897 matches
-
dezlegăm tainele abecedarului / Rodica Birău, Carmen Iordăchescu ; il. Mihaela Dinu-Pițigoi. - Pitești: Carminis, 1996. [11] BOATCA, MARIA, Manual preparator de gramatica a limbii române pentru admiterea în, licee, examenul de bacalaureat și admiterea în facultățile de Drept, Academia de Poliție, Filologie, Jurnalistică, Filosofie, Sociologie, Teologie Ortodoxă, Psihopedagogie, Muzeografie, Biblioteconomie, Birotică, Cibernetică, Kinetoterapie, Arhivistică, Academia de Educație Fizică și Sport, Colegiul de Administrație si Secretariat. Subiecte propuse candidaților. Bareme de corectare și notare, Mondan, 1996. [12] BOATCĂ, SILVESTRU, Limba și literatura română: antologie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română, manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1998. [148] MĂNESCU, CRISTINA; CĂTUNESCU, CARMEN, Teste de limba română. Pentru admitea în liceu - liceele pedagogice și de filologie. Facultățile de Drept, de Litere, de Teologie și de Bibliologie, Jurnalistică și Academia de Poliție, Colegiile de birotică și de Biblioteconomie. Ploiești, Novelnet, 1998, 14 p. [149] METEA; ALEXANDRU, Limba română. 111 modele și teste rezolvate pentru concursurile de admitere. București, Editura Petrion, 1998, 239 p. (Gimnasium). [150] METEA; ALEXANDRU, Limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Copacii desfrunziți se înșiră înnegriți cu brațele ridicate spre cer, implorând o rază de soare. Spectacolul insuflă fiori și inspiră cugetări întristătoare asupra modului greșit cum a fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță” la capătul tunelului etc. etc... Făptuitorul a toate își poate, mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul său întreg în globul orb al adâncurilor, toate se pot
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cuprinde coprinde,român-rumân,sînt- sunt,societatesoțietate etc.Punct de onoare în programul cultural al literaturii române, îl constitue momentul apariției revistei literare “Dacia literară”, pus în discuție în lucrarea de față. I. INTRODUCERE Referindu-se,în anul 1866,la evoluția jurnalisticii românești,B.P. Hasdeu făcea câteva constatări pe care le vom avea,parțial,în vedere în acest preambul.Cea dintâi avea în atenție faptul că istoria unei literaturi nu se poate scrie fără a ține seama și de evoluția presei literare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sociologie - cu durata de 4 ani - care va forma psihologi și sociologi pentru domeniile industriei, agriculturii, culturii, medicinii de terapie și expertiza mentala, cadre pentru cercetarea problemelor organizării și funcționarii societății, precum și a diverselor procese și fenomene sociale; - Facultatea de jurnalistica - cu durata de 4 ani - pentru crearea cadrelor necesare formării sociale prin mijloace de comunicare în masa, precum și a personalului ce va lucra în presa, televiziune, radio și care va prelua întreaga baza materială a fostei facultăți de ziaristica. Actualii
HOTĂRÎRE nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desfiinţarea Academiei de Studii Social-Politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106897_a_108226]
-
30 septembrie 1994, persoanele respective vor putea fi menținute sau încadrate pe funcții de specialitate cu salariul corespunzător." ... Articolul 2 Absolvenții Facultății de Ziaristica a fostei Academii de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu" sunt considerați absolvenți de învățământ superior în specialitatea Jurnalistica, specialitate unica, fără a fi supuși atestării. Articolul 3 Atestatele eliberate de Ministerul Învățământului absolvenților fostei Academii de Studii Social-Politice "Ștefan Gheorghiu", în baza Hotărârii Guvernului nr. 55/19.01.1990 , cu modificările ulterioare, conferă titularilor drepturile prevăzute de legile
HOTĂRÎREA nr. 413 din 16 august 1993 privind completarea Hotărârii Guvernului nr. 55/19.01.1990 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109573_a_110902]
-
București - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - Universitatea "Ovidius" din Constantă - Universitatea din Craiova - Universitatea de Vest din Timișoara - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu - Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava - Universitatea din Oradea 35. Profil autorizat: JURNALISTICĂ - Universitatea din București 36. Profil autorizat: MATEMATICĂ - Universitatea din București - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - Universitatea de Nord din Baia Mare - Universitatea "Ovidius" din Constantă - Universitatea din Craiova - Universitatea de Vest din Timișoara - Universitatea din Pitești
ORDIN nr. 3.509 din 25 martie 1999 privind organizarea examenului de licenţă pentru specializările autorizate sa funcţioneze provizoriu (care nu sunt acreditate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124618_a_125947]
-
