858 matches
-
Faza studiului psihosocial vizează cunoașterea acelor elemente din viața clientului care îi sunt necesare asistentului social pentru a-l putea ajuta: situația familială, materială și de habitat; activitatea profesională și pregătirea școlară; factorii bio-psihosociali (sănătate, experiențe trăite, atitudini, aspirații, roluri jucate, apartenența de grup etc.); elementele semnificative ale istoriei individuale; relațiile interpersonale fundamentale și secundare; factorii de presiune și cauzele lor probabile; experiențele problematice anterioare și modul lor de soluționare; resursele și limitele (constrângerile) clientului; identificarea problemei actuale și evaluarea preliminară
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
privințe bună; apoi mai sunt vro două - trei încercări ofticoase ale unui domn Dimitrescu, cari totuși se pot juca din cauza unor merite adeseori foarte îndoioase. La urma urmelor se 'nțelege că vom trece la piesele ce nu merită a fi jucate - și cari sunt: 5 Încercările dramatice - mizerabile și seci ale d-lui A. Lăzărescu. Acest domn Lăzărescu a scris 2 volume de poezii și apoi drame ca: "Sanuto", "Massim pittorele", comedie ca: "Un amor romînesc", "Boierii și țăranii" - și-n
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
piesele: "Doi surzi" și "Paza bună trece primejdia rea". Piesa întîia e, se înțelege. din seria celor greșite, căci conflictul se naște dintr-o infirmitate fizică: surzenia. Dar este o farsă destul de plăcută, bine condusă și a fost și bine jucată. A doua: "Paza bună trece primejdia rea" este o comedie de intrigă, în stagiunea aceasta a treia piesă bună. Celelalte au fost "Revizorul general" și "Caterina". Planul femeiei unui fierar de-a scăpa pe nevasta unui marchiz de urmăririle adoratorului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
joi, vom trebui să rugăm totuși pe directorul de scenă ca să evite de-a da roluri, secundare chiar, în mâna a persoane cari, prin câteva șiruri vorbite rău, compromit succesul piesei și nimicesc iluzia produsă cu greu prin patru acte jucate bine. O piesă de teatru e esteticeste un întreg ca și un tablou sau o simfome. Fie tabloul cât de frumos, dacă o figură din el va fi caricată impresia totală se nimicește; fie simfonia cât de frumos executată, dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țiunele (deci planul), aceste interesează, al treilea limba, care poate avea un farmec liric. Din acestea trei, drama d-lui Roques posedă pe al patrulea. Atâta despre dramă. Uitasem a spune cititorului interesanta noutate că ea a fost într-adevăr jucată, căci după cele spuse până acum și-ar fi putut închipui cititorul că eu numai mi-am închipuit că ea ar fi fost jucată. Sub masca lui Constantin Brîncovanu au fost torturată persoana d-lui Galino. Tortura a fost foarte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sufletului meu. Profesorul Constantin Parfene n-a fost doar un director și profesor bun, ci și un dăruit actului de cultură, prieteniei. Înainte de a fi fost director al Teatrului „V ictor Ion Popa” a fost un asiduu cronicar al pieselor jucate, un iscălitor de comentarii în ziarul local „Steagul roșu”. Îi păstrez amintiri frumoase. Amintiri pe care i le poartă și mulți alții. Iată un fragment redactat de prof. eminescolog Th. Codreanu, găsit în carte (p.127 129), dar pe care
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și îi mărturisește că, dacă ceva a ținut-o în viață, aceasta a fost doar speranța de a o vedea iarăși acasă. Toată lumea așteaptă acum povestirea amănunțită a celor întâmplate: o cere în primul rând Leontes, dornic să afle rolul jucat nu numai de Paulina, ci și de ceilalți în incredibila poveste. O, Paulina, du-ne-acolo unde În tihnă să întrebe fiecare Și să răspundă despre rolul său Jucat în golu-acesta mare-al vremii De când ne-am despărțit. De-ndată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în teatru sau a doua revenire a fantomei, această a doua revenire fiind însăși dovada că prima apariție fusese adevărată! Numai că acum regizorul piesei este chiar Hamlet: el pune în scenă o reluare, o repetiție a evenimentelor, o repetiție jucată, desigur, dar la vederea căreia Claudius părăsește în grabă sala, fugind de la fața locului așa cum ar fi făcut-o în prezența unei adevărate fantome. Asemănarea ca probă a realității apariției efective - iată în ce constă forța acestei piese. Să spunem
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
