3,756 matches
-
îndure vechile comenzi stupide, stereotipe cu care gradații le mâncaseră odinioară sufletul, până ce unul dintre comandații de grupă ai plutonului a izbucnit : - Ia mai dă-l în „ lamea ” de tablagiu ! Băieți ! Vreți o învoire ? - Vrem !... - Atunci ascultați: orice ar comanda Lămâie, nu executați decăt salt înainte și culcat, salt înainte ți culcat, salt înainte ți culcat ! Dincolo de culme ne așteaptă învoirea ! Veți jura cu toți că doar asta a comandat ! Clar ? - Clar !.... Ideea a prins la întregul pluton. Silueta plutonierului a
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
nu au mai avut de-a face cu el ! * Un nou comandant de pluton a fost numit, mai repede decât s-ar fi așteptat oricine; un tânăr subofițer transferat de pe frontiera de vest, având recomandări din partea structurilor înalte ale armatei. Lămâie fusese doar un pion de sacrificiu. Pentru soldații plutonului, orice sosit de la frontiera din vest, chiar dacă era doar în trecere, prezenta interes și merita respect. Subofițerul nu a avut parte prea mult de acest statut și nici nu avea pretenții
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
Poem cu simțul răspunderii „m-am rătăcit în codrul urban o lamentație înăbușită e halta asta care arde într-o sclipitoare viteză a nemișcării ațipit este gestul tău voluptos de zilele trecute dar poți să te joci de-a mușcătura lămâii ca să-i lași fără continuitate pe ceilalți cu propriul gât înjugat la inelele logicii pot să înțeleg mirosul de tutun de pe coridor și lectura ziarelor definiția timpului s-a ofilit de la sine lumina e mică ce a fost ei citesc
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
la fizică? - Am citit ceva... - Este clar, hai să ne uităm împreună peste lecție. Spre surprinderea lui, Paula prindea cu ușurință aproape tot ce-i explica. Surprinsă era și profesoara de fizică - o femeie rigidă, cu afinitați față de esența de lămâie - atunci când o scotea la tablă. Privea însă chiondorâș rezovarea bine făcută a problemei, fapt ce o deruta pe eleva proaspăt scoasă la tablă. - Ești cam nesigură după cum văd; nu meriți mai mult decât cinci! * Diminețile îi erau dragi, avea să
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
verde, picurat din plin cu lacrimi galbene, culturi de rapiță înflorite în cel mai superb galben ce-l poți vedea primăvara, pomii încărcați de floare - parcă în același timp în care s-a produs limpezirea sufletelor noastre, , livezi de portocali, lămâi și pomelos plini de fructe coapte și flori în același timp, umplând atmosfera din jur de miresme sublime, ne-au întâmpinat regește la coborârea din munți. Sate cu o arhitectură aparte, cu străduțe înguste și case placate cu piatră într-
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
când mâncam dude negre arătam pictată din cap până în picioare, ca o arătare! Nu mai zic, atunci când vorbeam sau râdeam aveam dinții și limba de culoare negră-vineție. Trebuia să mă frec pe mâini cu piatra ponce sau cu sare de lămâie când nu aveam lămâie. Rochia cu care eram îmbrăcată era și ea pătată, petele nu mai ieșeau la spălat. Aveam și un talent de a-mi agăța fusta sau rochia în pomi, încât mama nu mai știa ce să-mi
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
arătam pictată din cap până în picioare, ca o arătare! Nu mai zic, atunci când vorbeam sau râdeam aveam dinții și limba de culoare negră-vineție. Trebuia să mă frec pe mâini cu piatra ponce sau cu sare de lămâie când nu aveam lămâie. Rochia cu care eram îmbrăcată era și ea pătată, petele nu mai ieșeau la spălat. Aveam și un talent de a-mi agăța fusta sau rochia în pomi, încât mama nu mai știa ce să-mi facă: degeaba mă certa
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
s-a întâmplat. După vreo jumătate de oră mi-am revenit, mi-am recăpătat puterea: a fost ca și cum mi-am reîncărcat bateriile. Toată seara am fost puțin amețită și nu am mai mâncat nimic. Am băut doar apă plată cu lămâie. Sigur că am aruncat unghia Chirei la gunoi, tot cu repulsie, dar nu mai aveam ce scoate din stomac. Nu voiam să mă mai gândesc la unghia aia neagră pe care o studiasem cu atenție să văd ce este până la
UNGHIA CHIREI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366189_a_367518]
-
