1,916 matches
-
de la pescari, la șase dimineața, înainte de sosirea Pasagerului [i] Mergeam pe malul comunei Crișan, în camping, și nu prea aveai unde să pescuiești, decât în canalul de lângă căsuțe, sau pe brațul Sulina. Gică era maistru principal la o echipă de lăcătuși pe șantierul unde lucram și îl ajutasem să obțină niște lucrări de lăcătușerie în sectorul reparații nave, contribuind astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
un inginer mecanic din Dolj, socotește mental mai rapid decât calculatorul (înmulțiri, împărțiri, ecuații de gradul II, radicali de ordinul III și IV)! Fost inginer la Uzina Mecanică Filiași, din 1994 Nicolae Bălașa este actualmente șomer... Ion Scripcaru, strungar și lăcătuș mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu găsește de 4 ani, 15.000 USD pentru a-și realiza invenția epocală (până la proba practică): motorul care nu consumă nimic! Acesta ar trebui să funcționeze pe baza gravitației, fiind în fapt "instalație mecanică
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari „pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit 29 de creițari „toboșarului pentru a bate toba de două ori la anunțurile
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
lucrării. Printre minerii de la betonare erau: Nicolae RUNCAN, Ilie COZMA și Ilie DAMIAN din Moldova Nouă, vechi tuneliști veniți acum acasă. Pentru bunul mers al lucrărilor importante erau și echipele deservenților: artificierii Aurel DAVID și Tudor POPESCU, electricianul Ilie CĂRUȚ, lăcătuși mecanici: Stamenco NOVACOVICI și Dezimir STOICOVICI din Belobreșca, mecanicul de compresoare: Ilie ȚUNDREA din Coronini, betoniștii Iosif LUPULOVICI din Liubcova și Vespasian NICOARĂ, venit din Grănicești, județul Suceava. Despre acest tunel se pot scrie încă multe povești, acestea fiind vagi
MINA SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362014_a_363343]
-
altceva. Prin urmare, nu trebuie să ne mire faptul că ajung miniștri foști tractoriști și chelneri, ori foști căpitani, care împărțeau izmene și bocanci soldaților, și care au ajuns peste noapte generali de cele mai multe stele, președinți de camere parlamentare - foști lăcătuși mecanici de CFR, secretari de stat și parlamentari - foste educatoare, foști șoferi, fierari-betoniști, vânzători de butelii, aprozariști, felceri etc. 47. Politicianul român este o specie umană degenerată care a înlocuit fapta cu vorba. 48. Diferența între șantaj și economia de
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
fosta galerie, din rândul căreia nu putea lipsi RENATO din Vadul Ungurului sau umbra în timp a lui IEPURAȘ. ''Fundația Zaharia'' este un xemplu de prelungire a vieții dincolo de gazon, iar mentorul ei, PETRE MARINESCU, coleg pe vremuri cu DOBRIN, LĂCĂTUȘ, COMAN sau Nicolae PROCA, un model pe care trebuie să-l clonăm toți cei care încă mai iubim valoarea. A consemnat Pompiliu COMȘA, puștiul de ieri cu trompeta din galeria CSU sau omul cu sunet de ''vuvuzea'' politehnistă Referință Bibliografică
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
idealuri ale timpului său. Striga din rărunchi pe unde apuca: „patriei, cât mai mult cărbune coxificabil (beton, oțel, ciment, acid cianhidric, sau locomotive, însă nu și ulei de candelă, că poporul doar nu mănâncă rahaturi d-astea). Și, deși era lăcătuș mecanic necalificat, își păstrase intactă capacitatea de a turna profesionist din orice poziție, calitate care-l ridica mult în ochii șefilor. Cum la modă erau linsul și pupatul fără scrupule, mai ales dacă aveai ca țintă fundul marelui conducător și
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
cu probe că nătărăii care făceau, cu sau fără talent, aceleași exerciții de pupat și lins erau doar niște bieți amatori pe lângă el. El avea har! Or, cu asta nu te pui! Întrucât nu avea o meserie practicabilă (aia de lăcătuș rămăsese la stadiul embrionar), fu numit ideolog al noilor succese obținute sub ilustra conducere și publică în presa vremii tot felul de articole scrise de mercenarii condeiului, sub pseudonimul D. Pumnul. Se vedea de departe că tov Spiridon era un
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
a picta peisaje, de a decupa crochiuri (schițe cu corpul uman), de a confecționa din hârtie obiecte de îmbrăcăminte pentru păpuși. În timp ce era elevă la Colegiul Tehnic de Arte și Meserii din Craiova, în pauze o urmărea pe profesoara Rodica Lăcătuș, care picta icoane pe sticlă. A cerut permisiunea să picteze și ea și profesoara i-a remarcat talentul și îndemânarea în modularea liniei în schița pregătitoare pentru icoană. A realizat și aplicarea cromatică invers față de icoana pe lemn, de la deschis
