerea e scopul vieții, cu temperament opus celui grav, serios, sever al atenianului, ascunde un scop viclean, acela de a-l obliga să-i accepte ideile sau măcar să nu le
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
șuvița lumioasă a lui Esenin contra șuviței întunecate a lui Petöfi. Căzură de acord pentru o sticlă de vin, cuvânt a cărui sonoritate avea ceva asemănător în cel puțin trei dintre limbile pe care le practicau separat. Chelnerul, un dolofan jovial, destupă o sticlă, privindu-i insistent pe cei doi clienți care, după părerea lui, aveau chipuri ciudate. Puse cu un zgomot sec sticla în mijlocul mesei, la egală distanță de unul și de celălalt, și le zâmbi familiar: "Vinul e tras
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
adulter! Oare nimeni nu-i controlează repertoriul? Găsesc nu ușor o masă. "O țuiculiță ca să ne încălzim", zice el, frecându-și mâinile pentru a-și arăta nerăbdarea. Vai, lupta contra alcoolismului interzice servirea băuturilor alcoolice fără mâncare. Chelnerul, burtos și jovial, surâde complice: "Toată lumea trebuie să mănânce, chiar și îndrăgostiții!" Se încruntă: ce pește! La, la, la, pe sub brazi. Și pe un ton sec: "Meniul!" Burtosul căută cu privirea în jur, dar numai de formă: "Vă putem da un meniu, dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că această iubire întrupează toate convingerile din istorie, din fapte și opere îndreptate spre civilizația iubirii și spre triumful vieții de spirit. Lumina trebuie să se răsfrângă generos asupra realității, cu neajunsurile și dramele ei. Și mai credem că dialogul jovial, cultural, ecumenic trebuie să se circumscrie demnității unui prezent al dinamismului și unui viitor al speranțelor de bine. Cuvintele noastre se vor simple mesaje de iubire, curaj și adevăr. "Să se deschidă în inima culturilor o cale a libertății", iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în limpede opoziție cu entelehia aristotelică). Nu sunt clar în ceea ce spun? Cu atât mai bine. Merg pe aceeași linie, nu abandonez sub niciun chip. În năucitoarele complexe și paradoxuri, cum spuneam, întâlnite la tot pasul, nu deosebim rubiconzii și jovialii de ființele tautologice. Ce importanță ar avea concluzia? Are. Iată, o explic concentrat metaforic: sagacitatea nu-i simplitate augustă și nici umilință funciară. Cu alte cuvinte, făcând un călduros apel la panteism vom vedea altfel raportul dintre aprehensiune și comprehensiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
îmbogățit mereu cu lecturi întinse și favorizat de intuiții estetice ce-i nutresc diagnozele privitoare la calitatea pieselor și a operelor scenice, el are capacitatea, probată, de a oferi realităților conspectate o oglindă reală. Adică nedeformantă. Lucidă. Uneori cu reflexe joviale, ori ironice (nimerite) sau cu maliții (de diferite calibre) ce fac priveliștea atrăgătoare, chiar și pentru cei care n-au cunoscut direct peisajul evocat de autor..." < „Măștile...", p. 5-6/>. T. Pracsiu, criticul, analizează fenomenul în discuție plecând de la repertoriu, consemnând
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
plăcut să semăn (dar, cine știe, dacă nu am și împrumutat câte ceva din felul de a fi al domniilor lor!) cu primul meu mare profesor, Domnul Gabriel Georgescu (un erudit misterios, dar de o politețe desăvârșită a sufletului), cu Alexandru Ciorănescu, jovialul savant, plin de umor și generozitate, omul de care m-am atașat de la prima vedere și care mi-a spus, mai apoi, cu cea mai deplină încredințare, că m-a "recunoscut", fiindcă trebuie că pașii noștri să ne mai fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ne adresăm unei somități berlineze, Dr. Bessau. Acesta ne primește extrem de cordial. Din cabinetul său, deschide o usă alăturată și intrăm Într-o cameră mult mai spațioasă. Avem impresia că suntem la galeriile Lafayette. Rafturi pline de păpuși, de ursuleți joviali, curați, nu ca umblatul nostru ursuleț, păsărele și mai ales o tricicletă. Astfel copilașii se lasă mai usor dezbrăcați și examinați. Vrem să achităm onorariul, dar Bessau ne roagă sa trecem și a doua zi. Îngrijorați, mergem pentru rezultat. Cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Iași, Mitropolitul Veniamin și arhimandritul Daniil, profesorul de muzică Iohann Kraus, farmacistul Iohann Lochmann, foarte mulți preoți, adăpostiți în podurile chiliilor mitropoliei de la Suceava. Supravegheați și spionați de autoritățile austriece , cu apărători devotați și sinceri tot din partea românilor (bunul și jovialul Doxachi Hurmuzachi și mitropolitul Veniamin, de exemplu, ei nedorind să se publice în presă știri despre ajutorul dat pentru că, după părerea lor, prietenia și dragostea „cresc în umbra vieții private mult mai bine decât în arșița soarelui public”), începând cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vorba de povestea tânărului Michael Graves și a vieții lui erotice mondene de burlac în Manhattan - un „tip care adoră să ofere iubire și adoră să fie iubit“ e ceea ce promisesem editorilor - propunându-mi o narațiune elegant-depravată împănată cu viniete joviale ale umorului meu laconic binecunoscut. Urma să conțină cel puțin o sută de scene de sexe („Vreau să spun, Iisuse, de ce nu?