745 matches
-
răspuns. Am colaborat la seria Torouțiu și am dat noroc cu directorul "Convorbirilor" de atunci și acum... dau noroc cu actualul director...". Ce mai întemeiată dovadă a continuității am putea afla peste timp, peste vicisitudinile bolșevismului, întru perenitatea bătrînei reviste junimiste? În 1939 dedică cîteva sute de pagini, cumulînd numerele 6-9 ale "Convorbirilor literare", comemorării semicentenarului de la plecarea în lumea drepților a lui Eminescu. Nu-i singura dată din această serie cînd "Convorbirile" sînt dedicate unor personalități junimiste. Despre paginile dedicate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
perenitatea bătrînei reviste junimiste? În 1939 dedică cîteva sute de pagini, cumulînd numerele 6-9 ale "Convorbirilor literare", comemorării semicentenarului de la plecarea în lumea drepților a lui Eminescu. Nu-i singura dată din această serie cînd "Convorbirile" sînt dedicate unor personalități junimiste. Despre paginile dedicate poetului la semicentenar, am scris într-un articol, Eminescu la 1939, publicat în "Convorbiri", ianuarie 2004, nr. 1 (97). Probabil, cea mai importantă contribuție la istoria literară este exegeza eminesciană, din păcate rămasă doar la nivelul celor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
semicentenar, am scris într-un articol, Eminescu la 1939, publicat în "Convorbiri", ianuarie 2004, nr. 1 (97). Probabil, cea mai importantă contribuție la istoria literară este exegeza eminesciană, din păcate rămasă doar la nivelul celor finalizate și publicate în revista junimistă, și care adună circa o treime din paginile plănuite de istoric pentru centenarul nașterii. Exegeza eminesciană. Poeziile antume din punct de vedere filologic va fi publicată abia în 2002, la Editura Floare albastră, Antologie, notă editorială și bibliografie de Doina
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator - junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59. Cum documentele pe care le-am adus în discuție sunt cele oficiale ale Universității
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o etapă nouă în evoluția cultural-europeană. Pe o astfel de traiectorie, poporul român s-ar fi încadrat în mod firesc, conform structurii sale psihice. Făurirea unei culturi naționale în spirit gândirist pornea de la premisele formulate de M. Kogălniceanu, fundamentate de junimiști și reluate apoi de Iorga, dar se detașa de acestea prin așezarea ortodoxiei la intersecția dintre prezent și trecut 18. Literatura sămănătoristă era valorizată de gândiriști, dar, în opinia lor, accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
conținând un localism creator destul de diluat 49. Publicația ce își va lega numele de Societatea Scriitorilor Bucovineni apare însă abia în 1942, cu titlul Revista Bucovinei, având o scriitură foarte apropiată predecesoarei Junimea literară. De altfel, scriitori formați în spirit junimist semnau acum în paginile noii publicații. Mișcarea literară nord-moldovenească este sprijinită și prin alte reviste apărute în micile centre urbane. Deși cele mai multe au avut caracter efemer, eforturile de publicare sunt mărturia frământărilor intelectuale dintr-o zonă cufundată în inerție: Înmuguriri
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iubire pentru un senior al spiritului, întemeindu-se până la urmă pe o feerie a frumoaselor citate... COORDONATE PRELIMINARE În monografia consacrată lui Titu Maiorescu (la origine teză de doctorată, Nicolae Manolescu scrie pagini inspirate despre vocația de întemeietor a mentorului junimist, vocație ce definește, la alte dimensiuni, întreaga cultură românească: Avem conștiința că începem mereu (chiar dacă pe o treaptă superioară a spiraleiă și scepticism față de toate începuturile. Trăim în cultul provizoriului și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
zid părăsit și neisprăvit" . Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota: Posteritatea va rămâne nedumerită dinaintea omului care, minte critică atât de limpede, a putut trăi un sfert de veac alături de Alecsandri fără să-i fi studiat opera, alături de Eminescu pentru a-i închina câteva pagini literare de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
n.Ă, critică română" . Cu toate acestea, Maiorescu este acela care - exercitând o critică de orientare generală - a indicat drumul spre critica aplicată, sub semnul definitoriu al autonomiei esteticului. Cercetarea literaturii din perspective estetice riguroase reprezintă testamentul spiritual al mentorului junimist, unul din cele mai importante testamente ale culturii noastre, preluat și îmbogățit de generațiile postmaioresciene. În binecunoscutul studiu T. Maiorescu și posteritatea lui critică , E. Lovinescu fixează de altfel cu rigoarea cunoscută reprezentanții celor trei generații post-maioresciene și caracteristicile individualizante
