24,565 matches
-
de granița pornografiei, dar se salvează mereu prin atașantul personaj narator, o fată normal-teribilistă, ușor romanțioasă, cu umor adesea exasperat, lucidă și bună, amară și dulce, căreia îi pasă nu doar de sine ci și de tot ce e în jur. Am citit în urmă cu un an Viața sexuală a Catherinei M. de Catherine Millet, apărută în traducerea lui Doru Mareș tot la Editura EST. Franțuzoaica nimfomană care-și descria nenumăratele acuplări și perversini în stil minuțios reportericesc, fără urmă
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
aceea și că nici de Someș și de mine n-au mai putut să știe - ar fi avut, desigur, ce picta). Acum, când mărul e de mult cenușă și când în loc de-albine și grăunțe de polenuri îmi zumzăie în jur numai globule, biete scântei sărind din propriul meu sânge, eu tot în centru sunt și plin de-auzuri. Chiar dacă știu că nu mai e, de-un timp, poetically correct muzici s-auzi, pe-nchipuite circumferințe roșii, trecând tot mai departe
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
mereu noi de aluviuni, muzica țărilor, devenite Triunghi, putem citi, apoi, marea cu verzi răsfoiri sărate , geometria eliberată-n larguri, păstrând totuși o amintire de linii drepte, o rază din marele Ochi. Și tot răspunzând, întrebând, lunecam spre mare, în jur era numai apă și stuf, în noi literatura, câte-o egretă albă, un cormoran cenușiu și libelula prinsă-n rășina peliculei, - și sângele nostru tăcut, tresărind o clipă, când, din nebăgare de seamă, cartea mi-a alunecat dintre degete și
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
relație strînge cioburile sub ziduri vechi în jurul dezastrelor cu ochii spre indicatoarele inversate în fiecare seară auzi ecoul vocii noastre de temut și-un arbore din occident se prăbușește ireproșabil la propria-i rădăcină cu toate camerele de supraveghere din jur ca o imagine din cărțile viitorului . recunoaștere avem suficiente motive să urmăm calea păsărilor cuvîntul dublu orizontul amestecat cu tăcerile de aici neguțătorii care îți ating mîinile în penumbra camerelor luxoase lumina zilei o trimiteți voi din prada războiului se
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
Emil Brumaru Indiferent la grozăviile dezlănțuite în jur. Indiferent la întîmplările înspăimîntătoare din tine. Singurătatea, după un timp mai lung, dă un soi de veselie permanentă. Rîzi, îi faci și pe ceilalți să rîdă, să se "distreze", să uite, cumva, de nenorocirile lor intime, de prăbușirea cotidiană într-
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
zice, îți iau eu bilete de troleibuz" Băi, zice, trebuie să te mai scot prin lume, că faci bine" Băi, zice, smulge-mi o pană din aripă drept suvenir, nu fi prost" Să poți scrie, indiferent la grozăviile dezlănțuite în jur, indiferent la întîplările înspăimîntătoare din tine" Singurătatea, după un timp mai lung, dă un soi de veselie permanentă"
Să poți scrie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12754_a_14079]
-
cu tije unduite, agățătoare... prăfuite sau incredibil de fragede, de pline de miez, îmbrățișînd cîte un burlan ruginit... pata de păcură căzută pe trotuar, ajunsă acolo într-o dezolare stranie, într-o înstrăinare dificil de suportat, persecutată de oamenii din jur... bucățile de tablă zdrăngănind ritmic pe cimentul grădinilor pustii, perfect rotunde, lipsite de plante...imaginile halucinante, strălucind și dispărînd rapid pe geamurile scăpate de sub obloanele din scîndurele de lemn vopsit, o vopsea încinsă, scorojită, leproasă... Băi, zice, mai bine "comentează
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
Între peisaj și privitorul-contemplator jocul dintre apropiere și distanțare e permanent, cuvântul caută obiectul, lucrurile mor în cuvinte și rămân veșnice în cei ce le-au trăit, prezența umană se află într-un soi de solidaritate mută cu lumea din jur, simțindu-i durata și neantul, frumusețea perenă sau numai scânteierile de o clipă: "Pe colina unde nu au / dansat decât odată. / În inima a, pe inimă. Mort // e numele a ceea ce se-ndepărtează. / veșnic ceea ce / a trăit o dată"; Ceea ce se
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
retractil și interiorizat, altfel. O dominantă esențială a poeziei lui Emil Brumaru este aceea a artificiului și convenționalismului rococo, a galanteriei ce traduce voința de a transcende precaritățile realului, de a reda un contur idilizant și idealizant al lucrurilor din jur, chiar a celor de dimensiuni umile, de o banalitate covârșitoare. Fascinația imaginii obiectelor de relief minor se conjugă, așadar, cu tentația erotizării existenței, impunându-se, totodată, o poză, mai curând supradimensionată, a unui poet ce caligrafiază cu fervoare latura estetizantă