tragediei antice, „sunt vii morții culcați în pământ”. O nouă Ate îl silește să refacă drumul străbătut de predecesorul său, relația lor rămânând însă destul de incertă. În scena din sera de flori, tinerii Regine și Osvald retrăiesc, într-adevăr, scena jucată odinioară de șambelanul Alvig și de Johanne, servitoarea casei, mama Reginei, și totuși, între morți și vii, între trecut și prezent, timpul circulă ca printr-o ușă doar întredeschisă, metaforă a imposibilei izolări perfecte, a imposibilei eliminări definitive a strigoilor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
imagina un cadru mai potrivit pentru această distrugere reciprocă, violentă și necruțătoare, decât spațiul închis al unui interior fără guri de aerisire și fără ieșire în caz de pericol. Locatarii se sfâșie între ei pentru că se sufocă. Creditorii, piesă rar jucată, nu se abate de la acest principiu, numai că, de data aceasta, intervine o veritabilă strategie topografică imaginată de Strindberg. Gustav, personajul venit să-și ia revanșa, construiește o capcană în care, într-un mod deturnat, supravegherea are rolul unei strategii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Încît nu reușim să Înțelegem Însemnătatea dualismului și Îl așezăm printre ciudățeniile istoriei. În realitate, dualismul a fost ca o partidă de șah nedusă pînă la capăt, dacă ținem să persistăm În această analogie. N-a fost o partidă prost jucată, ci una pur și simplu Întreruptă cu forța. Miza aflată În joc era semnificativă, Însă semnificația nu era situată la nivelul jocului. Așadar, dacă afirmăm că lumea este creată, atunci lumea poate să fie creată de către Bine, de către Rău, de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cabotin și grav, dînd impresia de egoism și indiferență exact atunci cînd este mai generos și solidar, visînd mereu la propria-i autenticitate, Constantin Popa nu și-a publicat decît versurile care puteau fi publicate și nu și-a văzut jucată decît una din piesele de rezistență; "Calul verde", o dramă, scrisă în buna tradiție a lui Albee, de analiză psiho-morală, o parabolă a totalitarismului, învăluită în pînzele precauției ideologice, împinsă, de dragul cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poziția de cerut scuze) Nu... nu s-a întîmplat nimic... nimic... Alex: Așa e, vecine, nu s-a întîmplat nimic... absolut nimic... Vecin 3: Aș vrea să vă rog, să vă rugăm... N-aveți niște cărți de joc? Alex: (cu jucată amabilitate) Da' cum să nu, se poate! Mama, repede, vezi unde ai pus cărțile de pasiențe. Ce jucați? Vecin 3: Un pokeraș... (Maria aduce cărțile; i le dă) Și dacă nu vă supărați, nu mai aveți vreo sticlă de vin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
seamănă doar vrajbă și furtună, care nu distruge doar "celula de bază a societății", ci minează din interior echilibrul și așa precar al omului." Mioara Adina Avram ("Monitorul", 17 iunie 2000) Părerea autorului " Mașina de vînt", nefiind nici publicată, nici jucată, e o piesă care, deocamdată, se sprijină pe opiniile lectorilor ocazionali și pe convingerile mele estetice și etice ceea ce o recomandă și pentru publicare, și pentru montarea scenică.* Regimul vroia un om nou, murdar, dar curat...! Adică omul avea voie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întreruptă", după care regizoarea Letiția Popa a realizat un film de televiziune ce s-a bucurat de un real succes de public și de presă. "Al doilea interviu" este o altă piesă care, însă, respinsă de cenzură, nu a fost jucată; mai mult, în anul 1990, după revoluție, o instituție de cultură din Iași a considerat că problematica piesei nu mai este actuală... (în vreme ce în anul 2008 pe ecranele cinematografelor se pot vedea filme cu o tematică furnizată de al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de știință în fața omenirii?; care este strategia la care recurge fiecare, pentru a ajunge la finalitatea dorită?; de ce Dürrenmatt a ales comedia pentru a reflecta societatea din vremea respectivă cu problemele ei?; cele două personaje își trădează societatea prin rolul jucat? Secvența 2:20 min. Elevii își aleg un personaj, pe care să-l reprezinte, argumentând alegerea. Se citesc replicile, ce definesc mobilul purtării măștii: autodemascarea. Se comentează dacă împrejurările sociale, politice sau istorice influențează sau contribuie la schimbarea identității, ținând
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
alte variante, la alte posibile soluții ale personajelor, ținând cont de epocile în care au trăit. Fiecare grupă își va alege un personaj, chiar dacă este același la mai multe grupe, pentru care va căuta o altă mască pentru același rol jucat și va motiva alegerea. Fiecare va medita la alegerea făcută, neexcluzând și ideea că masca aleasă face parte din arsenalul lor de măști pe care le folosesc uneori. Ora a treia: Tema: Masca omului și masca savantului Resurse didactice: fișe
