3,080 matches
-
ar fi ridicat vreo problemă etică sau profesională dacă interesele patronilor de presă ar fi fost legitime. Dar nu sunt. Joacă politic și dictează linii editoriale. Lăcomia jurnaliștilor i-a ajutat să-și subordoneze redacții întregi fără împotrivire din partea elitelor jurnalistice. Dimpotrivă, ele și-au vârât singure capul în laț. Orice om normal aspiră la o viață mai bună și vrea să se bucure de lucrurile simple care compun universul domestic: o casă decentă, o mașină, călătorii și vacanțe. Banii mogulilor
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
contractele de publicitate. Să nu uit: vedeți că, de mâine, din două în două ore, o să avem o emisiune: Oameni care l-au cunoscut pe Lionel. — L-au cunoscut... Deja la trecut... — N-o luați prea personal, e o găselniță jurnalistică. O să fie de top. Am trimis o echipă de filmare în România, pe urmele dumneavoastră: orfelinat, facultate, șantiere. Apropo, îmi puteți da un nume de amantă la care ați ținut mai mult și care să se țină încă bine? Era
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de finanțe, e rănit mortal de către Alois Soupal, 61 ani, funcționar de bancă, fost membru al Partidului Comunist pe care l-a părăsit în urma unor divergențe de păreri. De la stilul confesiv, extrem de atașant, se trece la un ton de relatare jurnalistică seacă. La 19 III, bucureștenii se bucură de un spectacol deosebit. Aristide Demetriad în Făt frumos de Horia Furtună. Lucru sigur e că jurnalul are un adrisant. Mărci ale persoanei a doua apar constant. Peste nașterea ei, Eugenia Ionescu trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
text al lumii. Să transferi în text tot ceea ce ai trăit. Apare în text chiar și certificatul de botez „Subsemnatul, Preot Paroh....“. O analogie interesantă. La fel ca în proza optzecistă sau ca la Dos Passos, de pildă, unde inserturile jurnalistice apar ca un contrapunct la banalitatea relatării, și la Eugenia Ionescu întâlnim același lucru. Un montaj, un colaj extrem de modern pentru o femeie care trăiește totuși la Mânăstirea Dealu. O interesantă structură de videoclip a jurnalului. Montaj foarte modern al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
locale, a unor structuri valorice de mare profunzime, constituite prin acumulări istorice? Sau este vorba despre fenomene care numai aparent sunt regionale, dar în fapt provin din alte surse decât cele ale culturilor respective? Tendința frecvent întâlnită în discursul public - jurnalistic, politic sau științific - este de a considera fenomenele de genul celor menționate anterior ca fiind marca unor culturi regionale specifice. O astfel de atitudine, manifestată explicit sau implicit, este, practic, nevalidată. Răspunsul este dificil de dat în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
s-a născut incitantul volum Meandrele destinului. Un interesant amestec între ficțiune, memorialistică, monografie, eseu, o carte cu amintiri din copilărie își nu numai), concepută și materializată nu doar de scriitorul, ci și de publicistul Sorin Cotlarciuc, al cărui exercițiu jurnalistic este valorificat și în paginile pe care le-a adunat prin vreme sub numele său. Cîteva din capitolele volumului îUn argument în plus, Ursita copilăriei furate, Liceu, paradis al 6 tinereții mele) sunt o adevărată cronică a unei copilării distruse
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vor fi elaborate de către organizațiile teritoriale ale respectivului partid. În mod similar vor proceda și angajații din teritoriu ai sistemelor economice. Aceste informații sunt importante, deoarece fac referire la reacțiile grupurilor-țintă cu privire la o situație-problemă cu care este confruntat sistemul. > Analize jurnalistice Jurnaliștii pot să fie o sursă extraordinară pentru orice consilier PR, precum și, invers, orice consilier PR e o sursă pentru jurnalist. Din această relație pot rezulta foarte multe informații (off the record) utile pentru ambele părți. De obicei fiecare jurnalist
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
ocolișuri. Cine caută în memoriile lui Nicolae Breban o directețe epatantă a dezvăluirilor de viață personală va fi dezamăgit. Scriitorul nu crede de fapt în rostul autobiografiei și face din primele pagini o critică severă a imposibilei sincerități, a spiritului jurnalistic și a epicului anecdotizant. De aceea, memoriile sale ni se par confesiunile unui anti-confesiv. Într-un mod paradoxal, autorul nu crede că e posibilă sinceritatea decât în cadrul ficțiunii, "al unui anumit tip de minciună, mai aproape de mitomanie decât de vulgara
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