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
rău. Dar scrisul? Sminteală curată. Necurățenie desfrînată. Vii? Unde? Unde vrei: în mîine, în ieri, în tot locul sau nicăieri. Totul e o părere - am să-ți dau mîngîiere. Și alinare? Da. Și dimineața țigări la cafea? Era tîrziu. în jur, luminile se prefăceau în șoapte și ziua în noapte. Mi se năzăreau din ce în ce mai tare balauri, uriașe jivine, locomotive cu aburi. Una dintre ele a șuierat și-a oprit. M-am urcat, a șuierat și-a pornit. Bagă cărbuni! - am auzit
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
să scriu și nu altfel. Nu fac muncă de documentare înainte de a începe o carte. Nu scotocesc prin arhive și nu dezgrop mărturii. Prefer să stau cu urechile ciulite și cu ochii în patru, atent la ce se întîmplă în jur. Și, slavă Domnului, se întîmplă destule. O persoană la care țin enorm m-a întrebat acum cîțiva ani de ce nu emigrez. Am rîs ca de-un banc spumos. Unde-aș mai găsi asemenea materie primă? În ce altă țară coexistă
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
manuscrise. Era într-un pardesiu cafeniu. O fetișcană micuță, tunsă scurt, cu câteva șuvițe aurii căzându-i pe frunte. Pistruiată. Zâmbea într-una, de parcă a venit tocmai atunci la întâlnire și întârziase. Mă privea nepăsătoare la tot ce-i în jur. Când se deschidea ușa, se răsucea puțin și ea, plictisită, făcând loc celui care vroia să treacă. Un vagon necompartimentat, supraaglomerat. Fum de țigară. Mirosuri grele, proletare. Zumzet de voci. Din când în când câte un hohot de râs, aproape
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
drept premiu! Mai înainte simulam lectura a două pagini dintr-o revistă pentru copii! Învățînd pe de rost textul în versuri, o chestie cu Haplea, pe la vreo 4-5 ani, urmăream rîndurile cu degetul și spuneam poezia, dînd impresia celor din jur că știu să citesc! Mai țin minte și acum o strofă și e curios ce ar spune tătucu Freud că se ascunde sub treaba asta. Iată-le: „Însă Haplea ce făcea? Profitînd de-ncurcătură Iute putina spăla!” Cred că era
Robinson Crusoe, l-am citit într-un vagon de marfă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13186_a_14511]
-
ușor, ca atunci cînd vrei să-ți intre în piele un balsam, tot așa cum făcuse odată, pe malul mării, cînd îmi luase palma mică într-ale sale și ea zvîcnise acolo, poate chiar strălucise puțin - o perlă, vîntul ridicase în jur dantelării de nisip, calde, acum însă își simte gîtul invadat de broboane de sudoare, ca și cînd ar fi înaintat pe un coridor lung și neaerisit și își slăbește din mers strînsoarea fularului. în urma sa, ca în basmele vechi sau
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
întotdeauna de la cărți. Realitatea înconjurătoare sfîrșește prin a mi le aminti, invariabil. Fie că la început citesc și apoi cobor în lume, fie că ocolesc, deliberat, textul cărților pentru a mă cufunda în textul aleatoriu și infinit al vieții din jur, pînă la urmă tot cartea rămîne ultim recurs. Cutare eveniment neprevăzut, cutare persoană pe care abia am cunoscut-o, cutare răsturnare de situație tragică ori comică îmi evocă, invariabil, modelul ilustru preexistent în vreo carte, de preferință în literatură. Fac
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
literatură. Fac parte dintre cei care pentru a înțelege, pur și simplu, o circumstanță nouă trebuie să o raporteze la cartea în care ea se afla deja consemnată scriptic de un autor celebru. În afara cărților, nu există salvare. Întîlnesc în jur oameni înzestrați cu o puternică priză asupra realității, indivizi care deseori modifică în sensul dorit de ei lumea; într-un tîrziu, aceiași oameni ajung la concluzia că lucrurile s-au desfășurat, din fericire, „ca la carte”. Ca în care carte
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
fi luat în serios povestea rocambolescă a refugiului în România, după revoluția bolșevică, a contelui și a contesei Komarovsky (născută Pavlovich) - nobilii mei genitori, cum mi se povestise -, aș fi rămas unul dintre numeroșii curtezani ce i se învârteau în jur ca niște muște amețite de iubire și de dorință. Perversiune candidă și fără consecințe, aventurile ei vremelnice îmi procurau bucurii necunoscute și lungi meditații despre eternul feminin și orbirea bărbaților, dar eram singurul care credeam că este cea mai frumoasă
