656 matches
-
munte. A fost fapta unui moment. In momentul acesta ușa cea mare trosni din țâțâni și căzu pe spate. - Foc! comandă Ioan, și dușmanii năvăliți prin ușa spartă începură a urla, cari răniți, cari izbiți de moarte, prin pocnetele și lătratul cel des al puștilor. - Înainte! comandă Ioan, și lăncerii se repeziră cu furie în inimicii lor cei mulți. Eu apucasem o săcure de coadă și izbeam cu ascuțișul și cu muchia fără milă în tot ce venea înaintea mea. Dădură
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decât bunicii noștri. Dr. James Maas, autorul cărții Power Sleep, spune că, atunci când „oamenii sunt puternic privați de somn, Își pierd abilitățile verbale și de rezolvare a problemelor, nu se mai pot concentra și suferă schimbări bruște de dispoziție”. Ați „lătrat” la cineva În ultima vreme? Odihna În timpul călătoriilor O tendință nouă și interesantă are legătură cu obișnuințele managerilor aflați la drum. Conform unui articol din Wall Street Journal, managerii care călătoresc aleg acum room-service-ul și culcatul devreme În locul nopților petrecute
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
chiriașului izgonit, pentru o altă casă tot atît de dureroasă. Sunt plecările Într-o dimineață ca un cristal de rîsete spre mătușa de la Calafat, cînd știi că te așteaptă pe peron, lîngă unchiul cu mustățile de pîndar, stofa caldă din lătratul prietenos al dulăului. Între șlepurile gemînd de grîne Dunărea lucește ca un păstrăv de aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trîmbițele succesului suind În sînge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
duduie, lemnele ce trosnesc, ceaiul aromat, cățeii simpatici, jucăuși. „Iată-mă - scrie poetul amicului Ion Ghica - În sfîrșit, la mine acasă, printre ai mei, dintre care două nepoțele și patru căței, care mă sărbătoresc și mă amețesc cu ciripitul și lătratul lor. Mi-am găsit căsuța căptușită pentru iarnă, grație prevederii Paulinei, și biroul meu renovat, numai Îndemnuri de lucru! De aceea, ca un om cuprins de o sete arzătoare, am dus la buză cupa sacră și l-am apucat pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
asta va provoca reacția Inchiziției, înseamnă că lumea nu vrea să pășească înainte și că s-a hotărât să stea pe loc și să băltească în cangrenele și mucegaiurile prejudecăților și ipocriziei. Ai grijă, fra' Tommaso, nu mai risca mereu; lătratul fiarelor dantești a fost preschimbat în tăcere sau în cântec liturgic, ceea ce de fapt nu este decât o așteptare înșelătoare. Te vor înhăța imediat ce te vei abate de la făgaș, altceva nu-ți pot spune, și nu-ți poate spune nici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din stradă. Cineva tot agita perdelele de la fereastra bătrânului, apoi geamurile se deschiseră larg. Maca sărea pe loc, chiuind și agitând, deasupra capului, jucăria de plastic. La fiecare salt, strângea pumnul și rața scotea un sunet ciudat, între chițăit și lătrat. — Uite rața ! strigă una dintre femei. Capetele celorlalți se iviră la ferestre. — Hei, se auzi o voce de bărbat, adu rața încoace să i-o băgăm în gură ! — Da’ o muie mică nu merge ? strigă Maca, făcând mâna pâlnie, să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei, bunicii ei și un câine lup ― fără să mi-i reprezint vizual, doar ca pe entități vocale. Bunicul și câinele lup au voci asemănătoare, deși a câinelui e mai frumoasă, pentru că bunicul îndeobște se răstește, în timp ce câinele are un lătrat timbrat și armonios. Vocea bunicii nu se aude niciodată în curte și din cauza asta trebuie doar să-mi imaginez că ea există. Vocea tatălui e prezentă în măsura în care se adresează adeseori câinelui. Vocea mamei are identitatea chemărilor fetiței la masă. Iar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și ajunge să-l domine în toate sectoarele vieții sale "organizate" de pe insula Speranza. Vineri este salvat în mod accidental, căci Robinson trage asupra călăilor care-l urmăresc pe cel dintâi doar pentru că prezența îi fusese dată de gol de lătratul cîinelui Tenn. Se observă așadar că motivația din textul originar nu se mai păstrează, după cum nu mai persistă aici nici modul de relaționare al protagoniștilor, prietenia celor doi. Episodul când aceștia se cunosc stă sub semnul supunerii primitive, simbolizate prin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de noapte prin cimitir. Ocoli precaut un stâlp de beton frânt de la jumătate, care mai păstra încă un ghem de fire încolăcite din vechea rețea electrică a satului. De undeva din față și cam într-o latură, se auzi un lătrat răgușit de câine, care pentru el răsună ca dangătul clopotului unei așezări pentru un rătăcit într-o pădure nesfârșită. Se abătu spre partea de unde se auzea lătratul, știind acum precis că doar acolo ar putea să fie locuința celui pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
