1,730 matches
-
Petale în ucenicii divine nu- și satura ochii să ne tot cucerească, pajiști în ploile cerului acoperă cosmosul în intonări taciturne și viscolesc cuvintele în acest vis statornic. A fost să se întâmple să văd cum ninge lin veșnicia în fața judelui, În ochii impecabili ai timpului. Copilului meu Ai vrea sa ma găsești, copil - minune, Uitându-te, din trenul vieții , pe pământ, La revenirea noii vieți în vechea lume... Ai vrea să sari, dar mai e timp, copile, Mai e timp
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
că nu trebuie să moară! Se ridică în picioare, se întinse, făcu câteva mișcări din brațe și ieși afară și pe primul lăiete văzut, era un copilandru, îl întrebă de bulibașa Mihai. - E în partea ailaltă. Stă de vorbă cu juzii la Sfatul bătrânilor! Vrei să te duc la ei? continuă băiatul să-i vorbească ca la unul de-al lor. - Mai târziu oleacă. Și întră din nou în cort. „Să gust ceva din raniță, că n-am mâncat de ieri
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
și plec”, își spuse în sinea lui soldatul român, pripășit în șatra țiganilor deportați în Transnistria, considerați răufăcători în România. - Cum te cheamă, băiete? îl întrebă pe copilul care îl însoți și până la cortul unde era așteptat de bulibașă și juzi. - Văsâle, boierule! Și am 15 ani. Vasile îl chema și pe taică-su, de care îi era dor și nu mai spera să-l mai vadă vreodată. - Am muiere și doi copii, care mi-s tare dragi. Să-mi dai
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
nimeni nu va vorbi despre acest lucru, decât acela care va trăi după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
printre schițe și însemnări, o carte: recenta apariție de la Polirom, Cold Mountain, masivul roman al lui Charles Frazier, care i-a servit jovialului Minghella ca scenariu peliculei tocmai terminate în... România. Roman avînd în chapeau numele a trei stele orbitoare: Jude Law, Nicole Kidman, Renée Zellweger. Roman nedeschis (din motive de preferință narativă). Aflu însă din emisiune ce nu reținusem la vremea respectivă: că același Minghella făcuse, acum cîțiva ani, și Pacientul englez, fascinantul film după romanul lui Michael Ondaatje. Deschis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Johnson, P., Dușmanii societății, Editura Humanitas, București, 2013. Josua, C.-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006. Jude, I., Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003. Kan, S. B., Istoria ideilor socialiste, Editura Politică, București, 1964 Kant, I., Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ALL, București, 2014. Kant, I., Visurile unui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 133. 759 Definiția categoriei de politică este complexă, având în vedere varietatea de evoluții instituționale și forme de exercitare a puterii care au existat și există și azi pe planeta pământ. Pentru exemplificare vom reține doar definiția lui Ioan Jude: "Politica este percepută ca o formă de organizare și conducere a activității și relațiilor sociale, proprii comunităților globale, de instruire și menținere prin intermediul puterii politice a unei ordini interne sau internaționale ce garantează securitatea internă și ordinea socială dintr-un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
politice a unei ordini interne sau internaționale ce garantează securitatea internă și ordinea socială dintr-un stat sau ordinea politică internațională în condițiile unor posibile amenințări sau imixtiuni ale unor state în politica internă a altor state". Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 10. Sau următoarea definiție a puterii: "Prin putere este desemnat ansamblul relațiilor sociale interne și internaționale, puterea fiind un principal factor de organizare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Sau următoarea definiție a puterii: "Prin putere este desemnat ansamblul relațiilor sociale interne și internaționale, puterea fiind un principal factor de organizare și reglementare a acestor relații care, în ultimă instanță, conduce spre progres, ordine socială și stabilitate internațională". Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Krotologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 12. 760 Peter Drucker a arătat: "Keynes este primul care a postulat că a controla moneda și creditul este echivalent cu a avea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
773 Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998, vol. I, p. 133. 774 Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998, vol. I, p. 133. 775 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 23. 776 Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5. 777 Ibidem. 778 Max Weber este cel care a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu neapărat moral prin mijloace cât prin scopuri. "Morala scopurilor" a lui Weber vine în continuarea celebrului "scopul scuză mijloacele" al lui Machiavelli. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie (bani) adăugăm doar că tot Max Weber este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie (bani) adăugăm doar că tot Max Weber este inventatorul conceptului de Realpolitik. Iată ce spune Ion Jude. "Max Weber elaborează celebra realpolitik, prin care realizează o analiză a factorilor ideologici ai politicului și politicii, emițând judecăți de valoare prin care sunt rezumate opiniile despre politică, cum ar fi: a) politica trebuie separată de sentimente și legată de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
