940 matches
-
pe ministrul de Război, domnul Constantin Herjeu, în legătură cu faptul că "s-a amânat alegerea consiliului comunei urbane nereședință Cernavodă din județul Constanța pentru ziua de 24 februarie anul curent"3190. Într-un articol publicat la 25 ianuarie 1913 în Dobrogea Jună domnul Constantin N. Sarry arăta că atât "cabinetele celor doi prefecți de la Tulcea și de la Constanța"3191 cât și "saloanele din Capitală ale deputaților și senatorilor dobrogeni"3192 sunt locurile unde se împart "diferitele posturi de la diversele comune din cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
împotriva Imperiului Otoman. În aceste condiții, Marile Puteri europene au intervenit susținând organizarea unei conferințe de pace la Londra având ca scop evitarea prăbușirii Imperiului Otoman și menținerea influenței puterilor europene în Balcani. După preluarea conducerii statului otoman de către mișcarea Junilor Turci au fost proclamate principii democratice ce păreau a satisface dorințele și aspirațiile locuitorilor imperiului 3199. Astfel, o parte a actelor de politică internă urmărind consolidarea statului otoman au lovit populațiile neturce din imperiu, înrăutățindu-le situația. Noua conducere a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
considera că Silistra reprezenta "cheia Dobrogei", cheie dată în 1878 în mâna Bulgariei de către Rusia ca răzbunare pentru opoziția României la reanexarea sudului Basarabiei de către Imperiul Țarist. La 10 ianuarie 1913 s-a produs la Constantinopol lovitura de stat a Junilor Turci ce a condus la formarea unui guvern ce dorea reluarea ostilităților împotriva statelor naționale din Balcani. Astfel, la 28 ianuarie 1913 au fost întrerupte tratativele de pace ce se derulau la Londra, iar la 3 februarie 1913 ostilitățile au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și modern: 1406-1918, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Coteț, Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea. Monografie, Editura Sport-Turism, Tulcea, 1976. Cotovu, B., Voicu, T., Constantinescu, P., Monografia orașului Tulcea. Trecutul, prezentul și viitorul său, Institutul de Arte Grafice al Ziarului "Dobrogea Jună", Constanța, 1928. Colcer, Iosif, Măgureanu, Viorel, File din istoria Dobrogei, Inspectoratul pentru Cultură al Județului Tulcea, Tulcea, 1998. Comnene, Nicolae, Petrescu, La Dobrogea. Essai historique, economique, ethnographique et politique, Editeur Payot & C-ie, Paris, 1918. Culea, D., Apostol, Cât trebuie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de litere Thoma Basilescu, București, 1897. Dumitrașcu, Gheorghe, Localități, biserici și mănăstiri în Dobrogea până la 1878, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1996. Dumitriu-Serea, G., Dumitriu-Serea, Elsa, Dobrogea românească, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1940. Ekrem, Ali, Mehmet, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994. Flaut, D., Iacob, M., Paraschiv, D., Tulcea 1878-1948: Memoria unui oraș, Editura Istros, Brăila, 2012. Georgescu, Ioan, Coloniile germane din Dobrogea, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vol. I, Editura Muntenia, Constanța, 1997. Locusteanu, N., B., Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1878. Malcoci-Petrescu, Alexandru, Amintiri din Dobrogea, Tipografia Aurora, Frații Grigoriu, Constanța, 1901. Măldărescu, Mihail, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935. Nacian, I., I., Note complementare la Dobrogea economică și socială: Studiu istoric, geografic, economic, social, intelectual, rural, religios și administrativ, Tipografia Emil Storck, București, 1899. Nacian, I., I., Dobrogea. Reformele economice și sociale ce ea reclamă, Tipografia Ioan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
României, vol. I-III, Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1897. Nazaritean, I., A., Notițe istorice și geografice asupra provinciei Dobrogea, Tipografia Română B. Silbermann, Tulcea, 1882. Neicu, Ion, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928. Pariano, C., D., Dobrogea și dobrogenii, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905. Păuleanu, Doina, Constanța. 1878-1928. Spectacolul modernității târzii, vol. I, Editura Arcade, Constanța, 2005. Păuleanu, Doina, Constanța. Aventura unui proiect european, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003. Păuleanu, Doina, Coman
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Vulpe, Radu, La Dobroudja a travers les siecles. Evolution historique et considerations geopolitique, Editura Dacia, București, 1939. Vulturescu, D., Observațiuni asupra nomenclaturii Dobrogei, Tipografia "Românul", București, 1886. V. Studii și articole de specialitate ***, " Cum s-a ocupat Dobrogea", în Dobrogea Jună, an 31, nr. 16-17, Constanța, 21 ianuarie 1936. ***, "1878 Reinstalarea administrației românești în Dobrogea", în Marea Noastră, an 18, nr. 3, Constanța, iulie-septembrie 2008. Alecu, Al., P., "Istoricul seminarului musulman din Medgidia", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