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
situația de a identifica pentru fiecare ipostază a îndrăgostitului ce se ascunde dincolo de masca pe care o poartă, ci și acela de a-i face să se problematizeze cu privire la: problema libertății în contextul în care jucăm roluri sau ne lăsăm jucați, relația dintre mască și adevărata personalitate, rol distribuit și rol ales, necesitatea purtării unei măști în viață. Metode utilizate: jocul de rol, dezbaterea, discuția problematizantă, învățarea prin cooperare Bibliografie: B. Nicolescu, Teoreme poetice, Editura Junimea, Iași, 2007 Peter Brook, Spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
spusă lui Liubov Andreevna), dulapul-sicriu, anticipare a morții a cărei realitate familia o refuză, căluțul de joacă, Pegas pe ale cărui aripi se leagănă încă Ranevskaia și Gaev, dublura Firs, antediluvianul servitor fidel Charlotta Ivanovna, guvernanta fără casă și identitate (jucați, amândoi, de Ilie Gheorghe, într-un joc de măști între un mesager al memoriei și o umbră a despământenirii), jocul frenetic, fascinant, al mâinilor lui Lopahin (o ironie absolută replica lui Petea către acesta, la sfârșitul actului patru: "Nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de teatru este un organism care trăiește și se săvârșește sub lumina reflectoarelor. De puține ori spectacolele de astăzi provoacă iluminări ale gândului. In spectacolul propus de Alexa Visarion doi Bufoni ai scenei retrăiesc cuvinte și gesturi ale marelor spectacole jucate și susținute pe scena teatrului în care sunt captivi. Din noaptea scenei umbrele bufonilor prind lumina amintirilor și încep să respire teatru. Poate că pentru spectator nu contează numele actorilor ci doar măiestria întruchipării, dar pentru mine întâlnirea în suferința
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Alexa Visarion a interpreta conform ființei, a întrezări semnele acestei echivocități inepuizabile, pe care arta o are în comun cu însăși condiția umană. Cum își propune să interpreteze regizorul și actorul acest act de creație dintr-un text scris și jucat? Cum înțelege să facă teatru și să cucerească publicul de oriunde Alexa Visarion? Ca un poet. Ca un profesor de poezie. Pariul lui este unul câștigat, într-o lume în care cuvintele circulă, mai mult ca oricând, ca banii, căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
le fac spectacol sau film. De exemplu, Moromeții e un roman care-mi place extraordinar de mult, dar nu cred că am un gând creator, apt să dea valoare cinematografică acestui roman. Fiindcă a pune pe peliculă imaginile romanului, chiar jucate bine, chiar ordonate într-un flux de idei și semnificații existente în operă, nu înseamnă mare lucru. In ultimă instanță, trebuie să existe, în film, un gând creator nou, un concept propriu. Aș ști de pildă, să fac un film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Oleg Strijenov, Ulanova, dar și politicieni ca Dej, Leonte Răutu, Maurer, Nicu & Nicolae Ceaușescu, Viorel Păunescu, Gogu Rădulescu ș.a. Cei care au cunoscut epoca sigur că lecturează cu aviditate volumul doi: autorul povestește cu talent literar (el are, de altfel, jucate două piese și un film la care a semnat scenariul), cu simț de observație, cu umor, cu agreabilă oralitate (din prefața la volumul întîi, se înțelege că memoriile au fost dictate, nu redactate direct de autor!); analiza sistemului politic comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Și din 2000, am revenit în teatrul de-aici. În acest timp, spre exemplu, l-am cunoscut pe actorul Buju Ternovits (prieten pe-atunci și cu Ucu Haiduc, de la Teatrul "Nottara"). Buju este autorul unuia dintre cele mai savuroase renghiuri jucate Securității. Vă povestesc întîmplarea, că e păcat să nu fie cunoscută și-n alte orașe (deși domnul profesor Cazimir mi-a spus că o știa, din altă sursă, cu un alt autor). Ternovici era cam slobod la gură și cam
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
reprezentația tristă a defăimării Doamnei T., este Ladima. El va cere satisfacție lui Fred, într-un gest fundamental de onoare. Cititorul înregistrează gesturile tuturor actorilor scenei, deopotrivă cu dispoziția lor în spațiu, în afara și în mijlocul reflectoarelor imaginare care separă scena (jucată) de restul spațiului, destinat spectatorului, celui de-al treilea personaj, cum l-a numit Vasile Popovici, fără să se aplece însă și asupra zăcămintelor de teatralitate din epicul camilpetrescian. În fond, inițiativa nefericită a adresării, care adaugă suferință persecuției hazardului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]