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
zgomotul unui foc de armă, tras la oarecare distanță. Apoi, totul s-a liniștit. - Cred că l-au prins, am șoptit. Ilinca a încuviințat din cap, fără o vorbă. Deodată, zgomotul unui foc de pistol a făcut țăndări liniștea din jur. Fusese tras din apropiere. Ne-am uitat una la alta, încordate, obsedate de acelasi gînd. Înainte de a avea timp să-l exprimăm, s-au auzit bătăi puternice la ușă din față, voci grosolane care zbierau să li se deschidă. - Da-
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
li se deschidă. - Da-le drumul! am implorat-o, sau vor sparge ușa. Nu te ocupă de mine, sar pe fereastră din spate. Și m-am repezit afară din bucătărie. Ajunsă brusc în întunericul din camera alăturată, am bîjbîit în jur, pînă cînd am putut pipai țesătura groasă a draperiei. Dind-o infim de puțin la o parte, am strecurat o privire scrutătoare în noapte, dar n-am văzut absolut nimic. Trebuia să acționez repede. Am deschis fereastră, trăgînd cu grijă draperiile
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
văd pe Nadia la televizor, îmi vine-n minte Dinescu! Sînt absolut sincer, nu mint. Au ceva comun, nu știu ce, poate siguranța, aroganța, eleganța și Franța! Mersul lor presupune o încredere fantastică; pasul e exact acela care trebuia făcut. Aerul din jur e același! Sînt înconjurați de ceva imposibil de descris, dar teribil de evident. Cred că nu mă înșel. Sînteți în legitimă neîncredere să mă întrebați. Ce l-o fi pocnit, dom^le, pe Brumaru afecțiunea, de-mi scrie zilnic și
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
cu impozitele, să le păstreze intacte. Cu toate dificultățile prin care trecuse pentru a urma școala, în interiorul său copilul Marin Preda rămăsese neclintit, colțuros și încăpățânat căci înțelesese, poate, că numai așa poate obține ceva în favoarea sa de la cei din jur și, în primul rând, chiar de la familia sa, părinți și frați. Tatăl său strângea cu greu bani pentru școală, dar elevul Marin Preda nu învață nimic la matematică două trimestre la rând. Când se hotărăște s-o facă, după ritmul
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
senzație scris la internat, despre o femeie care își ucide soțul deschizând fereastra camerei într-o noapte geroasă. Este clar că ne aflăm în fața unui caz în care un scriitor se descoperă treptat atât pe sine, cât și lumea din jur și o face mânat parcă de un instinct mai puternic decât el. Este portretul artistului la tinerețe din care lipsește acumularea de detalii și introspecția. Georgescu Delafras nu îl angajează însă pe tânărul Preda la editura sau la tipografia sa
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
la ceremoniile oficiale, de care am pomenit, dictatura îl lăsa să întrețină un panaceu de autoritate pe o mică parcelă bine hașurată. Era o perfidie fiindcă tratamentul care i se acorda cu o ipocrită stimă marca dependența și subordonarea. În jur rândurile intelectualității se răreau, se adevereau zvonurile despre arestări, torturi, deportări în lagărele de muncă. Suspiciunea hrănea atmosfera de panică, oricând sabia lui Damocles ar fi putut să-i despice și lui grumazul. După interdicția de a cerceta, de a
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
dar a rămas doar social. Despre Monciu-Sudinski ar mai fi de spus că intră în greva foamei pentru eliberarea unui coleg, un filozof arestat de autoritățile de la București și este obligat să părăsească țara la sfîrșitul anilor ’70. Avea în jur de 30 de ani. Alege Suedia, unde, aveam să aflu o dată ajunsă la rîndul meu în străinătate și...în sociologie, că se sinucisese, cîțiva ani mai tîrziu." (Diminescu, on-line) Detaliul, altfel senzațional, trebuie totuși luat cu o minimă prudență. În
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
aminteau de el să-l mai cerceteze și cercau să deschidă ușa, puhoaie de apă sărată dedeau năvală măturînd tot den cale. Îl găseau mai apoi, taman cum îl lăsaseră. În fotoliu, picior peste picior. Ușor distrat de la cele din jur de dragul vreunei cărț... Și nimeni nu putea spune dacă potopul fusese dîn invocarea lui Poseidon; ori din plînset. (Adolescent fiind corăbii scufundam, pomană mării mele și jertfă le dădeam...) O urgie abea șoptită îl făcu să tresară. Cîntările străvezii ale
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]