494 matches
-
de cauză-efect este cazul trăirii efectelor a ceea ce eu cauzez: Dacă eu provoc suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
suferință, atunci că o consecință naturală voi experimenta suferință; Dacă provoc fericire, atunci că o consecință naturală voi experimenta fericirea. Articol principal [[Karma în Budism]]. În Budism "karma" (Pali "kamma") este strict diferită de [[vipaka|vipăka]] însemnând "fruct" sau "rezultat". Karma este clasificată în cadrul grupului sau grupurilor de cauze (Pali "hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice acțiune este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
hetu") în lanțul cauzelor și efectelor, unde cuprinde elementele "activități voliționale" (Pali "sankhara") și "acțiune" (Pali "bhava"). Orice acțiune este înțeleasă a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată samsara, alții o vor elibera în [[Nirvana|nirvana]]. Budismul relaționează karma direct la motivele din spatele unei acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
a "crea semințe" în minte unde răsar în rezultatele apropriate (Pali "vipaka") atunci cand întâlnesc condițiile potrivite. Cele mai multe tipuri de karma, cu rezultate bune sau rele, vor păstra una în roată samsara, alții o vor elibera în [[Nirvana|nirvana]]. Budismul relaționează karma direct la motivele din spatele unei acțiuni. Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte ignoranța poate ușor să fie "rea" în faptul că formează
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Motivația de obicei face diferența dintre "bine" și "rău", dar motivația de asemeni include aspectul ignorantei; astfel o acțiune bine intenționată de la o minte ignoranța poate ușor să fie "rea" în faptul că formează rezultate neplăcute pentru "actor". În budism, karma nu este singura cauza pentru tot ce se întâmplă. Așa cum este învățat în textele antice, tradiția clasifică mecanismele cauzale ce guvernează universul, în 5 categorii, cunoscute ca Niyama Dhammas: Principiile fundamentale ale [[Jainism]]ului gravitează în jurul conceptului de altruism nu
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
puternicii dușmani ai oamenilor. Mânia strică relațiile bune, mândria distruge smerenia, înșelăciunea distruge pacea iar lăcomia distruge totul. Jainismul recomandă cucerirea maniei prin iertare, mândria (egoul) prin umilință, înșelăciunea prin onestitate și lăcomia prin mulțumire. Principiul nonviolenței caută să minimizeze karma care limitează capacitățile sufletului. Jainismul vede fiecare suflet că demn de respect, deoarece are potențialul să devină Siddha (Param-atma - "cel mai înalt suflet"). Deoarece toate fiintele vii posedă un suflet, mare grijă și conștientă este esențială în acțiunile individului. Jainismul
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
ulterior a fondat un corp de voluntari pentru altruism. Acest corp de voluntari până în zilele noastre este în continuare angajat în a face bine altora și antrenează noi voluntari în a face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
voluntari până în zilele noastre este în continuare angajat în a face bine altora și antrenează noi voluntari în a face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
antrenează noi voluntari în a face la fel. [[Advaita Vedanta]] diferă de perspectivă că karma este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
este legea cauzei și efectului, ci în schimb susține adițional că karma este mediata de voință unui zeu personal suprem. Acest punct de vedere al karmei este în contradicție cu [[Budism]]ul, [[Jainism]]ul și alte religii indiene, care văd karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda notează că karma
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
karma că legea cauzei și efectului. [[Swami Sivananda]], un savant [[Advaita Vedanta|Advaita]], reiterează aceleași opinii în comentariul său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda notează că karma este inconștiență și de scurtă durată, si încetează să existe îndată ce o faptă este executată. Prin urmare, karma nu poate dărui fructele acțiunilor la o data viitoare, în funcție de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta că karma generează Apurva sau