fi înghițit un nod din gît, acuma am lăsat-o mai moale cu ce spun ei, e mult mai important ce se petrece chiar aici sub nasul nostru. — Vă înțeleg foarte bine, m-am săturat și eu de minciunile lor jurnalistice, îl întrerupe Petrică, prea au sărit calul în ultimul timp, habar n-am cui îi folosește intoxicarea asta, spune. — Al naibii ascunziș spune Monte Cristo, în timp ce domnul Președinte se ridică de la masă, se îndreaptă cu pași mărunți spre un anume
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
distanță de scările metroului. Și... Începe să turuie. -Cum se simte un cerșetor, la un an și jumătate de la intrarea țării lui În Uniunea Europeană? -Ca dracu, răspunde cu obidă Antoniu, privind-o fix În ochi pe făptura plină de elan jurnalistic pe care-o are În față, aceeași care nu de mult, răspundea la un nume inventat de el: Plăcințica. -Adică? -Adică și-a pierdut și bruma de Încredere pe care o mai avea, În instituțiile statului, și, bineînțeles și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ele. Janet Pardoe apelă iarăși la domnișoara Warren: — Trebuie să mergem. Dacă mai vrei gin, te las cu el. Dar domnișoara Warren nu-i răspunse. Domnișoara Warren o ignoră. Janet Pardoe se trezi martora unuia din ritualurile obișnuite din cariera jurnalistică a lui Mabel Warren: dispariția imediată a beției. Întâi o mână aranjă părul, apoi o batistă muiată În pudră - compromisul ei cu feminitatea - ascunse roșeața din obraji și de pe pleoape. În tot acest interval Își focaliza privirile, folosindu-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Și, pe urmă, cu oarecare îngăduință dăscălească: - ...berbecul sălbatic de la Grădina Zoologică, cu coarne mari, răsucite, strămoșul... - Bine, bine, opresc Discovery-ul ad hoc, știu ce e. Cum s-a întâmplat? - Nimeni nu știe cu precizie, îi vine la îndemână clișeul jurnalistic. Se fac presupuneri, se caută urme. S-au auzit urlete în tot centrul orașului, au venit și cei de la secția de Poliție, s-au alarmat cetățenii... Vânătorii din zonă și-au luat puștile și s-au mobilizat și ei, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în care se arăta că nimic nu e zdravăn, solid, controlat, capabil, eficient, nimic din ceea ce alcătuia proaspăta democrație ce urma regimului militar al Generalului, "afacerea Cocoș" privea destul de mult Serviciul. Dar poate nu era decît o gogoașă, o "bombă jurnalistică", nimic mai mult și Mihail nu avea voie să riște o compromitere. După cît înțelesese de la Lică Făinaru cam așa stăteau lucrurile, dar pînă nu verifica singur, cu ochii și chiar cu pielea sa nu-și putea permite că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
licență a Facultății de Limbă și Literatură Chineză (1950 1956); a urmat cursul de perfecționare, prin scoatere din producție, organizat de Ministerul Afacerilor Externe (1959 1960); a urmat cursuri de specializare și perfecționare postuniversitare vizând ridicarea calificării diplomatice (1974) și jurnalistice (1985). Limbi străine: chineza, engleza, rusa, franceza. Activitate diplomatică Angajat în Ministerul Afacerilor Externe în 1954, a funcționat de-a lungul anilor ca Referent și Atașat la Ambasada României la Beijing (1954 1959); Atașat și Secretar III în Centrala M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
preocupat de evitarea unei fracturi în relațiile bilaterale, a militat pentru menținerea în vigoare a tuturor componentelor de perspectivă ale relațiilor de prietenie și colaborare româno-chineze, începând cu contactele la nivel înalt și implicând echilibrarea comerțului și cooperării economice. Activitate jurnalistică Transferat prin ,,rotire" la Redacția Publicațiilor pentru Străinătate din România, a funcționat ca șef de secție (1981 1989). În 1988, a reprezentat ziariștii români la simpozionul internațional de la Ulan Bator privind construirea unui sistem de securitate colectivă în Asia. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fi înghițit un nod din gît, acuma am lăsat-o mai moale cu ce spun ei, e mult mai important ce se petrece chiar aici sub nasul nostru. — Vă înțeleg foarte bine, m-am săturat și eu de minciunile lor jurnalistice, îl întrerupe Petrică, prea au sărit calul în ultimul timp, habar n-am cui îi folosește intoxicarea asta, spune. — Al naibii ascunziș spune Monte Cristo, în timp ce domnul Președinte se ridică de la masă, se îndreaptă cu pași mărunți spre un anume
