1,212 matches
-
care a atras infinit mai puțin atenția. Din eliminarea acelor caracteristici care l-ar fi făcut un reformator direct (tot ce este legat de generația 1927 și de rolul lui), el a optat, la un moment dat, pentru strategiile mai laborioase și mai dificile ale indirectului. Unele proiecte ale sale păstrează ecoul prealabilei bifurcări. Dar nici Omul ca simbol („prima mea carte filosofică”), nici alte titluri prefigurate atunci (cartea despre mătrăgună, cele despre simbolistica morții sau despre orgie) nu au mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Împotriva spiritului!”2. Problema nu e atât de simplă pe cât o indica o monografie ca aceea a lui Sigurd Lindqvist, și nici precum o sintetiza Eliade În câteva paragrafe din 1936. Puterile magice dispun de „realitate” Într-un mod foarte laborios și mereu surprinzător, pentru că nu se aplică numai unor teme religioase canonice. Un arhat, PiñĂola, conform relatării din Mahșï³saka Vinaya, primește În dar niște prăjituri minuscule, mâncarea (piñĂa) fiind particularitatea și chiar slăbiciunea sa. Dar, prin puterile lui magice- care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
condiții, cum să eviți Întrebarea: cine este adevăratul doctor Johann Martin Honigberger, prototipul real al ficțiunii eliadești? Trei sunt numele În jurul cărora gravitează prezența sa azi În lumea studiilor asiatice: Arion Roșu, Jean-Marie Lafont și, Într-un mod indirect, dar laborios, Bernard Le Calloc’h. Acestora le poate fi recunoscător și cititorul român pentru prezentarea acestei ediții, care, de altfel, face parte dintr-o cercetare mai vastă. Despre Arion Roșu, esențialul biografiei și operei sale va fi oferit prin publicarea, la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fuseseră mai bine de două milenii platourile afgane, va căpăta o anumită continuitate și va fi, treptat, instituționalizată, mai ales de către puterile coloniale ale zonei. Deocamdată Însă sunt numai cinci-șase nume care contează și care devin fondatorii unei tot mai laborioase branșe a orientalisticii. Cei care i-au trimis „un vast material numismatic și epigrafic lui Prinsep” au fost, recapitulează A. Imam2, câțiva: generalul Ventura, Cautley, Charles Masson, Honigberger, James Gerard, Keramat Ali și Mohan Lal. Unii Însă au considerat, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aflăm și că, spre sfârșitul campaniilor sale de intrepidă arheologie asiatică, Honigberger, care explorase 30 de st¿pas (căci e unul dintre primii arheologi europeni interesați de monumentele funerare budiste 4), l-a inițiat pe Gerard În colecții formate prin „laborioase explorări”5 și l-a Îndrumat spre perspectiva continuării săpăturilor - inaugurale, extrem de anevoioase, efectuate cu sprijinul autohtonilor. Un englez detașat În Iordania, Warwick Ball, chiar dacă folosește două dintre studiile lui Jacquet (1837 și 1839) În bibliografia unui articol din 19846
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o rubrică în domeniu în altele, semnând și Ecofil. Alcătuiește antologii din operele unor poeți clasici sau contemporani. Într-un răstimp de unsprezece ani, de la debutul editorial până la prematura stingere din viață, S. s-a vădit a fi un critic laborios și devotat unui proiect ambițios, ilustrat de cărțile sale: Introducere în opera lui Miron Costin, Ion Barbu. Poezie și deziderat (1981), Istoria poeziei românești (I-IV, 1982-1990; Premiul Asociației Scriitorilor din București, 1982), ultimul volum fiind editat postum, dar și
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1976, 1982, 1986) și Premiul „F. Aderca” al Uniunii Scriitorilor (2002). Până să descopere o formulă romanescă singulară, în care miezul epic este pus în abis prin insertul dramatic, S., natură scriitoricească laborioasă, se impune ca autor de teatru, spațiu în care își definește temele și motivele. În 1955 i se reprezintă Boieri și țărani, piesă dezvoltată în jurul momentului 1907, fără prea mari concesii ideologice, dar și fără un conflict dramatic pregnant. Ulterior
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
ambulatorie Postcura sanatorială Terapia ocupațională Ergoterapia Reprofesionalizarea Activitatea profesională protejată Terapia de grup Socioterapia Asistența socială Îngrijirea familială Din schema de mai sus se poate desprinde concluzia că acțiunea de recuperare a bolnavilor psihic este un tip de activitate extrem de laborioasă. Ea cere răbdare, dăruire, competență, experiență profesională bogată în domeniu și o colaborare interdisciplinară absolut indispensabilă. Acțiunea de recuperare nu se poate desfășura decât în conformitate cu un plan de recuperare, ce are la bază un program de activitate. Orice program de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
omnibus, cu mai multe teme, cel mai frecvent întâlnite. Chestionarele de date factuale , de tip administrativ, se referă la date obiective, susceptibile de a fi observate direct și verificate și de alte peroane. Astfel de chestionare nu sunt întotdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezintă, în fond, un chestionar. Chestionarele de date factuale, vizând vârstă, sexul, locul de naștere, starea civilă, domiciliul, studiile, naționalitatea, religia, etc. sunt indispensabile în cercetarea științifică. Este corect să se afirme că în investigarea oricărui