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
analizate la acest capitol, prin contrast, reacțiunea sămănătoristă (N. Iorgaă și reacțiunea modernistă (O. Densusianuă. Această primă generație " e o generație de ucenici, formați la școala și la glasul profesorului, aleși din mulțumea studenților, introduși de pe băncile Universității în familia junimistă, sprijiniți în cariera lor literară, universitară și academică; deși unii l-au părăsit, politicește, în suflete le-au rămas pururi amintirea și recunoștința; niciunul nu l-a hulit și nu i-a dat sărutul trădării, semn al întipăririi adânci lăsate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
simțului măsurii, ne-ar privi rău pentru această lipsă de măsură în omagiu" . Vladimir Streinu fixează cu siguranță și comprehensiune rolul lui Maiorescu în critica românească, acela de îndrumător de conștiințe, de întemeietor și deschizător de noi orizonturi. Acțiunea mentorului junimist, în totul salutară, este aceea a unui critic exemplar, capabil să-și depășească propriile aprehensiuni și reticențe atunci când se află în fața valorii estetice autentice: "Admirația lui nestrămutată în nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
visată de Maiorescu, în a cărui formă ideală conlucrează deopotrivă politica, știința și arta, adică binele, adevărul și frumosul, este factor social, în primul rând, colaborator al ordinei publice." Așa se explică solicitudinea, grija aproape paternă, delicatețea arătate de mentorul junimist tinerei generații, creatorilor care "vin" și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă cu multă justețe: " Gustul maiorescian se dovedește astfel mai ferm decât puteau fi dogmele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Baudelaire." Cel de-al doilea studiu, Baudelaire în literatura română, reprezintă una din cele mai pertinente contribuții pe marginea acestei teme deosebit de fertile și de incitante. Primul care s-a oprit asupra numelui lui Baudelaire a fost Titu Maiorescu. Mentorul junimist citise Povestirile extraordinare ale lui Edgar Poe în traducerea poetului francez, cristalizându-și o admirație nezdruncinată pentru literatura marelui american. Dealtfel, prin intermediul poetului francez, Maiorescu va prelua de la Poe câteva idei estetice, pe care le regăsim în O cercetare critică
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
românesc (Sensuri lirice acoperite, Orientarea estetizantă, Alexandru Al. Macedonski, Reviste conmilitone până la ", Primii poeți moderni: Nevroticiiă. În Sensuri lirice acoperite intenția lui Vladimir Streinu nu este, în principal, de a face un act critic reparator în antiteză cu gestul mentorului junimist. Titu Maiorescu sancționase prin excludere o serie de poeți în studiul său O cercetare critică asupra poeziei române de la ": Cezar Bolliac, Costache Stamati, întâiul Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, I. Catina, C. A. Rosetti, Al. Sihleanu, G. Crețeanu, G. Baronzi, N. Nicoleanu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
găsit adolescenți și care, în anii de început ai deceniului patru (Vulcănescu publica eseul despre generație în 1934), aveau 25-35 de ani. De la 1821 încoace, de cînd Vulcănescu începea numărătoarea, generația tînără a fost precedată de cea a premergătorilor, pașoptistă, junimistă, socială și de foc. Dacă prima generație, ivită imediat după revoluția lui Tudor Vladimirescu, avea o atitudine autohtonistă și respingea influența grecească, dacă "feciorii boiernașilor înstăriți de pe urma dezvoltării comerțului cu cereale", sub pavăza unui mit deopotrivă burghez și liberal, au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ignorată. Redusă mult la scară și tradusă în termeni specific românești, controversa apare, firesc, și în gândirea noastră politică. Revoluția de la 1848, urmată de reformele liberale din a doua jumătate a secolului, au fost contestate, în esență, de întreaga ideologie junimistă și pre junimistă. Documentația de bază poate fi urmărită în trei studii rămase prin forța împrejurărilor aproape confidențiale. în ordine cronologică: al nostru (1968) 1, Z. Ornea și Andrei Pippidi (1992) 3. Teoria formelor fără fond este deci prima variantă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la