presentată Consiliului Județean, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1905. 6 Ion Adam, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908; B. Cotovu, T. Voicu, P. Constantinescu, Monografia orașului Tulcea. Trecutul, prezentul și viitorul său, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928; N. P. Comnene, La Dobrogea. Essai historique, economique, ethnographique et politique, Editeur Payot & C-ie, Paris, 1918; Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913; Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
P. Comnene, La Dobrogea. Essai historique, economique, ethnographique et politique, Editeur Payot & C-ie, Paris, 1918; Atanasescu, Lt.-Col., Dobrogea. Schiță geografică istorică, Tipografia F. Göbl, București, 1913; Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935. 7 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Cercetări asupra orașului Constanța: geografie și istorie, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma Basilescu, București, 1897; Idem, Tomi-Constanța, Tipografia "Lucrătorii Asociați", Constanța, 1935; Idem, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea: geografie matematică, fisică, politică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XX-lea..., p. 437. 115 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., p. 49. 116 Ibidem; Adrian Rădulescu. Ion Bitoleanu, op. cit., p. 250. 117 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 437. 118 Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935, pp. 11-12. 119 Ion Neicu, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928, p. 26. 120 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994, p. 71; Iosif Colcer
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
250. 117 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 437. 118 Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935, pp. 11-12. 119 Ion Neicu, Țara dintre Dunăre și Mare, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928, p. 26. 120 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994, p. 71; Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., p. 37. 121 Ibidem. 122 Ibidem; T. Voicu, B. Cotovu, P. Constantinescu, op. cit., p. 17. 123 Iosif
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem. 314 Ibidem. 315 Gligor Stan, loc. cit., p. 223. 316 Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit., pp. 118-119. 317 B. Cotovu, T. Voicu, P. Constantinescu, Monografia orașului Tulcea. Trecutul, prezentul și viitorul său, Institutul de Arte Grafice al Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1928, pp. 21-22. 318 S.A.N.I.C., Fond Familia Fălcoianu, dosar nr. 6, f. 1. 319 Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor dobrogeni, Editura Kriterion, Constanța, 1994, p. 73. 320 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 347. 321 Ion Bulei, Paul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1381 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 416. 1382 Ștefan G. Kimet, op. cit., p. 16. 1383 Ibidem. 1384 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 437. 1385 Ibidem, p. 438. 1386 Mihail Măldărescu, Din istoricul orașului Constanța, ediția I-a, Tipografia Ziarului Dobrogea Jună, Constanța, 1935, p. 12. 1387 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 440. 1388 Idem, Cercetări asupra orașului Constanța, Constanța, 1897, passim. 1389 Mihail Măldărescu, op. cit., p. 12. 1390 Ibidem, p. 13. 1391 Ibidem. 1392 Ștefan G. Kimet, op. cit., p. 17. 1393
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au stabilit, din varii motive, în Austria). Sediul respectiv funcționa astfel în aceeași clădire în care se desfășurau slujbele religioase într-o Capelă special amenajată de Patriarhia română. În clădirea respectivă (Lovelstrasse 8), a fost și sediul "Societății România Jună", vatră spirituală și simbol național pentru studenții români care studiau la Viena, Societate din care a făcut parte și Mihai Eminescu. De aceea, cu prilejul aniversării centenarului Societății (1971), a avut loc o amplă manifestare cultural-artistică și s-a montat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
să beau șapte cocteiluri" (probabil, a ținut-o de nas, n.n.) după care, nereușind condamnabila tentativă, a persecutat-o în scenă: "într-o piesă, mă silea să cad într-o balie cu vopsea neagră". Este atrasă în conspirație și o jună elevă de Conservator (Elena Tăutu): "în loc să se ocupe de felul în care trebuie să interpretez rolul, a vrut să-și bată joc de mine". Nu reiese, din plângerea copilei, dacă va fi fost viol sau generoasă consimțire, iar declarația înfățișează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