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ei însă nu este singular: la fel procedează toate celelalte ucenice. Informația care probabil a cântărit cel mai mult în portretizarea ei ca prostituată se află chiar la mijlocul fragmentului citat: „din ea au ieșit șapte demoni”. Notația lucaniană, seacă, strict jurnalistică, va deveni un fel de „carte de vizită” a Mariei Magdalena la autorul celei de-a patra evanghelii. Faptul că din ea „au ieșit șapte demoni” nu poate legitima în nici un caz statutul de prostituată pocăită. Statutul respectiv se întemeiază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și venind îndată și apropiindu-se de El, zice: Rabbi! și l-a sărutat cu drag (katephilesen)35. Ce ne spune relevant acest episod? Despre Iuda avem informații neutre, seci, transmise cu un fel de obiectivitate, să o numim așa, jurnalistică. Iuda este prezentat ca „unul din cei doisprezece”, adică, trebuie insistat pe acest aspect!, ca unul dintre apostolii recrutați de Isus însuși, cu nimic mai prejos decât ceilalți unsprezece. Isus știe că va fi predat și mai știe cine este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
moartea lui Iuda constituie un alt subiect controversat și trebuie invocate alte două mărturii vechi, care contrazic parțial relatarea de mai sus. Să tragem deocamdată o concluzie cu caracter provizoriu. Spre deosebire de Evanghelia după Marcu, unde Iuda apare cu parcimonie, prezentat jurnalistic, cu o anumită detașare, în Evanghelia după Matei el capătă contur, biografie, destin. Matei îl înfățișează ca pe un personaj voluntar (el propune târgul preoților); la Cina de Taină el iese din masa apostolilor, pune separat întrebarea fatală și primește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pătimaș al banilor. Tot de aici, și numai de aici, aflăm că Iuda ar fi fost casierul corupt al apostolilor. De la Marcu până la Ioan are loc nu o simplă evoluție, ci de-a dreptul o răsturnare de percepție. De la informație jurnalistică seacă se ajunge la pamflet demolator. Moartea lui Iuda Moartea lui Iuda ridică mari probleme și semne de întrebare din cauza relatărilor diferite pe care le întâlnim la Matei și în Faptele apostolilor (Luca). Am văzut că Matei introduce, singurul dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bine, fiindcă în prima parte a anilor nouăzeci nu se bucurase de prea multă simpatie din partea guvernanților, atrăgându-și chiar aversiunea personală a locatarului de la Cotroceni, care îi făcuse tot felul de șicane și chiar îi criticase în public prestația jurnalistică. Drept urmare, ziarul lui Lumânărescu își dublase tirajul și se putuse muta într-un sediu nou, luxos, printr-o zonă centrală a orașului, iar Lumânărescu însuși devenise o figură publică plină de notorietate și un formator de opinie cu mare greutate
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu gust de fosta lui soție, Irina. Se opriră prin fiecare cotlon din casă, care merita să fie arătat unei vizitatoare și zăboviră, la sfârșit, în fața unui perete încărcat cu fotografii înfățișându-l pe Bart în cursul agitatei sale cariere jurnalistice, care îi purtase pașii până în îndepărtatul Afganistan, unde fusese trimis de ziar să facă un reportaj despre militarii din contingentul românesc și despre viața afganilor după prăbușirea regimului fundamentalist... Am trăit niște experiențe interesante în patria de suflet a talibanilor
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
sau Consiliul Presei, nu au funcționat cu adevărat în ultimii douăzeci de ani, iar instrumentele inovative, cum ar fi blogurile și comentariile la articolele online, nu par să aibă, din perspectiva jurnaliștilor, o influență foarte mare. Informații statistice despre mediul jurnalistic În iunie 2011, presa tipărită din România era reprezentată de 122 de organizații care publicau ziare auditate. Numărul estimat de jurnaliști, calculate de Sindicatul Jurnaliștilor din România - MediaSind era de aproximativ 22.000 - 25.000 de persoane.Numărul total al
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
personalul care lucrează în industria comunicării, adică 17.000 de persoane. Eșantionarea Pentru eșantionul cercetării comparative, echipa română a trebuit să adune informații despre 100 de jurnaliști, care declară că au câștigat cel puțin 50% din venituri pe baza activităților jurnalistice. Cifra de 100 de intervievați a fost calculate de statisticianul consorțiului pe baza estimării numărului de jurnaliști români - aproximativ 17.000 de profesioniști. Nu există o estimare clară a numărului de jurnaliști români și a procentului din populație care lucrează
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
a fost nevoită să creeze un algoritm special (Fig. 1) și să invite jurnaliști din toate regiunile țării să răspundă la chestionar. Majoritatea jurnaliștilor români care au răspuns la chestionar câștigă mai puțin de 1000 euro pe lună din munca jurnalistică. Majoritatea jurnaliștilor care au ales să răspundă la chestionarul MediaAct au o diploma universitară (88 la sută); mai puțin de un sfert au o educație non-formală în jurnalism (13 persoane), iar 28 dintre participanții la eșantion nu au niciun fel
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]