satului. De undeva din față și cam într-o latură, se auzi un lătrat răgușit de câine, care pentru el răsună ca dangătul clopotului unei așezări pentru un rătăcit într-o pădure nesfârșită. Se abătu spre partea de unde se auzea lătratul, știind acum precis că doar acolo ar putea să fie locuința celui pe care-l căuta el. De acum voia să nu se mai grăbească, dar se trezi aproape alergând, câinele se auzea tot mai tare și mai deslușit dar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pentru cei din casă apusese de mult. Când ajunse pe platoul unde era casa și trei meri care deși erau în plină vară, aveau frunza îngălbenită ca de o bătrânețe timpurie, câinele se făcu nevăzut după colțul casei, dar continuânduși lătratul parcă și mai îndârjit arătându-și doar din când în când botul umed și ochii răi lucitori de o furie adevărată. Perdeaua de la una din ferestrele casei de dădu la o parte și se auzi o voce de femeie mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
am acel ceva de la tata, zise repezit apoi mușcă iar cu hârlețul din dealul aproape adormit cufundat într-o înserare înaltă și luminoasă, cu un cer siniliu, fără nici un nor. De undeva de departe se auzi un fel de lătrat ascuțit, repetat de vreo câteva ori, ce suna ca o sângerare printre tihărăile dealului, era poate a unei vulpi flămânde sau a unui alt animal, Simiuc niciodată nu reușise să identifice animalele sălbatice după sunetele care le scot. Bătrânul Tofan
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
decembrie 1999, Moș Costache a plecat acolo departe, unde îl aștepta buna doamnă Eugenia încă din iarna anului 1975. Am aprins o lumânare, am zis „Dumnezeu să-l aibă lângă dânsul ” și m-am gândit că rămâneau că aud un lătrat de câine. Am tresărit, m-am uitat în jur, dar ce puteai să vezi? Am prins deodată curaj, m-am ridicat și cu mare greutate am luat-o în direcția de unde se auzea lătratul. Vântul îmi șfichiuia fața și mă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
gândit că rămâneau că aud un lătrat de câine. Am tresărit, m-am uitat în jur, dar ce puteai să vezi? Am prins deodată curaj, m-am ridicat și cu mare greutate am luat-o în direcția de unde se auzea lătratul. Vântul îmi șfichiuia fața și mă purta dintr-o parte în alta ca pe-o frunză... Deodată am zărit o luminiță. M-am apropiat de lumină. Era o casă. Câinele a mai lătrat de două ori apoi a venit la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
casă. Câinele a mai lătrat de două ori apoi a venit la mine și a început să se gudure așa cum fac când sânt bucuroși și cunosc oameni. I-am dat o bucată de pâine ce o cumpărsem din Iași. După lătratul câinelui a ieșit un bărbat din acea casă și a întrebat cine e acolo. Câinele îmi dăduse putere și curaj la fel și omul. Am răspuns:,, Nu vă fie frică, sunt fata lui Costache Buraga din Dănești, cel care trece
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cuiva), a trage de timp, e timpul (să...), pe timpuri, în același timp, cât timp..., din timp, din timp în timp, de la un timp, cu timpul, (în) tot timpul, (toate) la timpul lor etc.] Din timp în timp se auzea lătratul câinilor./ A sosit la timp./ Este timpul să ne retragem. 4. mărci ale adresării directe: substantive în cazul vocativ - Maria; mărci ale persoanei a II a/verbe, pronume, adjective pronominale la persoana a IIa - Tu, imprudentă, mai învă țat; verbe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cât și de aceea a oamenilor, Gorgonele incarnează alteritatea puterilor legate de tenebre, ținând de categoria monstruosului. Un monstruos în care umanul se contopește cu bestialitatea. Acestui monstruos îi sunt asociate, de asemenea, unele sonorități bizare, neliniștitoare, cum ar fi lătratul câinelui sau șuieratul șarpelui, dar și cele ale unor instrumente muzicale, în primul rând flautul. Sunt sunete care par că țâșnesc dintr-un loc neștiut și nevăzut, că vin dintr-un altundeva, aidoma vocii care se aude prin mască, voce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