meditație, dar și al unor posibile revelații „ne povestește/ despre găzduirea ce va să vină,/ prin¬zându-ne cu umor mințile-n clește” („Cort african”); mimica și gestica languroasă sunt salvatoare pentru „Femeia cu părul 6 petrol/ și sânii ca două lămâi” („Femeia torță”); deși dorită, creația este negată ab originem - „Vreau să mă trezesc în poziția facerii/ înlăuntrul meu soarele negru îngheață” („Al doilea coș¬mar al artistei”); iar silueta antropomorfă desprinsă din cadrul unei colonade de inspirație antică este „misterioasa femeie
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
completat delicioasa masă. Pentru că, așa cum am mai spus, singalezii mănâncă fără să se folosească de tacâmuri, în locul lor am găsit bolul cu apă unde să ne putem spăla, în care gazda noastră nu a uitat să adauge o jumătate de lămâie verde. Mâncarea a fost interesantă, gust plăcut iar chilli nu s-a dezmințit, a făcut foc în gurile noastre. Dar, vorba lui Jara:” este sănătate curată.” Drumul de întoarcere nu ne-a scutit de surprize, ne-am întâlnit până și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
de el. - Nu știu ce figură ți-a făcut dar iartă-l, draga mea, te rog eu. - Să-l iert?! Înseamnă că nu mă cunoști, tată. - Linda, te rog eu... - Nici nu vreau s-aud. Am să-l storc ca pe-o lămâie. - După câte văd, cu tine nu-i de glumit. - Ah, de când l-aștept, drăguțul de el... Bine că s-a întors, dac'ar ști ce bucurie l-așteaptă! - Nu mai fi așa de-nfuriată. Ascultă-mă ce-ți spun eu
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
atât de tare încât le-au dat lacrimile. Matahala de Costică și-a făcut o cruce, mulțumind lui Dumnezeu că i-a adus în casă un doctor așa de priceput și plecă repede spre beci. Nea Ion, mai galben ca lămâia, dar mai negru ca fundul ceaunului, se dădea acum important: - Ai văzut că am avut dreptate, femeia lui Dumnezeu? Ți-am spus că o să mergeți în șase luni la cosit? - Să trăiești domn doctor, nici nu am crezut că-l
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
materializarea poetică a revelației, a enigmei. O stare afectivă dominantă dă și acea „originalitate în coloratura parodică”, ce situează liricul doamnei Cristescu în contrastul șugubăț și ironic, cu o dispoziție aparte: „Bătrâna capră/ Amaltheea/ șoptește mulțumită:/ Din lapte s-a-ntrupat Lumina! ” („Lămâi înflorit”); „Ce te tot miri? Doar știi,/ Garcia Lorca stă,/ de-asemeni,/ în supermarketul lui Whitman./ Ei, și?”(„Conversație de seară”); „Marginalizat,/ câinele meu/ maidanez/ și-a luat câmpii/ și-a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
o clasă de mijloc destul de numeroasă care își permite un trai decent. Experiența a doi ani în Italia nu a fost dintre cele mai fascinante, deși mi-am permis închirierea unei case cu o curte în care aveam kaki, smochine, lămâi, portocale, mandarine, măslini, viță de vie din care ne puteam servi când doream. Locuința avea camere spațioase și o sală imensă unde aveam aproape o sută de ghivece cu flori de toate culorile, palmieri de toate soiurile un rozmarin plantat
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
Mihai Eminescu) „Casa în construcție cu ramuri uscate, ca păienjenii, în schele/ Înălțate-n ceruri cu seninătate/ Până când norii ți-or sluji de perdele/ Și stelele: mulțămirea lămpilor pe balcoane înserate.” (Vino cu mine la țară, Tristan Tzară) „Stoarce, Dumnezeu, lămâia lumii./ Să se facă simplitatea cerului/ trimite-ne anunțarea minunii./ Ca pasărea de cârpă a luminii/ Pentru bucuria sufletului.” (Insomnie, Tristan Tzară) „(...) Trecu un fotograf. Cum îndrăznești, îmi spuse el, să galopezi pe domeniile rezervate sintaxei? Poezia, îi răspund, are
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
patul pe care o aștepta măsuța ei. Mămăliga trona în mijlocul masuței și femeia o tăie în felii cu o ață albă de macrame. Aburi îmbietori se ridicau din ea și fetița deveni nerăbdătoare. Aici, pe masuța de lemn, galbenă ca lămâia era strachina ei cu flori pe care o primise de moși de la țața Leana. În curând laptele se revărsă din ceaunul mare în care aburea misterios și-i trimtea Lăcrămioarei o pofta de mâncare, nebună. O bucată de mămăliguță, parcă
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
ele ca despre geamanduri între doua tequila despre ochii lor ca niște nacele arzând în bistroul unui reality show the machinist împrăștie de sus puf de păpădie și confetti au gust de sare o presăram pe muchia pumnului pablito stoarce lămâia abia culeasă din cuier noaptea poate începe daca ai ascuns și tu sabia în vis am putea răzui mai repede iubirile putrezite de pe acest pavaj. spasmul ochiului între alb și negru oglinda se hrănește cu mine o să-mi învăț pe