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
său sintetizând perspectivele Vedanta asupra Brahma Sutras, un text vedantin. În comentariul său din capitolul 3 din Sutrele Brahma, Sivananda notează că karma este inconștiență și de scurtă durată, si încetează să existe îndată ce o faptă este executată. Prin urmare, karma nu poate dărui fructele acțiunilor la o data viitoare, în funcție de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta că karma generează Apurva sau Punya, care oferă fructe, deoarece Apurva nu este conștientă, nu poate acționa decât mutată de o ființă inteligență
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Sivananda notează că karma este inconștiență și de scurtă durată, si încetează să existe îndată ce o faptă este executată. Prin urmare, karma nu poate dărui fructele acțiunilor la o data viitoare, în funcție de meritul cuiva. Mai mult, nu se poate argumenta că karma generează Apurva sau Punya, care oferă fructe, deoarece Apurva nu este conștientă, nu poate acționa decât mutată de o ființă inteligență cum ar fi un zeu. Ea nu poate independent oferi recompensă și pedeapsă. Articol principal: [[Altruism (etică)]] Există o
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
și sieși. Un alt element important al codului moral wiccan este Legea triplei reîntoarceri, conform căreia orice faptă bună sau rea se va întoarce persoanei care a facut-o cu o putere de trei ori mai mare, asemănător ideii de karma. Sfatul și Legea au fost ideile lui Gerald Gardner și au fost adoptate ulterior și de alte tradiții. De asemenea, mulți wiccani încearcă să urmeze calea virtuților menționate de Doreen Valiente în "Charge of the Goddess". Acestea sunt veselia, respectul
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
aproximativ între 623 î.Hr. și 543 î.Hr., și a obținut "bodhi" în circa 588 î.Hr. — ca fiind primul sau ultimul . Din punctul de vedere al doctrinei budismului clasic, „Buddha” este oricare persoană care redescoperă Dharma și atinge luminarea, adunând suficientă karma pozitivă pentru a reuși în acest scop. Au existat multe astfel de ființe de-a lungul timpului cosmic. Deci Gautama Buddha (cunoscut sub numele religios de Shakyamuni) este un membru al unei linii spirituale de Buddha supremi, care vine din
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
care derivă din și dau naștere gândurilor și emoțiilor. Pe de altă parte, Budismul Mahayana consideră aceste învățături ca fiind incomplete și oferă doctrina complementară a unei Individualități pure (ipostaza eternă, deși nesubstanțială, a lui Buddha) care nu mai generează karma și care există pentru eternitate în tărâmul Nirvana, din sfera căruia poate fi trimis ajutor ființelor lumești suferinde sub forma unor diverși Buddha fizici tranzitorii ("nirmanakayas"). Deși corpurile acestor Buddha întrupați sunt pradă bolilor, degradării și morții - ca toate lucrurile
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
traduce că "(Marea) Eliberare prin intermediul auzului, în timpul așteptării". Potrivit tradiției tibetane "Bardo Thodol" a fost compus de către Padmasambhava și scris de ucenicul sau, Yeshe Tsogyal, îngropat apoi în dealurile Gampo din Tibetul central și, ulterior, descoperit de către un terton tibetan, Karma Lingpa. Sunt mai multe variante ale cărții în funcție de diferitele secte. traducerea corectă este : Cartea tibetana a eliberării prin ascultare
Bardo Thodol () [Corola-website/Science/318094_a_319423]
-
pe disc single, „You Don't Know My Name” și „If I Ain't Got You”, s-au bucurat de succes în clasamentele de specialitate din S.U.A., Billboard Hot 100 consemnându-le prezența constant. Următoarele două piese promovate, „Diary” și „Karma” au evoluat mediocru în clasamente, iar șlagărul „If I Ain't Got You” a devenit prima compoziție a unei cântărețe care să rămână, fără întrerupere, în ierarhia Hot R&B/Hip-Hop Songs, pentru o perioadă mai mare de un an
The Diary of Alicia Keys () [Corola-website/Science/318333_a_319662]
-
