1,056 matches
-
fraier (y > x). Astfel, în timp ce „Asigurarea” poate obține o acțiune satisfăcătoare de pe urma unei hotărâri unilaterale a unuia dintre jucători, „Dilema prizonierului” produce doar inacțiune, deoarece ambii jucători decid rațional să nu coopereze. În timp ce „Asigurarea” se rezolvă prin comunicare cinstită, iar „Lașul” folosește comunicarea ca parte a procesului său de negociere, în „Dilema prizonierului” comunicarea este complet irelevantă, căci nimic din ceea ce poate spune sau face celălalt nu este relevant pentru strategia mea dominantă de a refuza. Câtă vreme în „Asigurarea” acțiunea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
inutil pentru oricine să se ofere dacă ceilalți vor să profite. În ciuda valorii ridicate a anumitor bunuri colective, indivizii care se află într-o situație de tipul „Dilemei prizonierului” nu le vor produce niciodată. Jocurile de n persoane de tipul „Lașul” apar cel mai adesea în cazurile în care cooperarea unui număr anumit de actori discreți ar putea înfăptui o schimbare. Să ne imaginăm, de exemplu, un grup de întreprinderi care ar folosi în comun apa unui lac. Dacă toți poluează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
celor dispuși să cedeze se apropie de pragul c, se joacă tot mai intens un joc de tip „Asigurarea” în cadrul jocului de tip „Lașul”, căci trebuie să ne convingem unul pe altul că vom accepta cu toții să cedăm, să fim „Lașul” împreună. Dacă, însă, numărul celor ce par a fi dispuși să cedeze depășește pragul c, se va juca un joc de tip „Lașul” în cadrul jocului „Lașul”, cu privire la cine rămâne și cine părăsește coaliția. Relațiile de negociere din jurul nivelului pragului sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să ne convingem unul pe altul că vom accepta cu toții să cedăm, să fim „Lașul” împreună. Dacă, însă, numărul celor ce par a fi dispuși să cedeze depășește pragul c, se va juca un joc de tip „Lașul” în cadrul jocului „Lașul”, cu privire la cine rămâne și cine părăsește coaliția. Relațiile de negociere din jurul nivelului pragului sunt deosebit de complexe și astfel șansele de succes ale acțiunii colective se diminuează. O situație similară se manifestă și în cazul răspunsului tipic privind presupusa valoare a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
poziției mele de votant marginal ar depăși costurile mele. Totuși, pentru ca lucrurile acestea să se întâmple, ar trebui să existe condițiile unui joc de „Asigurare” absolută că (t-1) dintre ceilalți vor coopera și apoi ar trebui să pierd jocul „Lașul” de n persoane dintre toți ceilalți ne-votanțiprobabili care-l susțin pe candidatul respectiv, astfel ca să pot fi sigur că aceștia nu se vor supune și vor abandona abținerea lor rațională în locul meu. Numai dacă apar aceste două condiții, mă voi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tipul „totul sau nimic”. Putem considera însă participarea lor ca fiind o variabilă continuă și presupune că aportul lor ar reprezenta un oarecare procent din resurse. Într-un joc de tipul „Dilemei prizonierului” răspunsul rămâne zero. În exemplul de tip „Lașul”, de mai sus, întreprinderile din jurul lacului trebuie să decidă nu doar dacă să polueze sau nu, dar și cu cât sunt dispuse să-și reducă poluarea. În consecință, jocul strategic devine infinit mai subtil. În mod similar, până acum am
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
teoria acțiunii colective de n persoane este complexă și derivațiile sale sunt interesante. Dar noi am stabilit deja concluziile pentru scopul nostru. Acțiunea colectivă de succes este întotdeauna un fenomen surprinzător. În „Asigurarea”, trebuie asumate niște costuri de tranzacții. În „Lașul”, negocierile sunt dificile, din pricina raționalizării amenințării cu ne-cooperarea, pe lângă faptul că există întotdeauna posibilitatea să apară un număr suficient de subiecți care să nu vrea să colaboreze. În „Dilema prizonierului” cei care calculează rațional vor căuta întotdeauna să profite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
s-au găsit primii pe străzi). Modelul universal al jertfei creatoare făcea ca paralela națiune-Biserică să nu fie deloc artificială. Biserica nu atât o adunătură de oameni în straie deosebite, ci intersecția nevăzută între prezentul puroiat al unui popor de lași și rugăciunea neîncetată a inimilor plânse. Prin moartea eroilor am înțeles că Cel înviat are un Trup țesut din faptele de aur ale multor anonimi - cei care umpluseră închisorile, barăcile din colonii, lotul „Rugului Aprins”, beciurile Securității, zarca de la Aiud
