1,883 matches
-
iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
stare de iritare, își mângâie vecinulcu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurileși să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ.Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarneleunei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL poduluio pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spunețiși mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
ochi și privește în depărtare. Se aud valurile oceanului) Stângaciul: Nu se vede niciun țărm. Oceanul a început să se agite. Apă această imensă este că marea masă de oameni... ce duce pe umerii ei: „Răbdam nevoi, răbdam poveri și jug de boi și hâm de cai”. Eee ... ce vremuri grele pe vremea lui Coșbuc. Lupta de clasă abia dacă mijea. Clasa muncitoare încă nu se formase. Ideologia marelui Marx, Engels și Lenin nu pătrunsese la noi. Ideologia acestora este adevărata
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
fie buzele viclene Că vor să-mi frângă mândria de bărbat Când păcătoșii sunt bolnavi de lene PSALMUL 31 Fericit acel om fără de păcat Nici nu este în gura lui vicleșug N-a trecut prin viață ca un bou la jug În nicio fărădelege n-am să cat Ruga-va către cer orice cuvios Chiar potop de ape îl vor ocoli Cuprins de orice necaz mă va școli Să nu fiu în cale celui odios Fuga din păcatul ce mă cuprinde
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
viitorul său, căruia eu îi aduceam o inimă curată și plină de credință, o voință tare și hotărâtă de a-mi închina viața, fericirei și propășirei lui”. Un rege străin, dar mai român decât mulți români, intră în război împotriva jugului secular turcesc, oastea română săvârșind mari fapte de vitejie, mai ales la atacul Plevnei, ce a atras atenția întregii lumi. Cu inima vibrândă, Carol I zicea: „La 10 Mai 1877, un puternic și bărbătesc freamăt făcu să tresară pe toți
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
era eparh în Procopie (actualul Ürgüp (Urgup) - Capadocia - Turcia), Asia Mică, aproape de Cezareea Palestinei. Întorcându-se în ținutul său, aga l-a luat cu sine și pe Ioan. Turcia se umpluse de nenumărate mulțimi de robi ruși care suspinau sub jugul greu al mahomedanilor și cei mai mulți dintre ei, pentru a li se ușura puțin suferința, s-au lepădat de Iisus Hristos și s-au făcut musulmani. Sfântul Ioan, însă, făcea parte dintre acei tineri pe care îi înțelepțește cunoașterea lui Dumnezeu
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
în toate documentele istorice este scris foarte clar că Țarul Alexandru I a dat ordin ca să fie ocupat aceste teritoriu și atunci cum putem vorbi despre eliberare? 200 de ani se încearcă a se vorbi despre eliberarea acestui pământ de sub jugul otoman, după care de sub jugul român. Această nedreptate din păcate și până în ziua de astăzi ne macină. Ea este speculată de unii care mănâncă și ei o pâine cum se spune pe românește, încearcă și ei să se manifeste. Societatea
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
scris foarte clar că Țarul Alexandru I a dat ordin ca să fie ocupat aceste teritoriu și atunci cum putem vorbi despre eliberare? 200 de ani se încearcă a se vorbi despre eliberarea acestui pământ de sub jugul otoman, după care de sub jugul român. Această nedreptate din păcate și până în ziua de astăzi ne macină. Ea este speculată de unii care mănâncă și ei o pâine cum se spune pe românește, încearcă și ei să se manifeste. Societatea noastră nu este dezbinată din cauza
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
care, Tot lovește omul blând! Sau lovește pe batrânul Care-a merge nu mai poate, Nu mai știu că el e, bunul, Care le-a făcut pe toate! Sau mai chinuie copilul Care a rămas orfan, Și învață ce e jugul Și ce-nseamnă un dușman! Doamne, azi mă simt pătat Nu c-aș fi făcut eu rele, Alții fac, și ce păcat ... Că se laudă cu ele! In genunchi îți cer iertare Sus, in deal la mânăstire, Iartă-mi Tu