ci și desăvârșirii educației celor doi copii, iar ulterior, a celor doi nepoți. Sub îndrumarea sa, apar între 1992 și 1994 la Focșani, în Editura Neuron, câteva reeditări ale unor cărți publicate în RAM (Mabel Collins - „Lumina pe Cărare și Karma”) precum și traduceri ale sale precum H.P. Blavatski - „Vocea Tăcerii”, J. Krishnamurti - „La picioarele maestrului”, Alice A. Bailey - „Inițierea umană și solară” Se stinge din viață pe 3 martie 1994 discret, așa cum a trăit o viață întreagă. Însuflețit de o înaltă
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
lui Foster Bailey, a fondat Arcane School (ca parte a Lucis Trust), care a predat (și care încă predă) o serie de cursuri prin corespondență bazate pe versiunea sa heterodoxă a Teosofiei, care acceptă viziunile de bază ale teosofiei despre "karma", reîncarnare, maeștrii, planul divin, și dobandirea stării divine originale a umanității. (Bailey, pp. 192-193). Site-ul WEB Lucis Trust și autobiografia lui Alice Bailey's afirmă că, împreună cu Foster Bailey, ea a creat "World Goodwill (Bunăvoința Mondială)" organizație ce promovează
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
toate sufletele deșteptate se găsesc într-o anume relație — pentru lung timp inconștientă, dar eventual într-o deplină conștientă trezire— spre un anume Maestru. Personalitatea integrată, venind sub influența sufletului, vine simultan sub inflența Maestrului. Aceasta relație este determinată de karma, de starea evoluționară și (cel mai important) de capacitatea aspirantului pentru lucrul ce urmează a fi făcut în numele umanității. Acest aspect al "serviciului" este puternic accentuat în scrierile lui Bailey. În concepția ei, puternic crescuta evoluție a conștiinței ce rezultă
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
care poate fi de asemenea interpretat că o ironie la adresa celebrităților, insă Brett Anderson a declarat că l-a scris pentru prietenii săi. Nu lipsesc nici referirile la droguri, atât de obișnuite în versurile Suede („She” - "She, sh-shaking up the karma / She's injecting marijuana", „The Chemistry Between Uș”). Albumul se încheie într-o notă cu totul neașteptată, optimistă și tandra, cu melodia „Saturday Night”. Recenziile ce se pot găsi sunt în majoritate favorabile; un pasaj reprezentativ: „După cel de-al
Coming Up () [Corola-website/Science/315377_a_316706]
-
întrebări legate de dragoste, carieră, familie și a fost un mod standart de citire perntru sute de ani. „Arborele vieții” este etalarea folosită când se dorește să se vadă trecutul, prezentul, viitorul, motivele a incidentelor, cauzele și efectele asupra ciclului karmei. „Etalarea astrologică” sau „etalarea zodiacală” oferă o imagine detaliată a prezentului, trecutului și a viitorului. Este bazată pe 12 cărți și fiecare reprezintă grupul sau simbolul specific astrologic. Cititorul alege intuitiv 12 cărți, care corespund simbolurilor zodiacale și a 13
Tarot () [Corola-website/Science/323885_a_325214]
-
puteri supraomenești. Convinsă că nimeni nu are dreptul să sacrifice omenirea în stadiul actual pentru un deziderat al viitorului, ci că lucrurile trebuie lăsate să își urmeze propriul curs, Lila își ucide fata nou-născută. Trimisă într-un penitenciar din Antarctita, Karma 22, Lila rămâne cu speranța că Maimouna - căreia îi dezvăluise adevărul înainte de a fi deportată - va reuși să saboteze planul organizației Bardo. Romanul face dese referiri la "Cartea tibetană a morților" (Bardo Thodol). De fapt, întreaga poveste a comunicării cu
Ambasada extraterestră () [Corola-website/Science/323331_a_324660]
-
brațele tale.”" Conform hinduismului, viața începe cu Brahmacharya sau stadiul de „student”, din care ei sunt îndrumați să avanseze cu castitate și să se pregătească educațional și spiritual pentru a-și urma dharma proprie (datoriile societale, ocupaționale, parentale, etc.) și karma (acțiunile pământești corecte); doar când ajung în stadiul de Grihastya sau „gospodar” își pot urma kama (plăcerile fizice) și artha (realizările lumești, prosperitatea materială) prin vocația lor. Plăcerea sexuală este parte din kama, unul din cele patru scopuri ale vieții
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]