întrebuințate în înțelesul lor etimologic, ci trebuie folosite ținându-se seama de evoluția lor semantică. Tot la Văleni l-am cunoscut și pe vorbă-lungă N. Bațaria (nu pierdea niciun prilej să amintească de faptul că a fost ministru în Turcia Junilor turci!), dar altfel om foarte simpatic, veșnic vesel și, pe atunci, într-o accentuată idilă cu soția unui belgian cu nume cu „particulă”. Cu noi a întemeiat societatea „Tinerețea”, care a trăit mulți ani și după aceea, chiar când noi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai cu seamă ca istoric și critic literar, colaborând la „Vatra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia poporului”, „Calendarul poporului”, „Lumea ilustrată”, „Familia”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Junimea literară”, „Viața românească”, „Noua revistă română”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Telegraful român”, „Țara Bârsei”, „România jună”, „Cele trei Crișuri”, „Societatea de mâine”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Cugetul românesc”, „Dacia”, „Zeitschrift für Romanische Philologie”, „Literaturblatt für Romanische und Slavische Philologie”, „Revue des langues romanes” ș.a. A fost director al revistei „Cultura” (1924) și al ziarului „Drum nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
vedeți cine și cum ne insultă!..." (anul II, nr. 32, 3/15 aug. 1896). Dar nu numai I. Slavici din grupul "medalionului" vienez din preajma lui M. Eminescu rămâne aproape de V. Lucaciu, ci și Nicolae Oncu (fost în conducerea societății "România Jună" din Viena alături de I. Slavici și M. Eminescu) devenit la Arad promotorul băncii "Victoria" (din 1877) și susținător al mișcării memorandiste (din 1892-1894) ca membru în Comitetul Central al P.N.R. Alături rămâne și I. Bechnitz de la Sibiu care va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
servească și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când, să-și ridice rochița mai sus de buric. E micuță, „săraca...” N.D. Cocea găsea dimpotrivă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și altora ca întâmplări ale vieții. La „Pro domo” i-au răspuns N.D. Cocea și Mircea Eliade în Facla, iar Tudor TeodorescuBraniște chiar în Hiena. Braniște îi cerea lui Pamfil Șeicaru să fie „indulgent căci, vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când, să-și ridice rochița mai sus de buric. E micuță, „săraca...” N.D. Cocea găsea dimpotrivă, că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
C.C. Bacalbașa și-a găsit o slujbă de redactor la foaia con servatoare Epoca, și ea de înaltă ținută jurnalistică, apărută curând (noiembrie 1885), unde combativul om politic Nicolae Filipescu i-a încredințat o rubrică trisăptămânală, „Cronica glumeață“, pe care junele gazetar o va semna cu pseudonimul Radu Țandără. Un an mai târziu însă, la recoman darea amicului său Constantin Mille, Bacalbașa împreună cu Em. A. Frun zescu va trece ca redactor la gazeta liberal-radicală Lupta, mutată de fondatorul ei, omul politic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-a încercat forțele și în domeniul literaturii. A debutat, de altfel, în presă, în 1878, cu poezii lipsite de har și de clamatoare în stilul lăcrimos al epocii: Cât toamna e departe de a vieții cale Și fruntea mea jună în sus va căuta Curgi nectar al vieții în sacre pocale Până n-o fi jale Până moartea cruntă nu ne-o secera!38 Singur, sau împreună cu frații săi literați, a abordat și genul dramatic facil al revistei sau comediei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi gândit ca un amic sincer al dinastiei, un sprijinitor înfocat al stabilității precum ne place să credem că este dl. Aslan, să vină cu o așa pro punere, care era de natură a ridica blăsteme în loc de binecuvântări meritate junei dinastii. 64 bucureștii de altădată 13. Citat reprodus de Constantin Bacalbașa din ROM., an. XIV, 4 martie 1870, p. 1 (editorial fără titlu, marcat, potrivit uzanțelor din presa vremii, prin dată și loc: „București, 3/15 mărțișor 1870“). 14. Prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în valuri periși, / Azi a ta guriță revărsa viață / Și acum, fetiță, ca vântul periși“ și se încheia în tonuri funebre: „Adio, Ioană, adio, copilă! / Sufletul tău zboară după-acest pământ / Și noi în durere toți plângem de milă / Depuind flori june pe tristu ți mormânt“ (Dorul, pp. 35-36). Romanța La un cadavru - devenită populară în epocă - o cânta și Leana în piesa lui Delavrancea, Hagi-Tudose (act I, scena VII), amănunt asupra căruia ne-a atras atenția, cu bunăvoință colegială, Șt. Cazimir
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]