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și-l vor pescui - deși vînătorii de balene nu manifestă întotdeauna o astfel de solicitudine față de vîslașii care-și primejduiesc viața din pricina propriei lor lașități; asemenea accidente se petrec destul de adesea pe mare, iar în tagma vînătorilor de balene, un laș este aproape invariabil privit cu aceeași scîrbă necruțătoare cu care sînt priviți fricoșii în armatele și flotele de război. Din întîmplare, însă, oamenii din cele două ambarcațiuni, fără să-l observe pe Pip, zăriră deodată în apropierea lor niște balene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trebui un cocoș să i-l pun pe cap și să-i cînte! Queequeg moare vitejește! Nu uitați asta! Queequeg moare vitejește, luați aminte! Queequeg moare vitejește! Vitejește, vitejește, vitejește! Dar micul Pip a murit ca un fricos, ca un laș! A murit dîrdîind de frică! Rușine lui Pip! Ascultă, dacă-l vezi pe Pip, dă sfoară în toate Antilele că-i un fugar, un laș, un laș, un laș! Spune-le c-a sărit dintr-o barcă! N-aș bate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
moare vitejește! Vitejește, vitejește, vitejește! Dar micul Pip a murit ca un fricos, ca un laș! A murit dîrdîind de frică! Rușine lui Pip! Ascultă, dacă-l vezi pe Pip, dă sfoară în toate Antilele că-i un fugar, un laș, un laș, un laș! Spune-le c-a sărit dintr-o barcă! N-aș bate toba pentru Pip-lașul și nu l-aș face general, dacă-ar muri aici, încă-o dată. Nu, nu! Rușine tuturor lașilor - rușine lor! Să se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Vitejește, vitejește, vitejește! Dar micul Pip a murit ca un fricos, ca un laș! A murit dîrdîind de frică! Rușine lui Pip! Ascultă, dacă-l vezi pe Pip, dă sfoară în toate Antilele că-i un fugar, un laș, un laș, un laș! Spune-le c-a sărit dintr-o barcă! N-aș bate toba pentru Pip-lașul și nu l-aș face general, dacă-ar muri aici, încă-o dată. Nu, nu! Rușine tuturor lașilor - rușine lor! Să se-nece cu toții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vitejește! Dar micul Pip a murit ca un fricos, ca un laș! A murit dîrdîind de frică! Rușine lui Pip! Ascultă, dacă-l vezi pe Pip, dă sfoară în toate Antilele că-i un fugar, un laș, un laș, un laș! Spune-le c-a sărit dintr-o barcă! N-aș bate toba pentru Pip-lașul și nu l-aș face general, dacă-ar muri aici, încă-o dată. Nu, nu! Rușine tuturor lașilor - rușine lor! Să se-nece cu toții ca Pip
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-i un fugar, un laș, un laș, un laș! Spune-le c-a sărit dintr-o barcă! N-aș bate toba pentru Pip-lașul și nu l-aș face general, dacă-ar muri aici, încă-o dată. Nu, nu! Rușine tuturor lașilor - rușine lor! Să se-nece cu toții ca Pip, care-a sărit dintr-o barcă. Rușine, rușine! în tot acest timp, Queequeg rămăsese cu ochii închiși, ca într-un vis. Pip fu dus de-acolo, iar bolnavul fu așezat din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scaietele, prea i-a înțepat buza, ha, ha! Ă Cine-i omul lipsit de suflet care rîde în fața unei epave? Omule, omule, dacă nu te-aș ști viteaz ca focul - și la fel de necugetat ca el - aș jura că ești un laș! în fața unei epave nu se cuvine nici să gemi, nici să rîzi. Ă Da, domnule, zise Starbuck, venind și el mai aproape - e o priveliște solemnă, de rău augur. Ă Augur? augur? Aduceți un dicționar! Dacă zeii vor să le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Gheorghiu, Mihail Gavril, Ion Serebreanu, Ștefan Zidăriță, Constanța Tudorache, Petra Duțu, Ion Zăgan, Petre Luscalov, Iuliu Rațiu, și alții. Munca acestor cenacluri s-a manifestat prin apariția volumului Atelier Literar (București), prin contribuția Însemnată la apariția almanahurilor literare din provincie: lașul Nou (Iași), Scrisul Bănățean (Timișoara), Almanahul literar (Cluj), prin colaboratori la paginile literare ale ziarelor din provincie, prin apariția unor plachete de versuri (Piatra Neamț, Sibiu, Constanța, Buzău), prin publicarea unor lucrări literare În ziarele și revistele centrale din Capitală: Scânteia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