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
capul nostru, după două ture prin centru, pe aleile înguste, superîngrijite, ce tot urcă. Circulăm până ne facem plinul de belvedere, vile șic îngrămădite una în alta, tarabe și micromagazine cu oferte comerciale unicat. O scoică, un melc de mare, lămâi preparate în fel și chip, o amforă, un inel ... Înțeleg că insula a fost îndrăgită de Axel Munthe cel cu scriitura autobiografică Cartea de la San Michele, vila sa devenind punct de reper. Marele romancier Thomas Mann și-a cheltuit, în
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
în urmă am intrat printr-o poartă goală-goluță! Acum era o coadă de vreo câteva sute de metri, pe trei rânduri. Iar soarele bătea, flux continuu, din mijlocul bolții. De la târgul cu de toate, apă congelată, doar doi euro sticluța, lămâi, lămâi, lămâi și alte cele, am cumpărat albumul cu reușite reconstituiri suprapuse peste ceea ce văzusem cu câteva clipe înainte. Vizualizarea realităților, de acum 2.000 de ani și de azi, îmi vor spune că am călcat cu adevărat prin acele
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
urmă am intrat printr-o poartă goală-goluță! Acum era o coadă de vreo câteva sute de metri, pe trei rânduri. Iar soarele bătea, flux continuu, din mijlocul bolții. De la târgul cu de toate, apă congelată, doar doi euro sticluța, lămâi, lămâi, lămâi și alte cele, am cumpărat albumul cu reușite reconstituiri suprapuse peste ceea ce văzusem cu câteva clipe înainte. Vizualizarea realităților, de acum 2.000 de ani și de azi, îmi vor spune că am călcat cu adevărat prin acele locuri
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
am intrat printr-o poartă goală-goluță! Acum era o coadă de vreo câteva sute de metri, pe trei rânduri. Iar soarele bătea, flux continuu, din mijlocul bolții. De la târgul cu de toate, apă congelată, doar doi euro sticluța, lămâi, lămâi, lămâi și alte cele, am cumpărat albumul cu reușite reconstituiri suprapuse peste ceea ce văzusem cu câteva clipe înainte. Vizualizarea realităților, de acum 2.000 de ani și de azi, îmi vor spune că am călcat cu adevărat prin acele locuri. Sunt
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]
-
și ce-o mai fi, acolo. Grăsimea care se scurge pe pietrele astea încinse, împreună cu cenușa dau mâncării un gust specific, afumat. Ce băutură tradițională au? Ce gust are? L&P (Lemon & Paeroa), un fel de limonadă carbogazoasă fabricată din lămâie și apă minerală din orașul Paeroa. E foarte dulce și acrișoară, în același timp, și mai are o notă de altceva, o aromă specifică. Aș fi tentată să zic ceva fel de mirodenie, dar nu știu sigur, pentru că e un
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
au gîndit că se pot cînta, la o adică, și titlurile, dacă ar fi fost să se întîmple să uite vreodată versurile pe scenă, dar asta ar fi aproape imposibil, pentru că artistele adevărate se prefac la voce, dar dau din lămîie cu adevărat, aici nu se mai glumește, pentru că li s-ar pune talentul la îndoială și care artistă și-ar dori una ca asta? Bine înțeles că, atunci cînd va afla de succesul lor, madam Marea Marmara va turba de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
îl mai aștept să-și facă apariția și pe Giovanni Margarone. Să mă fi înșelat eu atît de tare în privința caracterului său?! Doamne, ce bine mai gătea ... Pește, fructe de mare, vin, roșii fără coajă, macaroane, alge, brînză Feta, măsline, lămîie, ulei de nucă, piper, bòia, curry, busuioc, asparagos, banane coapte și nucă de cocos ... Margarone era un tip special! 60 STAREA DE GRAȚIE Imaginați-vă o fată asemenea unei pene majestoase de struț! Pasărea asta nu are o denumire pentru
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
așteaptă, pline, la amiază -patimă și izbândă, lenea și eroarea îndatorează...chipul vostru seamănă, ori nu, cu-al lui Adam,chipul vostru se teme de-oglinzi și de-al umbrei balsamchipul vostru, oare, soarele, ori sufletul îl luminează?... XXX. ELOGIU LĂMÂII, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ELOGIU LĂMÂII La sânul vastei Lamai am crescut și numai lapte fierbinte-am băut - mă saturam și tot mai sugeam, măi sugeam și eram bucuros că mă strigau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]