RUGACIUNE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358488_a_359817]
-
viitor, Precum făceam în tinerețe, Când ne doare vreun picior, Revenim la reala bătrânețe. Dar ce să-i faci? Ar fi nedrept, Să te gândești doar la coșciug, Să-ți pui mâinile pe piept, Și să fugi de al vieții jug. Am fost întotdeauna optimist, Am dat dovadă de bărbat, De ce azi să fiu mai trist, Oare viața m-a schimbat? Referință Bibliografică: În clipe de intimitate / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 489, Anul II, 03 mai 2012
ÎN CLIPE DE INTIMITATE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358574_a_359903]
-
care trece peste timp și spațiu întru nemărginita Taină a izbăvirii, unde conștiința se întrupează în bunăvestire. Evaluarea „umanismului”cu ideologia sa agresivă primește calificativul resemnării afișat pe finitudinea unei apoteoze în agonie. Aici, insul sau diferitele generații înhămate la jugul timpului și spațiului rivalizează cu absurdul aflat sub misterul înfricoșător al lumii, dând întotdeauna câștig de cauză tragicului și nebuniei. Astăzi ca și ieri omul sau națiunea oscilează între aceste două filosofii, între umanismul rațional (chiar și religios) al lumii
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
e atins de ea. Natura umană intră în rezonanță cu natura cosmică. Omul se îndumnezeiește. Își confecționează aripi și încearcă zborul suprem. E un tumult care nu poate fi stăvilit. Cine se molipsește de Poezie devine rob și supus acestui jug dulce. Cei care au prins acest microb, se recunosc de departe. După strălucirea din ochi, după bătăile inimii. Ea va curge prin vene, la fel ca maladia iubirii, în inimile copiilor de la 7 la 70 de ani, cum sună un
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Vanitatea, lauda și trufia erau cu adevărat imbold în tot ceea ce făceau”. (ibid. 94) Chiar dacă erau urmașii seminției după Moise, faptele lui spirituale nu le-au urmat mai marii nației, ba mai mult au împilat poporul cu măsuri aspre, cu jug greu, cu truda apăsătoare a sutelor de porunci, în timp ce ei se înfoiau ca fazanii în ciucurii lor împăunați, încâlcindu-se fiecare în umbra celuilalt în îmbulzeala de a fi primul la primit osanale sau a se așeza în locul atât de
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
în adevăr, la sfârșit de sezon. Poate e mai bine așa, decât o căsnicie grăbită, apoi un divorț scandalos. Totuși, nu toată lumea trăiește astfel Oamenii se căsătoresc, se iubesc, întemeiează o familie, se mai ceartă, se mai împacă, unii suportă jugul fără crâcnire, alții nu, se despart cu toate riscurile și consecințele. Hila și Tom trec prin încercări, experiențe, se iubesc la nebunie, dar se și războiesc pentru dominație și exclusivitate - lucruri aberante, dar necesare, omenește vorbind. Apropiații se întreabă: de
ŞI PROŞTII AU DILEME de HARRY ROSS în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344711_a_346040]
-
slabi. În spiritul iubirii meleagului natal, poemul “Vatra” este de o nespusă frumusețe, drept pentru care îl cităm integral: “De-aș mai avea putere să ar, și dulci semințe / Să semăn în pământul atât de însetat, / Să mă înham la jugul nevolnici-mi credințe, / Și burgurile lumii să le preschimb în sat - // Să ar desculț prin glodul sălbatic, fără haine, / Și sfârcul de lumină să-mi fie o tunică, / Îngenucheat pe coarne, în fața Sfintei Taine, / Să mă-ncovoi sub roua de dragoste
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
răsucit de sărăcie se întinde peste garduri. Toată frăgezimea unui vis se dospește într-un borhot. Șiroind, timpul își pune trupul în clepsidră. Duhul ruinei bate tainic la porți. Într-un chiot al desfătării puhave, se întinde cuminte ceafa la jug. Toți pentru unu și fiecare pentru sine. Buzele sunt toarse pentru vorbe și vorba e ca o merindă vie. Până când ajunge în gura cu venin. Vorbim mult. Sporovăim cu pleoapele lăsate. Visăm contururi în baloane din săpun. Țara arde și
