28,495 matches
-
nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 32.802/3/2015/a157, Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
avea prin consultarea portalului instanțelor de judecată, neavând cunoștință nici despre data la care a fost redactată efectiv sentința civilă. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a VI-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, contextul în care a fost invocată excepția, jurisprudența în materie a Curții Constituționale și cea prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
instanțelor judecătorești, iar soluția legislativă criticată, prin care se prevedea plata unei taxe pentru serviciile de publicare a acestui buletin, se circumscrie dispozițiilor constituționale de referință, neputându-se reține neconstituționalitatea acesteia. ... 19. Față de cele prezentate și ținând seama de jurisprudența în materie a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale și convenționale menționate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 273 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258596]
-
Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție nu sunt incidente în cauză și că dreptul de a conduce un vehicul nu este un drept garantat constituțional. Invocă, de asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 304 din 12 mai 2016. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.936/838/2016, Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...] “ . Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, paragraful 19). ... 15. Aplicând cele de mai sus la situația procesuală anterior expusă, Curtea va face trimitere la jurisprudența sa în care a reținut că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
2.172D/2020 - consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală este, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul excepției solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, iar, în subsidiar, neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014 și nr. 530 din 11 iulie 2017. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală neavând legătură - în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - cu soluționarea cauzelor. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în jurisprudența sa în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20, și Decizia nr. 500 din 13 iulie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
de urgență a Guvernului nr. 114/2018 contravin dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece au fost adoptate de către Guvern fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, Guvernul nu a motivat urgența adoptării actelor normative criticate, iar în expunerile de motive, acesta prezintă date inexacte, nereale și nefundamentate. De asemenea, dispozițiile criticate contravin și art. 115 alin. (6) din Constituție, deoarece afectează drepturi și
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
din sistemul public de pensii, cel mai recent exemplu fiind cel al majorării punctului de pensie, majorare care nu s-a aplicat și militarilor. În acest sens, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, precum și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în fața legii. ... 10. Autorii excepției mai susțin încălcarea dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Constituție, referitoare la obligația statului de a lua măsuri de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
formulează, autorii excepției mai arată că adoptarea dispozițiilor criticate s-a realizat fără respectarea condițiilor prevăzute de art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. ... 13. Tribunalul Suceava - Secția I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. ... 14. Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că instituirea unor criterii distincte de cele aplicabile unor alte categorii profesionale
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
nr. 1.605D/2019, în sensul că dispozițiile criticate sunt constituționale. Astfel, în esență, se arată că pensiile militare reglementate de Legea nr. 223/2015 nu au la bază principiul contributivității, asigurându-se de la bugetul de stat. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Cu privire la criticile autorului excepției de neconstituționalitate, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, deoarece normele criticate respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza lor
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile impuse de Constituție pentru adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. ... 25. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
situația care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
844 din 14 decembrie 2021, precitată, paragrafele 56-58, Curtea a constatat că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, Curtea a reținut că s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, paragraful 14, că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. ... 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 32. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (1) din Constituție, în ceea ce privește asigurarea unui nivel de trai
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
justifică reglementarea în privința acestora a unui regim diferit, din perspectiva probelor care se impun a fi administrate cu ocazia soluționării acestor plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
nr. 937 din 13 octombrie 2020, și Decizia nr. 335 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 29 octombrie 2021. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin deciziile menționate anterior, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Având în vedere motivele arătate mai sus, dispozițiile
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
la instituția perimării executării silite, în cazul executărilor prin poprire. Se susține, în acest sens, că obligația autorității legiuitoare este să asigure calitatea legislației, care trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, invocând în acest sens cele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 6. Se mai susține că exceptarea prevăzută de textul de lege criticat privește exclusiv somarea debitorului în anumite situații, iar nu instituția perimării, aspect ce rezultă din
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
procedura de somare, iar nu de la instituția perimării, sens în care s-a pronunțat și doctrina. ... 7. Se mai susține că, astfel cum este redactat, textul de lege criticat nu clarifică concluzia de mai sus, consecința fiind că în jurisprudență s-au conturat opinii contrare, textul fiind lipsit astfel de cerințele de previzibilitate și predictibilitate impuse de Constituție și preluate în legislația subsecventă, ceea ce aduce atingere dreptului constituțional la un proces echitabil. ... 8. De asemenea, se mai susține că
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. ... 12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv Decizia nr. 557 din 18 septembrie 2018. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]