numea primul deceniu al secolului al XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A sosit momentul să ne familiarizăm cu Iorga în multiplele sale ipostaze: cu naționalismul, gîndirea istorică, jurnalistica și idealurile sale estetice și critice; cu maniera sa de lucru și cu viața lui de familie; cu ideile sale asupra moralității și a banilor; cu Nicolae Iorga omul. Naționalismul constituie un element esențial în înțelegerea lui Iorga. Naționalismul, cultura
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să fi avut o presimțire a soartei similare care îl aștepta?62 Începînd încă din adolescență, Iorga a scris circa douăzeci de mii de articole, mai ales despre literatură și istorie. Ne vom transfera acum atenția de la activitățile profesionale la jurnalistica sa politică (deși, în cazul lui, este dificil să trasăm o linie de demarcație între aceste două domenii). Luptătorul și animatorul Iorga și-a dus "lupta" prin jurnalistica politică. Considera că opera istorică și critica literară constituie aspectul strategic al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
literatură și istorie. Ne vom transfera acum atenția de la activitățile profesionale la jurnalistica sa politică (deși, în cazul lui, este dificil să trasăm o linie de demarcație între aceste două domenii). Luptătorul și animatorul Iorga și-a dus "lupta" prin jurnalistica politică. Considera că opera istorică și critica literară constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistica sa politică de zi cu zi. În purtătorul său de cuvînt, "Neamul românesc", colaboratorii discutau adeseori despre faptul că jurnalistica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dificil să trasăm o linie de demarcație între aceste două domenii). Luptătorul și animatorul Iorga și-a dus "lupta" prin jurnalistica politică. Considera că opera istorică și critica literară constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistica sa politică de zi cu zi. În purtătorul său de cuvînt, "Neamul românesc", colaboratorii discutau adeseori despre faptul că jurnalistica este o profesie sau o vocație; Iorga nu accepta să judece evenimentele "fără teamă sau părtinire". Niciodată indiferent față de subiectele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
jurnalistica politică. Considera că opera istorică și critica literară constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistica sa politică de zi cu zi. În purtătorul său de cuvînt, "Neamul românesc", colaboratorii discutau adeseori despre faptul că jurnalistica este o profesie sau o vocație; Iorga nu accepta să judece evenimentele "fără teamă sau părtinire". Niciodată indiferent față de subiectele de care se ocupa, rolul său de jurnalist le-a pus adesea în umbră pe cele de istoric și de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
este stranie pentru un istoric. Își scria articolele cu o emoție atît de spontană, încît și astăzi sînt citite ca niște strigăte de durere. Indiferent dacă avea sau nu dreptate. Sinceritatea și lipsa totală de artificialitate a lui Iorga conferă jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par încă de o actualitate frapantă. Tudor Vianu își amintea că opera lui Iorga "este o operă literară individuală; este imposibil să o confunzi cu opera oricărei alte pene"63. În 1899
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dar editarea propriului său ziar nu era suficient pentru Iorga. În 1908 (vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe din cărțile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistica sa politică era o legătură între istoric și politician. Ziarele și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în vedere faptul că trecerea a aproape un secol face ca începuturile jurnalisticii să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vrînd să evite dificultățile de publicare anterioare), a achiziționat o tipografie. Și-a numit editura Datina română și multe din cărțile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistica sa politică era o legătură între istoric și politician. Ziarele și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în vedere faptul că trecerea a aproape un secol face ca începuturile jurnalisticii să pară nesofisticate, ne putem totuși întreba dacă ziarele est-europene (sau balcanice) de la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nume. Jurnalistica sa politică era o legătură între istoric și politician. Ziarele și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în vedere faptul că trecerea a aproape un secol face ca începuturile jurnalisticii să pară nesofisticate, ne putem totuși întreba dacă ziarele est-europene (sau balcanice) de la răscrucea veacului difereau chiar atît de mult de cele din Occident. Luptele dintre Hearst și Pulitzer din Statele Unite ("Tu îmi aduci știri, iar eu finanțez războiul!") erau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