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
treptele: copist, copist paleograf, arhivar, arhivar principal și director; între 1969 și 1975 a fost consultant științific în domeniul cronografiei și documentaristicii. Debutează în 1928 la revista „Ion Neculce”. U. se impune prin sute de studii, articole și lucrări științifice laborioase privind teoria arhivisticii, operă care îl situează printre specialiștii proeminenți ai țării. Una din importantele sale contribuții este organizarea și valorificarea tezaurului arhivistic al Moldovei. Legat de literatură, reface traseele lui Mihai Eminescu și Ion Creangă și descoperă documente, strânge
UNGUREANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290345_a_291674]
-
-i întreruptă de moartea prematură. A mai fost prezent în „Amfiteatru”, Argeș”, „Ateneu”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „România literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Vatra” ș.a. Unele contribuții - versuri, recenzii, articole de critică literară - le-a semnat Laurențiu Buga, Igorescu, Laborios, Mircea Moga, Al. Rona. În legislatura 1996-2000 este senator, ales pe listele Convenției Democratice Române. Volumul de debut al lui U., Recurs (1971), reunește o serie de eseuri împărțite în trei secțiuni: prima e dedicată miturilor întemeietoare ale culturii române
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
în informații și relatări referitoare la Moldova. În general, s-a convenit că izvoarele interne folosite au fost cronicile de Curte, analele slavone, precum și relatările orale ale unor martori ai evenimentelor mai apropiate de timpul său. În privința surselor externe, cercetări laborioase au confirmat relațiile cu unele lucrări de istorie poloneză (Ioachim Bielski, Kronika polska, Matei Miechowita, Chronika Polonorum, Martin Kromer, De origine et rebus gestis Polonorum ș.a.) sau privitoare la configurația statală, etnică și geografică a Europei (alcătuite de Martin Kromer
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
altfel, autoarea recunoaște că speculația ei reprezintă o lectură en simpatía (după formula lui Ramiro de Maetzu), care își revendică drept metodă unică „maxima fidelitate identificativă față de textul analizat”. O asemenea „identificare” declarativă nu exclude însă metoda, concretizată într-o laborioasă străbatere de aproape a textului, atentă mai cu seamă la fluctuațiile psihologice ale protagonistului și mai puțin la sintaxa acțiunilor sau la asamblarea discursului, după cum nu exclude nici „infidelitatea”. Căci, în realitate, interpreta regizează ea însăși comportamentul bărbatului la care
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
imperfecției”, LCF, 1979, 43; George, Sfârșitul, III, 28-30; Popescu, Cărți, 44-49; Voicu Bugariu, Poezii „de tête”LCF, 1981, 16; Pompiliu Marcea, „Acoladă”, R, 1981, 10; Grigurcu, Critici, 136-143; Ioan Holban, „Mai aproape de amiază”, CNT, 1982, 7; Ștefan Cazimir, Un spirit laborios, RL, 1982, 21; Constantin Călin, Omul rezonabil, ATN, 1982, 5; Simion Bărbulescu, „Până la capăt”, CRC, 1982, 40; Laurențiu Ulici, „Până la capăt”, CNT, 1982, 46; Aurel Dragoș Munteanu, Cartea de călătorie, LCF, 1984, 15; Constantin Călin, „Răsfrângeri prin fereastra deschisă”, ATN
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
anatomia, heteronomia și pantonomia artei”. De natură mai tehnicistă e partea a patra, Structura și creația artistică, pe când ultima parte, o poetică a receptării, insistă pe elemente extraestetice și estetice, pe criteriile ierarhizării artistice, subliniind heteronomia fenomenului receptării. Dincolo de documentarea laborioasă, precumpănitor germană, relevante sunt punctele de vedere personale despre filosofia artei și fenomenologia structurii ei; intră în dezbatere specificitatea devenirii artei între individual și universal, între temporal și supratemporal, între imanentism și mutațiile istoriei. Din perspectiva lui V., estetica e
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
este, practic, un fel de profesiune de credință, creația fiind văzută ca esență a existenței și totodată reflex al timpului în mers, iar cercetarea literară ca „formă de viață”; V. crede că orice lucrare de sinteză presupune dedicare și o laborioasă pregătire. Exegetul investighează acumulările în postura unui „om de știință”, atent la condiționările de ordin extern, ca și la resorturile interioare. Deși nu a elaborat o istorie a literaturii concepută ca atare, acoperă prin studii autonome secolul al XIX-lea
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
unde studiază trecerea nudurilor prin adverbe, mișcarea doamnelor prin (sau în) morfeme, sufixe și desinențe. Horia Zilieru are curajul de a rămâne un calofil, în accepțiunea elevată a cuvântului. [...] Toate aceste prea frumoase podoabe lexicale, din care sunt alcătuite imagini laborioase, îl recomandă pe Horia Zilieru altui veac, cu limba ceremonioasă și haine incomode. [...] Darul, real și nu lipsit de importanță, de a construi imaginea, cizelată cu răbdare și cu pricepere de orfevrier, învăluie fiorul liric în veșminte grele, de fire