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
autorul scrie fără urmă de sarcasm, o evocare emoționantă a unei persoane care a dăruit cu generozitate Lumină în jurul său: “Timp de o jumătate de veac, Domnul Firescu Alaxandru a fost, cu pălăria sa de rabin, cu umerii aplecați sub jugul literelor, cu sfiala și blândețea unui călugăr, un copist al sufletelor, un grămătic al cuvântului scris, și vorbit, la Cancelaria Domnească a Artei. Un elegant și rafinat critic de istorie și artă, care se ascundea, cu modestie, sub o puzderie
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
c-o pierzi și naiba de mănâncă ... (Apoi, după ce oftează adânc): Pesemne vouă vi se pare că-i fericire-n nemurire. Vă dau cuvântul meu de-onoare (pe care o posed din fire), că nemurirea-i o năpastă și-un jug de fier pe gâtul meu, de care mi-aș dori să scap la schimb c-un alt model de eu. Dar ăsta-i jocul: muritorii vor moartea s-o îngenuncheze, pe când nemuritorii-ar vrea ca efemerul să-i distreze ... Dă
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
au suferit și ei cât se poate de mult, urmând pilda Mântuitorului, adică: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
contemplarea detașată, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
domnitor, înainte să mă refer pe scurt la josnica trădare, care avea să pecetluiască soarta domnitorului, a oștirii sale, dar, mai ales, a bunului și harnicului popor moldovean, pe care avea să-l condamne la câteva sute de ani de jug turcesc. Trădătorul - al cărui nume trebuie scris și spus ori de câte ori se ivește ocazia, pentru ca lumea să nu-l uite-n nicicând și, mai ales, pentru a da posibilitatea generațiilor viitoare să-l blesteme-n veci, clipă de clipă, așa cum merită
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
vremea pribegiei domnitorului, cel mai bun prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât de puțin a costat așezarea pentru câteva sute de ani a jugului pe grumazul unui popor. Trădarea Cernăuțeanului - hatman, se pare - se derulează în trei etape: prima, când, trimis să împiedice trupele turcești să treacă Dunărea la Isaccea, nu-și îndeplinește misiunea, permițând atacatorilor să forțeze fluviul, justificându-se apoi în fața domnului
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
5. Poate că marele istoric a fost un pic prea dur când a scris această frază. Suflete mari a mai avut această nație și nu puține, doar că ele n-au reușit multă vreme să se coalizeze pentru a sfărma jugul greu și aspru, pus pe grumazul neamului nostru de marile puteri în diverse momente ale istoriei, în principal pentru că acest jug a fost susținut din interior de pilonii de granit a-i trădării și intereselor meschine. Iar eu am senzația
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
această nație și nu puține, doar că ele n-au reușit multă vreme să se coalizeze pentru a sfărma jugul greu și aspru, pus pe grumazul neamului nostru de marile puteri în diverse momente ale istoriei, în principal pentru că acest jug a fost susținut din interior de pilonii de granit a-i trădării și intereselor meschine. Iar eu am senzația, greșită sper, că acești piloni continuă să existe și că sunt din ce în ce mai solizi și mai bine consolidați... Notă: Imaginile numismatice și
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Și ne-ai dat, Doamne sfinte, canoane! Să muncim zi lumină cu toți, Ca să-i ținem în spate pe hoți! Tu nu știi, nici nu vrei, ori nu poți, Să curăți neamul nostru de hoți? Ca un bou eu în jug nu mai trag, Că de foame-n curând o să rag! Referință Bibliografică: Te salut, generație-n blugi! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile
TE SALUT, GENERAŢIE-N BLUGI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360101_a_361430]