deveni și mai pronunțate; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ după 1910, cu excepția practicilor jurnalistice dezgustătoare ale naziștilor și fasciștilor. Ziarele de scandal nu respectă standardele presei legale, dar nu există nimic în zilele noastre care să semene cu jurnalistica europeană de la sfîrșitul veacului. "Neamul românesc" nu a fost însă menit să fie un ziar de scandal! El era purtătorul de cuvînt al lui Nicolae Iorga, intelectualul român par excellence, slujindu-i drept linie întîi în lupta sa pentru naționalismul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga îi era greu să opteze între etica jurnalistică și justiție, îndemnul lui fiind mai curînd: "Noi sau ei!" A menționat odată că "poți cădea la pace cu moartea o singură dată: cînd îți dai duhul!" Voia să continue tradiția jurnalisticii politice a lui Mihai Eminescu, dar fără a avea temperamentul mai moderat al acestuia. "Neamul românesc" al lui Iorga se adresa unui cerc select de inelectuali; Iorga nu a avut niciodată intenția să facă din el un ziar popular, dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga nu a avut niciodată intenția să facă din el un ziar popular, dar spera să dirijeze elita intelectuală a României în (ceea ce considera el) direcția justă "pe baza unui sistem zi-de-zi", prin care Iorga înțelegea nevoile zilnice ale României. Jurnalistica sa nu consideră deci că adevărul sau faptele constituie ceva absolut și se dezice adesea de pozițiile pe care se situase anterior. Opiniile lui Iorga erau exprimate într-o manieră violentă și emoțională, fără să reflecteze prea mult înainte de a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cotidiene. Strada Sărindarilor se folosea însă de libertatea ei limitată în cea mai respingătoare manieră: nu puteai avea încredere în acești ziariști iresponsabili; șantajul și împroșcarea cu noroi a personalităților publice era ceva obișnuit; era vorba de punctul culminant al jurnalisticii de bulevard. Caragiale a descris adesea în satirele sale jurnalistica bucureșteană 68. Ziarul lui Iorga nu se preta la un jurnalism de speța aceasta. El scria aproape toate editorialele și uneori verifica și corecta ziarul zilnic. În perioadele critice, Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în cea mai respingătoare manieră: nu puteai avea încredere în acești ziariști iresponsabili; șantajul și împroșcarea cu noroi a personalităților publice era ceva obișnuit; era vorba de punctul culminant al jurnalisticii de bulevard. Caragiale a descris adesea în satirele sale jurnalistica bucureșteană 68. Ziarul lui Iorga nu se preta la un jurnalism de speța aceasta. El scria aproape toate editorialele și uneori verifica și corecta ziarul zilnic. În perioadele critice, Iorga scria două sau mai multe editoriale în fiecare zi; presiunile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
jurnalism de speța aceasta. El scria aproape toate editorialele și uneori verifica și corecta ziarul zilnic. În perioadele critice, Iorga scria două sau mai multe editoriale în fiecare zi; presiunile dramatice au avut drept rezultat cele mai sensibile pagini ale jurnalisticii lui Iorga. Ca istoric, și-a intensificat activitățile, iar scrisul său a devenit mai viguros și mai clar. În 1907, în 1912, în 1913, în timpul anilor de război (în special între 1916 și 1919) și în anii '30, deceniul crucial
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istorice i-au susținut observațiile politice. Folosea titluri paradoxale pentru a-și scoate în evidență mesajul: Dictaturi și dictaturi, Teatre și teatre, Führer și Verführer, Democrație și democrație, Propagandă și propagandă, Cămine studențești și cămine studențești și așa mai departe. Jurnalistica sa, chiar și în ceea ce privește lacunele, era cea a unui intelectual est-european. Iorga și-a publicat de multe ori opiniile cu o impertinență uluitoare. Datorită acestor idiosincrazii, "Neamul românesc" nu prea semăna cu ziarul "Times" de la Londra sau New York, cu "The
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Monitor", "Le Monde" sau cu presa elvețiană. Dar condițiile din România difereau de cele din țările occidentale. Atunci cînd Iorga își vedea principiile atacate, își dubla erudiția cu o capacitate de admonestare pe care numai cele mai bune tradiții ale jurnalisticii est-europene o pot oferi. El îi anatemiza tunător pe detractorii României și se delecta bătîndu-și joc de numele de familie al adversarului (chiar dacă și el era victima aceleiași practici). Se referă la conducătorii bolșevici evrei folosind numai numele lor anterioare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
splendide. Biografia sa în proză, O viață de om așa cum a fost se înscrie printre cele mai frumoase scrise în limba română. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate că portretele sale erau mai curînd istorice, umane și psihologice decît artistice. Jurnalistica sa putea fi mișcător de frumoasă, dar poezia sa era de o mică valoare literară. Iorga a scris numeroase piese de teatru și nutrea ambiția de a deveni un autor de teatru dramatic și popular, dar aspectele relațiilor lui cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]