MOMENTUL AL PATRULEATC "MOMENTUL AL PATRULEA" Plăcerea dorinței împlinite: constelația cinicătc "Plăcerea dorinței împlinite \: constelația cinică" VIItc "VII" DIOGENE și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor”tc "DIOGENE și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor”" 1 Lătratul conceptului. Cirenaicii și cinicii împărtășesc un mare număr de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt gratificați de-a valma cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
precum Ulise... 8) Bunul-plac al lui Aristip. 9) Plăcerea trăită în mod conștient. 10) Cirenaicii există într-adevăr? Momentul al patrulea - Plăcerea dorinței împlinite: constelația cinică 125 VII. Diogene și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor” 127 1) Lătratul conceptului. 2) Elogiul peștelui masturbator. 3) Un materialism canibal. 4) Plăceri care țin de a avea, plăceri care țin de a fi. Momentul al cincilea - Salvați prin polemică: trei muschetari hedoniști 139 VIII. Philebos și „viața fericită” 141 1) Luptător
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
seminar; silabisi; spiritualitate; studiază; studios; subtitrare; știut; tare; Nicola Tesla; texte; trăi; vedere; verb; versuri; vocabular; volum; vorbi; vrei; ziare; zi de zi (1); 793/217/79/138/0 cîine: prieten (153); animal (103); pisică (57); rău (54); latră (17); lătrat (15); cățel (10); fidel (10); credincios (9); cușcă (8); drăguț (8); lup (8); devotat (7); frumos (7); mușcă (7); prietenie (7); ham (6); mușcătură (6); pază (6); bun (5); devotament (5); loial (5); loialitate (5); jucăuș (5); mare (5); mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unui Sorin Leoveanu sigur pe el, nefăcând paradă de forță, fără nimic din parvenitul versiunilor cehoviene tipice. Spectacolul lui Alexa Visarion e unul nu realist, ci al semnelor teatrale puternic marcate: construcția sonoră a primei scene tropăitul pantofilor, pufăitul trenului, lătratul câinilor, tropotele cailor de caleașcă, zornăitul cheilor Variei, vocea lui Lopahin umplându-se ca de-o otravă de cuvântul "mujic" (dispreț al propriei lui origini, revelatoriu dincolo de povestea umilințelor din copilărie, spusă lui Liubov Andreevna), dulapul-sicriu, anticipare a morții a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cuiva), a trage de timp, e timpul (să...), pe timpuri, în același timp, cât timp..., din timp, din timp în timp, de la un timp, cu timpul, (în) tot timpul, (toate) la timpul lor etc.] Din timp în timp se auzea lătratul câinilor./ A sosit la timp./ Este timpul să ne retragem. 4. mărci ale adresării directe: substantive în cazul vocativ - Maria; mărci ale persoanei a II a/verbe, pronume, adjective pronominale la persoana a IIa - Tu, imprudentă, mai învă țat; verbe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
2-3 din noapte, s-a săturat să fie lătrat de micuțul animal și a catadicsit să-i vorbească: Auzi, javră, habar n-ai să latri! Învață de la nenea Theodor! Și invitatul s-a pus pe... onomatopee: imita un fel de lătrat zgomotos, înfricoșător, care panica gazdele și consterna, pe bună dreptate, cîinele. Animalul, observînd că ceva nu e-n regulă, în seara aceea, în arealul pe care-l păzea, oficial, n-avu de ales: înfipse colții lui micuți în glezna (încercată
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în stil horațian, își vede iubita, altădată frumoasă , acum bătrână și trecută: "Când o să vezi că astea, lângă tine, / îți probează rochiile pe care le lași / o să-ți amintești de prostul ăla / Care, frânt fiind, s-a pus odată pe lătrat"172. Moartea este evocata în versuri triste că acestea: În noaptea asta, isprăvile mele / pe veci s-au încheiat / o misterioasă fiara / mi-a închis inima"173. Dar portenul solitar știe să spună și cu o sinistra aroganță: "Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cer milostenie: „Negreșit nu-i folositoare dărnicia acestei slujiri celor care alcătuiesc cântece plângărețe, ca să moaie inimile femeilor, nici celor care fac din infirmitățile trupului lor și din răni prilej de neguțătorie. Acordarea de ajutoare acestora ajunge prilej de răutate. Lătratul unora ca aceștia trebuie potolit cu câțiva bani; trebuie, însă, să arătăm milă și iubire de frați față de cei care sunt învățați să sufere necazul cu răbdare. Despre aceștia ni se va spune: «Am flămânzit și Mi-ați dat să
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]