discursurile acestora. (Ă). O altă formă a schematismului mult răspândită, este aceea de a enumera alandala Într-o piesă versificată, toate problemele actualității. Concludentă este În această privință poezia Cântecul Congresului pentru pace pe care o semnează N. Țațomir În lașul nou, nr. 5-6 (septembrie 1950), În care sunt Înregistrate În mod mecanic aproape toate chestiunile politicii curente. (Ă). Conținutul revoluționar al realităților construcției socialiste nu poate fi exprimat În tipare vechi. El cere o formă nouă. Pentru a fi mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-și fi adunat În prealabil un material bogat de fapte din viață, se avântă să cânte lucruri pe care de abia le cunosc. Iată câteva pasaje dintr-un asemenea poem găunos, Crește, crește viața de Al. Negrea, publicat În lașul Nou nr. 5-6, 1950: «Merge-nainte /salt după salt/ Victoria crește, / Mai mult, mai Înalt/ Inima bate/Bătaie de clopot, / În muncă se călește/Nou om și clocotă/ Să știe toți zarafii / Că viața nu o vindem, / Nu vrem cârje
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Marlowe întinde o coardă ce riscă să plesnească instantaneu; urmărește, în felul acesta, să dobândească un ascendent psihologic asupra lui Mars după ce, într-un fragment anterior, îi sugerase nu doar că omul său de încredere, Canino, se comportase ca un laș, folosind-o pe Mona drept scut viu, dar și că aceasta îl ajutase să scape din capcana ucigașilor trimiși să-l extermine: - O mai vezi, Eddie? Mars scutură din cap. - N-am mai văzut-o din noaptea când am scos
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prag de Cincinal. Ce mai chiot trag de pe canal! Peste-o mie de gospodării Colective... Ih! Ce bine mi-i! Combinat, hidrocentrale... Vis... Nici să crezi că-s fapte toate. Și-s (...). Nicolae LABIȘ - Fii dârz și luptă, Nicolae! În: lașul Nou, nr 8, dec. 1950 -Te văd scriind la fizică-n odaie. Ești un elev fruntaș, măi Nicolae, Spre muncă și știință avântat; Doar ai carnet de U. T.M. - ist înflăcărat. Hai, vin, tovarășe, alăturea de mine, Să cucerim zări
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
D.Micu - Aurel Rău: „Mesteacănul” (E.S.P.L.A.). În: Contemporanul, nr. 17 (342), 24 apr. 67. Sorin Arghir - Despre un volum de versuri și unele rețete literare. În: Viața românească, nr. 7, iul. 68. G. Mărgărit - Un cântec despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De vorbă cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest defect mai ales în gestionarea greșită a enumerării, când într-o succesiune de trăsături fizice strecurăm neatenți și o calitate morală sau un detaliu de comportament: „Avea pantofii lustruiți, cravata asortată la culoarea costumului și se purta ca un laș”. Atenție însă, putem amesteca registrele enumerării, cu condiția ca acest melanj să fie consecvent, să se repete (semn indubitabil al intenționalității): „Era un tânăr înalt și molatic, filiform și plin de candoare” etc. Prin urmare, nici o abatere de la normă nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins. Eroismul este dăruire de sine și sacrificiu, un act moral prin care violența este sublimată În bravură. Eroul este simbolul viril, care se opune imaginii lașului. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre evitare și eroism? Sunt antagonice? Nu. Ele sunt complementare. Evitarea este atitudinea morală a Înțeleptului, pe când eroismul este atitudinea virilă a luptătorului pentru o cauză morală. Evitarea este interioară, pe când eroismul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
grăsime și fălcile i se mișcau asemeni unui buldog care mănâncă ceva. De ce nu ai bagaj? Bună dimineața și ție! spusei ironic. De ce nu ai bagaj? Doar n-ai de gând să pleci, nu-i așa? Să fugi ca un laș și să ne lași aici să putrezim, nu? De fapt, se gândea la el. Și cred că îi surâdea ideea de a rămâne singur la comanda întregii școli. Faptul că trebuia să împartă, mai bine zis, să accepte rolul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de un spasm necon trolat. Rufus dă să-l bată liniștitor cu palma pe spate. O retrage ca fript, când îl aude gemând. — Tot te mai doare? întreabă plin de compasiune. — Da’ ce-a pățit? se interesează Pusio. — Este un laș! strigă disprețuitor colegul lui. I-e frică să lupte și lanistul a pus biciul pe el. — Nu te mai băga unde nu-ți fierbe oala! intervine cu auto ritate Rufus. Către german: — E doar un boboc, sărmanul, n-a mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]