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
face acest lucru. Iar Dumnezeu separe că nu mai vrea. A devenit prea mare ura reciprocă a oamenilor, trufia și egoismul lor.” În tot acest timp, el scrie. Scrie și „mărșăluiește”. Scrie, merge, visează și bea. A fost strungar și lăcătuș, fotograf, mic funcționar, muncitor forestier, geolog (ultima ocupație, cea prezentă, fiind de jurnalist). Geologia a însemnat, după cum mărturisește deseori, „cea mai frumoasă și mai dragă” activitate practică pe care a depus-o, aceasta și pentru că a lucrat alături de oameni de
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
LĂSTUN OTILIA-BOGDANA, responsabil secțiunea a IV-a, Prof. FELDARA LUMINIȚA, evaluator, Prof. ANDREI ELENĂ, evaluator MARELE PREMIU: SOCOL DIANA, Școala Gimnazială „G.D. Teutsch” Agnita, Prof. coordonator Toth Bianca 1. NIVEL PRIMAR: Premiul I Buta Marin, Liceul Tehnologic Iacobeni, Prof. coordonator Lăcătuș Adina Maria Lucrare Colectivă, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Andrei Maria Elenă Lucrare Colectivă, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Nechita Maria PREMIUL AL II-LEA Ciurar Nicolae, Liceul Tehnologic Iacobeni, Prof. coordonator Dragan Monica
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
Ioan Cojocariu, un poet descoperit târziu. Înainte de a vorbi despre scrierile lui Ioan Cojocariu, simt nevoia de a trece în revistă și o parte din viața sa, ca să vedem cum a evoluat pe făgașul literaturii. Absolvent al școlii profesionale de lăcătuși mecanici Arad M.I.U, absolvent al școlii de maiștri de tapițerie U.C.C.O.M. Craiova, absolvent al institutului de mecanici de locomotivă Timișoara... Apoi, după revoluția din 89, lucrează în mediul privat, până în 1998. În 2002, pleacă în Germania
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
Amelia a devenit electronistă. Nu le-am dictat noi familia ce meserie să-și aleagă, dar aveau asigurate locurile de muncă. Era desigur important să știi că ai o meserie. Mecanicul din fiul meu s-a concretizat în postul de lăcătuș subteran cu mari eforturi! De ce? Fiindcă se practica și pe atunci fenomenul - dai ceva, iei postul - ! Chiar după absolvire cadristul nu voia să-l angajeze în meserie, ci voia să fie muncitor necalificat cu toate că alți fii sau fiice de ingineri
ISTORIE, CULTURĂ PLUS ALTE EVENIMENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370227_a_371556]
-
prin adopție, astfel am avut ocazia să cunosc pe mulți muncitori mineri din Coronini, căci un autobuz plin aducea muncitorii la mină și retur. Cei din Coronini nu erau numai mineri, ci aveau și alte diverse meserii legate de mină; lăcătuși, mecanici de locomotivă de mină, electricieni. Mulți alți muncitori lucrau la uzina de preparare sau chiar la birourile întreprinderii. Aveam să devin subordonatul maistrului Gheorghe CARACOANCEA un meseriaș în minerit, cu care aveam să devin coleg mai târziu. Printre primii
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
de la pescari, la șase dimineața, înainte de sosirea Pasagerului[i]. Mergeam pe malul comunei Crișan, în camping, și nu prea aveai unde să pescuiești, decât în canalul de lângă căsuțe, sau pe brațul Sulina. Gică era maistru principal la o echipă de lăcătuși pe șantierul unde lucram și îl ajutasem să obțină niște lucrări de lăcătușerie în sectorul reparații nave, contribuind astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Zugravu - Sc Generală Nr. 15 George Emil Palade, Gomoescu Mihaela - Șc. Gen. Pogonele, Rădița Gheorghe, Sc. Generală Ion Creangă, Buzău. „Poezie curată și interesantă ” a spus Marin Ifrim înainte de înmânarea premiilor elevilor: Premiul Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău: Andreea Lăcătuș, Liceul de Artă „Margareta Sterian” Buzău, Premiul Național „Ion Nicolescu”: Clara Maria Sava, clasa a IV-a, Șc. Gen. 146 „I. Gh. Duca” București, Premiul Asociației Culturale „Renașterea Buzoiană”: Florina Năstăsoiu, clasa a VIII-a, Șc. Gen. „Ion Creangă”, Buzău
CARTEA CU PRIETENI XXXVI -TEO CABEL DESPRE CONCURS DE CREATIE PENTRU ELEVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358828_a_360157]
-