scară și tradusă în termeni specific românești, controversa apare, firesc, și în gândirea noastră politică. Revoluția de la 1848, urmată de reformele liberale din a doua jumătate a secolului, au fost contestate, în esență, de întreaga ideologie junimistă și pre junimistă. Documentația de bază poate fi urmărită în trei studii rămase prin forța împrejurărilor aproape confidențiale. în ordine cronologică: al nostru (1968) 1, Z. Ornea și Andrei Pippidi (1992) 3. Teoria formelor fără fond este deci prima variantă românească a celor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de critica maioresciană. Autorul le opune în stilul mesianic, exaltat, aproape bombastic, al tinerei generații de extremă dreaptă voința de creație. Proiect admirabil în sine, nimic de spus. Dar rămas fără urmări în afara celor personale. Deci, în locul României iremediabil sterile, junimiste, plat maioresciene, o Românie viitoare, strălucită, formidabil de creatoare. Noi nu ne putem permite «spirit critică, noi ne putem permite numai genii creatoare. Drama este că aceste... genii creatoare n-au prea răspuns la apel. Discreția și modestia lor sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar de consătenii săi? Și ca o confirmare recentă: n-am asistat cu toții, În ultimele săptămâni, pe scena politică, la acte de trădare (a ideilor, camarazilor, mentorilor, binefăcătorilor) deghizate sub eticheta realismului, pragmatismului, dezamăgirii și indignării politice? „Formele fără fond” junimiste, crede Marino, au o rădăcină „ancestrală” de care poate nici fondatorii curentului n-au fost conștienți. N-avem competența psihosocială a cooperării, echipei, construcției (sociale, economice, de idei), avem, În schimb, individualism și egoism, structuri autoritare paternaliste, cutume patriarhal-tradiționale, solidarități
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai bun liceu din Moldova. Timp de șapte ani, până ce a terminat clasele gimnaziale și liceale, a fost locuitorul acestui oraș. Întemeiat În 1865 ca școală particulară de un grup de profesori de liceu și universitari asociați, unii dintre ei junimiști (În frunte cu Titu Maiorescu), Institutul Academic se va numi, din 1879, Institutele Unite (după contopirea cu o altă școală particulară, Liceul nou), mai Încoace Școala de fete Oltea Doamna, iar În prezent Colegiul Național Mihai Eminescu. În acest institut
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
Vasile. Aici sunt toți junimiștii și el îi sufletul adunării. Mâine seară cred că,tot pe vremea asta,avem să ne întâlnim,pentru a ne încerca norocul pe ulița Păcurarilor. Pe ulița cărturarilor,cum se chema înainte. Acum e a junimiștilor - mă completează Mișa. Și acum unde să vă las,boierule? În Piața Unirii,Mișa. Iar mâine seară,tot de aici mă iei. ...Iată-mă-s din nou instalat comod pe pernele trăsurii lui Mișa. Nici nu-i nevoie să-i
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
numele de „Tipografia Națională”. Toate eforturile noilor stăpâni nu au dat rezultatele așteptate și de aceea a fost vândută unei societăți formată din șapte institutori, printre care și Ion Creangă. Ca specialist se adăuga Ioan S. Ionescu. Cu toate neajunsurile, junimiști năzuiau să respecte punctele prevăzute în programul lor. Când a fost vorba de tipărirea cărților pentru școli, s-a pus întrebarea: ce să cuprindă prima carte? S-a ajuns la concluzia că este mare nevoie de o antologiue a poeziei
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
originală, pentru că, în „Revista Carpaților”, publicație literară, științifică și politică din București (1 ian.1860 - 15 dec.1861Ă, condusă de G.Sion, se introdusese o rubrică de critică intitulată „Convorbiri literare”, susținută de redactorul revistei. Cel dintâi număr al revistei junimiste a apărut la 1 martie 1867 și a continuat să apară sub aceeași direcție a lui Iacob Negruzzi timp de 28 de ani. Datorită acestei longevități la conducerea unei reviste, se glumea pe seama redactorului șef, care se contopise cu opera
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Junimea și pace...Ne adunăm, când ne adunăm, câte doi trei, până la patru, cinci, de-o bucată de vreme, și nici nu se citește nimic,nici nu se spune nimic. Oh! Durere! Nici chiar nu se mai râde”...Deteriorarea spiritului junimist devenise așa de serios încât Gane îi scria lui Maiorescu, în oct.1887. „Mă întrebi cum rămâne cu aniversarea Junimii în anul acesta. Răspund cu francheță că eu, unul, nu găsesc nimerit a se mai ține la Iași, pentru rezonul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]