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Vianu. Selecția semnalează preferințele lui S., care mai târziu va realiza versiuni în limba maghiară în volume de sine stătătoare, oprindu-se la Al. Macedonski, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Zaharia Stancu. Tălmăcitor laborios, el are nevoie, bunăoară pentru prezentarea cât mai adecvată în maghiară a poeziei lui V. Alecsandri, de ani buni de pregătire: scoate în 1958 o culegere de versuri alese și abia în 1975 o selecție din cele mai frumoase poezii
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
Un sistem care să execute direct programele în L1 ar rezulta foarte complicat, dar și ineficientă, deoarece nu toate codurile vor fi acoperite cu instrucțiuni. Nici L1 nu este foarte portivit pentru dezvoltarea de aplicații, scrierea programelor fiind greoaie și laborioasă. Apare necesitatea elaborării unui alt limbaj, mai prietenos cu utilizatorul și mai pușin orientat pe mașină. Așadar, limbajul L2 va rula și el pe o mașină virtuală M2. Și L2 poate fi „tradus” în L1 pentru a fi executat sau
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
la evaluarea prin teste specifice. Alții pun dificultățile de învățare pe seama unor tulburări prealabile de achiziție cognitivă (greoaie și inertă) sau pe seama unei reorganizări și valorificări inadecvate a experienței anterioare, vizibile în etapele când învățarea devine mai complicată și mai laborioasă. În literatura de specialitate se dezbate raportul între tulburările specifice de învățare și dificultățile de învățare; ele sunt slab diferențiate și deseori confundate. Deosebirea dintre cele două noțiuni (tulburare de învățare și dificultate de învățare) este greu de stabilit, din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adesea ca un discipol al lui Marin Mincu, P. a scris despre modelul său autohton o monografie - Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii (2000). În ciuda mizei riscante și a elanului empatic care îl străbate, textul se susține printr-o cercetare laborioasă, ca și prin pertinența unor formulări de sinteză, Marin Mincu fiind așezat „între Dracula și Ovidiu”. SCRIERI: Desprinderea de brumă, Craiova, 1984; Știința veselă, Constanța, 1993; Tensiunea esențială. Metaforă și revelație în opera lui Lucian Blaga, Constanța, 1997; Poesia italiana
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
unde publică ani în șir articole însoțite de probe documentaristice. Mai colaborează la „Revista de istorie și teorie literară” „România literară”, „Noi, tracii” și la „Jurnalul literar”. Cercetător pasionat, P.-C. descoperă și editează în 1984, la capătul unor explorări laborioase, teza de licență a lui Mircea Eliade, Contribuții la filosofia Renașterii. Provenind dintr-o perioadă de afirmare științifică și publicistică a viitorului savant și scriitor, lucrarea a avut un pandant într-o suită de aproximativ douăzeci de articole - note de
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
de Jos Vandeloo ori Burgravii, drama istorică a lui Victor Hugo, transpusă tot în versuri ș.a. A fost distins cu numeroase premii, între care Premiul „Martinus Nijhoff” (Olanda, 1976) și Premiul Ministerului Culturii din Belgia (1977). R. a desfășurat o laborioasă activitate de traducător (cunoștea limbile germană, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, olandeză), orientându-se mai cu seamă către spații lingvistice și perioade istorice puțin sau deloc cunoscute, creând punți spirituale între acestea și cultura românească. Au fost considerate adevărate evenimente echivalențele
RADIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
a susține că Negruzzi îl anticipează pe Gustave Flaubert pe linia realismului integral, că Alecsandri prefigurează fie și numai cu câțiva ani impresionismul, că Mateiu I. Caragiale îl depășește pe Flaubert în materie de perfecționism creator, fiind „poate cel mai laborios prozator din istoria literară a lumii” și anunțând prin Craii de Curtea-Veche romanul Ghepardul al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a-l decreta pe Camil Petrescu „un mare precursor pe plan universal”, concurent al lui William Faulkner și înaintaș al
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
că jurnalul își propune să realizeze „o întinsă propagandă pentru îndrăgirea cititului”. Pe plan politic N. reprezintă opiniile Partidului Național Liberal, al cărui șef local era Al. Lapedatu. Sufletul publicației, impunându-se prin autoritate intelectuală, ca și prin activitatea deosebit de laborioasă, este G. Bogdan-Duică, profesor și rector al Universității clujene. El va fi secondat în primul an de trei tineri universitari care își fac ucenicia aici, Nicolae Mărgineanu, George Marica și Liviu Rusu, toți publicând un mare număr de articole. G.
NAŢIUNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288366_a_289695]