recunoscută oficial, și cu deprinderi practice în viața de zi cu zi. Să ai o condiție fizică bună, prin practicarea unei discipline sportive. Să fii absolventul unor cursuri minimale, recunoscute oficial: calculator, croitorie, gastronomie, pictură, instrument muzical, șoferie, de electricieni, lăcătuși, ospătari ... Doar teorie și numai teorie, care de care mai inutilă și imbecilizantă. Numită generic: cultură generală. Cu foarte mult balast. Cu teorii, scriitori, poeți impuși prin manualele școlare cu pilele momentului politic. De aceea, după absolvire, nimeni nu mai
TABLETA DE WEEKEND (42): DIN NOU DESPRE BIBLIOTECA PUBLICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340527_a_341856]
-
docili, slugarnici, supuși si obedienți, aceștia fiind de fapt doar o simplă ipostază (în roba de aceasta dată) a atotputernicului partid conducător. Fiind superfluu de menționat că numirile se făceau în funcție de dosar de cadre, obediență, origine socială sănătoasă (prioritate având lăcătușii - mecanici cu facultatea de drept făcută la seral, la fără frecvență) etc, secretarul de partid arondat tribunalului stabilind liniile diriguitoare în materie de sentințe, și în mod special cele ce vizau gravele injurii aduse conducerii superioare de partid și de
Glonțul de diamant () [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
School of Communication, Purdue University, Indiana); prof. univ. dr. Caius Dobrescu (Facultatea de Litere a Universității București); lect. dr. Cristian Pralea (Programul de Studii Americane, Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov). Moderatorul întâlnirii va fi conf. dr. Adrian Lăcătuș, decanul Facultății de Litere a Universității Transilvania din Brașov. Printre semnatarii articolelor din acest volum se numără Zoe Petre, Paul Kun, Vladimir Pasti, Sabin Drăgulin, Daniel Barbu, Dorin Tudoran, Adrian‑Paul Iliescu, Vasile Pleșca, Andrei Miroiu, Gabriel Andreescu s.a. Lumea
Lansare de carte la Brașov () [Corola-blog/BlogPost/339257_a_340586]
-
arhivă. În ziua cu pozele, tot satul a fost acolo. Azura i-a fotografiat și pe privitori, cu aparatul bun, așa, de exemplu, dar la o adică, dacă vreunul zicea ceva, era pe poză că a participat. Șoferul, de fapt lăcătuș la o firmă din târg, era în șomaj tehnic și având și carnet de șofer profesionist fusese angajat temporar, sperând să se poată întoarce la locul lui de muncă. Deci era cooperant și el. Ce s-au mai chinuit să
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
Sală și scenă erau pline ochi. În sală, figuri necunoscute, pe scenă, figure familiare. Omul lipsa cel mai recent era Patrel Berceanu. Expirase. În locul lui, a făcut prezentarea actorului Valeriu Dogaru, noul secretar literar al teatrului: Nicolae Coande. Îl știam lăcătuș. Aseară a fost un poet, secretar literar, cronicar și companion magistral. Despre domnul Emil Boroghina nu pot să spun nimic. Mi-e unchi. Ce am avut de spus, am scris în cronică dramatică “Omul cu Teatru - Omul cu mârțoaga”. Despre
Liviu Florian Jianu: Hainele. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339314_a_340643]
-
scapă de pușcărie, căci „pe meseriași îi lasă în pace”. Ne aflăm către 1963. După colectivizare, idealul țărănesc nu mai este ogorul sau cucerirea intelectuală a orașului, ci „cea mai bună și mai bănoasă meserie”. Aurel trebuie să se facă lăcătuș. Merge la profesională și este selectat a face handbal. Ajunge, din inerția unor doleanțe tinerești, să fie prins în beciul profesorului Alexandru Filipescu la furat de vin. „Pedeapsa” este că profesorul de la Liceul Energetic îi cere ca, dincolo de a nu
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
fuzionând în 1982 cu FCM Galați, rezultând Dunărea CSU. A fost coleg cu omul Doru STOICA, cel mai mare produs al fotbalului gălățean și nu numai, pe care-l consideră fratele său mai mic, dar și cu pe atunci juniorul Lăcătuș sau portarul Stângaciu la Steagul Roșu, echipa de sub Tâmpa promovând după cinci ani de evoluții la matineu în 1980 în Divizia A. A mai jucat cu Narcis Coman, portarul de legendă, fotbalistul anului 1978, dar și alături de atacantul de mare
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]
-
că în turul campionatului 1979-1980, Steagul Roșu, a ocupat locul 3, la egalitate cu Steaua și cu un punct mai puțin decât Dinamo. A debutat la un meci cu Unversitatea Craiova în campionatul 1980-1981, scor 2-0, marcatori fiind Marinescu și Lăcătuș, an în care juveții au câștigat titlul de campioană a României. A evoluat și sub conducerea lui Ștefan Coidum, dar a fost și antrenor peste 20 de ani-prima formație fiind Întorsura Buzăului, apoi a condus Metrom Brașov, Siretul Pașcani și
PETRE MARINESCU- DRIBLINGURI PE GAZONUL AMINTIRILOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341520_a_342849]