c) politica trebuie legată de o considerare a lucrurilor dintr-o perspectivă lungă; d) politica trebuie să plece de la temeiuri economice; e) politica înseamnă alianțe și înțelegeri inclusiv cu rivalii, păstrând însă propria libertate de mișcare" (p. 8). Vezi Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 6. 780 Platon, la rândul său, în Republica, atinge ușor această temă, a raporturilor dintre politică și morală. El imaginează ca soluție la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2000, Editura Cartier, București, 2001, p. 30. 798 Hans Hermann Hoppe, Modelul statului occidental și lecția istoriei, www.mises.ro, p. 4. 799 Adler, un psihanalist contemporan, considera că "forța motrice fundamentală a comportamentului uman este dorința de putere". Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 25. Azi, când discutăm despre putere la nivel planetar, geopolitic, al concurenței dintre națiuni, trebuie să spunem că teoriile despre exercitarea și afirmarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și de a schimba bunuri în relație cu afirmarea dreptului de proprietate (ECONOMIC POWER); c) o putere ale cărei temeiuri se regăsesc la nivelul relațiilor sociale dominate de respect, legitimitate și emoționalitate și care implică identitatea socială. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 16. De asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim tradițională; - dominația legitim charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația legitim legală și rațională. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 39. 800 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 349. 801 John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
comportamentelor pline de veselie și de excese și chiar a irevențiozității față de Putere. Un exemplu de sărbătoare politică organizată În afara calendarului celebratoriu uzual, care, așa cum reiese din documentele vremii, Îmbină diferite tipuri de rituri, este aceea oferită În 1579 de judele Sibiului, Albert Huet, pentru a marca victoria de la Polatsk a principelui Ștefan Báthory Împotriva armatelor rusești: Magistratul (Sfatul orașului) i-a anunțat imediat pe cetățeni de o sărbătoare solemnă, mai apoi pe clerici să-l slăvească pe Dumnezeu cel Atotputernic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Albert Huet i-a invitat pe primar, pe membrii Sfatului și reprezentanții de seamă ai comunității să se așeze la masa Întinsă În Piața Mare, În fața casei sale. ș...ț Mesenii au fost Înconjurați de o mulțime de tineri, cărora judele regal le-a aruncat bani Întru amintirea acestei sărbători: a Început o Înghesuială și o bătaie hazlie, mâini troznite, bucurie și veselie amestecate cu gâlceavă. (M.P. Willcocks, 2007, pp. 26). Deși sărbătoarea Începe cu o parte a ospățului, ea are
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obștilor românești. În epoca roirilor de sate, în preajma întemeierii statelor și a întăririi feudalismului, satele noi alcătuite aveau câte un conducător și organizator al satului și un șef militar (voievod) în satele întărite cu șanțuri. Titlul lor era acela de jude (termen latin), tradus prin cneaz (termen slav). Numele acestor conducători, moșul satului, legat prin sânge de marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
alții, nu alții peste noi". Este limpede, deci, că slavii au venit în Dacia în calitate de cuceritori, ei au luat în stăpânire pământul și au supus populația autohtonă, romanică, aflată aici. Populația romanică din Dacia, condusă în satele (obștile) lor de juzi, a fost supusă de către năvălitorii slavi, care au devenit stăpânii țării (pământului ) lor. Acest act (fapt) de supunere a autohtonilor, românilor, de către cuceritori (slavi) este dovedit de o serie de fapte și considerații. De pildă, "rumân" este denumirea etnică a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care au păstrat formele de organizare străveche (arhaice), precum comunitatea sătească, putem menționa denumirea de sat (fsat), din latinul fossatum, și aceea de țară (țări), din terra (terrae). Comunitatea rurală s-a organizatt ca o obște sătească, condusă de un jude (judex) și de un sfat alcătuit din "oameni buni și bătrâni", care vegheau la interesele comunității ce practica o economie agro-pastorală. Așezările și locuințele, ocupațiile (îndeletnicirile) tradiționale au terminologie latină. În ceea ce privește continuitatea, rolul principal l-a avut Transilvania, o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cotidiană, căsătorii mixte între slavi și daco-romani. Pe de altă parte, dacă la început, în secolele VII-VIII, slavii erau elementul dominant, iar daco-romanii elementul supus, treptat a intervenit o schimbare, s-au produs interferențe în timp, unii conducători ai autohtonilor, juzi, prin calități, fapte de arme, legături de familie, ajungeau într-o situație înaltă, cnezi și voievozi, precum Gelou, în mod cert român. N-avem izvoare și mărturii pentru a arăta mai detaliat, cum s-a produs apropierea între autohtoni și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei slavi): domn (dominus), jude (judex). Observăm că predomină termenii agro-pastorali, ceea ce indică o populație sedentară, stabilă în nordul Dunării.60 După ce am urmărit, sub aspect lingvistic, componenta autohtonă, traco-dacă, apoi pe cea romanică, latină, să analizăm contribuția slavă la alcătuirea limbii române. Ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în vechea limbă românească, de termenii respectivi romanici (românești), care derivă din latina populară și din cea medievală. Astfel, cea mai veche denumire a membrilor clasei feudale este aceea de cneaz (termen slav), dar el este dublat de termenul latin jude sau judec. Pentru a desemna un om liber, documentele medievale folosesc atât termenul jude cât și pe cel de cneaz, ambii termeni desemnând oamenii liberi și stăpânii de pământ. Străvechea terminologie a lumii feudale de origine romanică se oglindește și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și din cea medievală. Astfel, cea mai veche denumire a membrilor clasei feudale este aceea de cneaz (termen slav), dar el este dublat de termenul latin jude sau judec. Pentru a desemna un om liber, documentele medievale folosesc atât termenul jude cât și pe cel de cneaz, ambii termeni desemnând oamenii liberi și stăpânii de pământ. Străvechea terminologie a lumii feudale de origine romanică se oglindește și în terminologia feudală românească. Aceasta este anterioară celei slave, după cum reiese din cuprinderea geografică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]