“ i-am spus râzând editorului meu în timpul unui prânz în barul de la Patroon în timp ce el își verifica concentrația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de stadii, al cărui nume era Emmaus. Și aceia vorbeau între ei despre toate întâmplările acestea. (Luca, XXIV, 13-14) Nu mă așteptam să văd cum reapare spiritul republican, în prima duminică a adventului, la mănăstirea benedictină de la Abu Gosh. Abatele, jovialul părinte Charles, infirmier ca formație, fost preot al închisorii Santé, tocmai oficia mesa consulară. De data asta, Veșnicia nu și-a bătut joc de actualitate. O predică plină de substanță ne informează în legătură cu tot ce s-a mai întâmplat în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Cracovia pe Vistula. Intrare cam ca la Iași. Oraș vechi. Păduri negre și triste de pini. [CĂLĂTORIE LA BERLIN CU LIVIU REBREANU]* 18 Mai 1926 Schimbare de personal la Benten. Contrast vădit niște femei mari și groase, însă harnice și joviale încep a șterge, a curăți ș-a freca. Am intrat de cu sară (asară) într-o regiune industrială. Numai hogeaguri de uzine fum și fum, clădiri mari afumate iar pământul pretutindeni lucrat și grădinărit până la cel din urmă palmac. Lucrătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Poveștile și Amintirile” sunt ale unui artist, care a voit să fie țăran. Prin el ne vorbește un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal și anonim. Mulțimea expresiilor tipice în scrisul lui Creangă zugrăvește o natură rustica și joviala, un stil abundent, folosind formele oralității. MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA -dramatizare Prof. înv.peșc. Casapu Maria Școala Gimnazială Nr. 1 Cordun Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
truda pământului este neostoită, iar pământurile noastre nu mai sunt ale noastre. Bunicul avea o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
vezi la clasa fetei „amestec pe națiuni”. Cred că o să i ia ceva timp Marianei să-și cunoască colegii de clasă. Noi însă ne-am obișnuit repede și ușor unii cu alții. Primii dintre noi ajungeau grecii, de fiecare dată joviali, iar băieții amețitor de politicoși. Erau urmați de evrei cărora ne obișnuisem să le respectăm ritualul matinal de salut. Ei spuneau „Shalom aleichem”, noi trebuia să le răspundem „aleichem Shalom”. Fiecare dintre noi, cu foarte puține excepții, aproape că tăia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe cei mai aleși dintre studenții săi de la seminar, sau În redacția Ideii Europene din Pasajul Român, cu aceiași tineri peste care trecuse războiul și cu alții noi, descoperiți și ajunși printre noi fruntași Între fruntași - o manieră simplă și jovială, animată și cordială, având cu toții mai degrabă aerul că nu ne luăm prea mult În serios treaba noastră, În bună parte totuși memorabilă, cum este Îndeobște la o revistă, la o tânără revistă, mai ales, desco perirea și impunerea talentelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În ochii, gurița și năsucul acestor muze in spi rate, cu șorț alb, mâneci suflecate, papucași de casă și mirosind de sus până jos a ceapă prăjită. Cu un asemenea dichis de viață, salutar pentru firea mea pofticioasă și zurlie, jovială și melancolică totdeodată, mă pot mărturisi Înaintea dumneavoastră că stomacul, ficații și rinichii mei n-au avut să se plângă cu nimic, abia simțindu-le prezența lor tăcută și laborioasă, cum le este de datorie. La fel, Îmi spu nea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și el dintr-o clipă în alta. Într-adevăr, Stan n-a întârziat prea mult. Și-au mâncat toți prăjiturile cu ceva din elanul unor copii pofticioși. Era aceeași atmosferă ca la începutul serii trecute: păreau un grup de tineri joviali, fără griji. Victor îl privea discret pe Stelian, măsurându-l: ce diferență uriașă era între cel de aseară, care-l impresionase cu discursul său curajos, profetic parcă, și adolescentul acesta întârziat care pălăvrăgea nepăsător și își savura savarina, lăsând impresia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
bineînțeles, n-am prins nimic; dar, pe drumul de Întoarcere, m-am decis să trec Amazonul Înot, spre marea disperare a doctorului Montoya, care nu avea nici un chef să aștepte atîta. În noaptea aceea a avut loc o mică petrecere jovială, care s-a terminat cu o bătaie serioasă cu señor Lezama Beltrán, un suflet imatur, introvertit, care probabil că era și pervers. Bietul om era beat și iritat fiindcă nu fusese invitat la petrecere, așa că a Început să profereze insulte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
narea cuvântului „Crăciun“ din cărți? A.R. Era, bineînțeles, o lume descrăciunizată. Într-un cuvânt, nu în două. Adică o lume cenușiu-comu nistă, despuiată de mituri, de parfumul tradițiilor, de magia basmului, de farmecul inocenței copilăriei. O lume în care jovialul, generosul și rubicondul Moș Crăciun se metamorfozase în principialul, anostul și dogmaticul Moș Gerilă. În nopțile de sărbători, se trimiteau activiști care să intre incognito prin biserici și să vadă care dintre funcționarii ministerului participau la slujbe. Sunt convinsă însă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cea mai aculturală clasă de mijloc pe care am cunoscut-o vreodată. Bursa care mi s-a oferit în America a presupus, în afară de contactele cu scriitori și cu literați universitari, vizite în familii, pentru cunoașterea societății americane. Oameni foarte prietenoși, joviali, generoși. Dar - nu știu cum să mă exprim - puerili, infantili, de-o simplitate vecină nu cu noblețea, ci cu naivitatea. Purtători ai acelei mentalități mic-burgheze, mărginite, autosatisfăcute, autosuficiente, kitschofile. Oameni care râd în hohote la cele mai idioate gaguri. Pragmatism, simț practic
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]