1,501 matches
-
mulțumită, cu un zâmbet cochet. Amândoi erau nespus de fericiți, căci toate îndoielile lor se risipiră și se puteau bucura unul de prezența celuilalt. - Aș zbura cu tine și la capătul lumii! zise ea. Numai să pot scăpa de poftele lacome și reci ale familiilor așa-zise bune, din acest orășel de munte... Și pe când Karl, divinizând-o, o mângăia părintește pe umeri, Alice simțea o bucurie tinerească speranțe infinite, ceea ce o îndemnă să-i spună: - Te-ai gândit, Karl, la
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
de ani! Cât de multe mai avea de dăruit, dacă timpul i-ar fi mai dat ani! N-a voit însă să-i mai dea nici clipe. Trista criptă de la Bellu i-a primit neființa, iar eternitatea i-a absorbit, lacomă, spiritul! A fost și va fi pe vecie o coloană granitică a teatrului și cinema-ului românesc. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Amza Pellea. Optimismul, ca doctorie / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
bogată/frontul bogat de cărbune a noului abataj, că sunt surprinși de o surpare a boltii. Trupul lui Boganici este prins sub bolovăni: Deodată, o ploaie de năruitura / Porni din înalt, si cură cu ură, / Tot mai larg cască moartea lacoma-i gură, / Tot mai crunt își scrâșnește deasupra-le colții, / Cu trosnet prăvale și un stâlp, propta boltii -/ Trup tânăr, minere, sub greu-i tu pici / - Tu n-o să mai bocăni pe-aici Boganici." Primul gând al lui Silvester e
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
rotund puntea scăldată în apă ... catargul se rupe neputincios, lovit de valuri ... Departe de lume, lupți cu stihiile, capcanele subconștientului, piedici in călătoria spre lumi necunoscute, unde ajunge doar urma gândului. Lovitura puternică a răsturnat vasul, apa te-a înghițit lacomă. Înoți ... înoți, nimic nu te poate opri, să ajungi la marginea oceanului de iluzii deșarte, să evadezi în lumea speranțelor, a viselor realizabile sau a fanteziilor si dorințelor. Stropii cad reci, nepăsători la zbuciumul tău, scăldând împrejurimile. Valurile furioase te
NAUFRAGIU de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354649_a_355978]
-
Snopul de lumină pe care-l împrăștie Cuvântul, devine imagine sonoră, o columnă nesfârșită pe care îngerii urcă, înălțând versul la rang de liturghie. „Lumină și scânteie” este acest cântec prelung, cu refrenul fredonat la unison de sute de voci lacome de sublim, flămânde și însetate de spiritualitate, un „imn marilor speranțe din suflet și din gând”. (A patriei icoană). Ce poate fi mai minunat și mai înălțător? Pe aceste aripi de lumină poate zbura orice muritor și nu va mai
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate într-o stâncă, cu taina frunții bolnavă de sudoare... Dar iată, iată marea disperare a timpului fugar ce-nghite lacomă secunde mituite de-o mână transcendentă... Ascultă-mă, nu vreau să mori și tu... destul că mie visele-mi sunt pradă închise-n temniță; și ce-ntuneric!... Tu să m-asculți pe mine și să nu vrei să mori chiar dacă
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor decide soarta să-și decidă Și să-și răzbune eroii și străbunii, Speranța s-o învie, nu să o ucidă! Sunt neclintit în lupta pentru țară Când prădătorii lacomi, trădătorii Blesteamă stirpea veche să ne piară Și ne-ar ucide să ne smulgă teritorii. Sunt hotărât, când patria mi-o cere Pe armă mâna să o pun, luptând Să îmi recapăt tânăra putere De pui de leu prin suflet
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
câtva timp în urmă, el își încheiase socotelile cu viața. Regretase până de curând faptul că fusese atât de aproape de ceea ce el avea în Ierusalim lucru pe care reușise să-l țină secret după ce îndurase chinuri cumplite, departe de dorințele lacome ale lui Pilat. Nu dormise toată noaptea care trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de scăpare iar speranțele sale se legau acum de ceea ce
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
furau peștii și băutura. Groapa din piept și din munte îi întețea forța în planare cât mai fermă, apropiindu-se, propulsat de trambulină, de o bucată întinsă de cer, în care se reflecta ochiul de apă, vinovat pentru tragedia înghițirii lacome. Nici nu-l interesa timpul realizat, el știa precis că a reușit, a reușit să planeze în aer lângă sufletul tatălui, cât era necesar... Al doilea la rând, a fost Thomas, un zăpăcit și jumătate. În timpul liceului era destul de zeflemist
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
lui, trecută prin foc și sabie în tinerețe, nu ar mai putea să ne surprindă, Mortes ajungând acolo unde și-a dorit, ba mai mult, a reușit să își răzbune tatăl și să facă ordine în teritoriile prădate de bande lacome. Doar că, forțele răului nu și-au isprăvit misiunile, pătrund în fiica mai mică, Ana, intervenind așa în viața liniștită a lui Mortes pe care Destinul îl îmbrăcase în Cămașa purpurie. Din nou ne trezim în mijlocul unui conflict alături de ființele
ELENA CESAR VON SACHSE ŞI „CĂMAŞA PURPURIE” A TALENTULUI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357348_a_358677]
-
îndoindu-se de siguranța politică a soțului, moment surprins abil în romanul „Sărbătoarea Țapului” de Mario Vargas Llosa:”...îi ceruse lui Chirinos să-i transfere cinci milioane de dolari în Elveția; acum încă un milion./.../ Cotoroanță hapsână! /.../ De tânără fusese lacomă și, o dată cu vârsta, devenise și mai și. /.../ Banii fuseseră întotdeauna singurul motiv pentru care /.../ îndrăznise să sfideze autoritatea soțului. De două ori, doar săptămâna asta. Complota pe la spatele lui, nici mai mult, nici mai puțin. Așa cumpărase, fără știrea lui
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
I-am degustat, sunt acceptabili și ăștia! - Astfel spus, ne mai apărați de primejdii! - se bucură Conacu. - M-ați convins de încrederea voastră. Uite - aici, în punctele astea de pe hartă, se află ascunzătoarea altor două comori! Cei patru holbară ochii lacomi ca nu cumva să înțeleagă greșit și să încurce locurile indicate de aliatul lor. - Așa mai merge, cumetre! - exclamă Ciocoiu mângâindu-și pântecele de satisfacție. - Iar aici, arătă pe hartă un loc îndepărtat, se află un cimitir al vampirilor. Locul
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
mergem la hotel să... - Ce vreți să insinuați, domnule avocat? l-a întrerupt fără menajamente fata, ridicându-și bărbia pentru a-și fixa interlocutorul cu o privire fulgerătoare. - Nimic. Programez o întâlnire doar, a răspuns el calm, fixându-și privirea lacomă pe formele trupului fetei. - M-ați întrebat dacă accept așa ceva ? Roșie ca focul, cu mâinile tremurând vizibil, Adriana s-a ridicat de pe scaunul pe care l-a împins cu forță de sub ea, și-a strâns hârtiile și, cu mâna pe
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOR DE ROMÂNIA MARE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Eu nu mi-am mai văzut pământul Râvnit de lacomii dușmani, Blestem să-i ardă, ardă-i sfântul Cu lacrimi clocotite de țărani! Eu nu mi-am mai cerut pământul Lăsat drept moștenire peste ani De moșii mei cu legământul De-a nu-l înstrăina pe bani... Eu nu mi-
DOR DE ROMÂNIA MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358039_a_359368]
-
să-l cucerească. Și-a dat seama, că efortul său de a fi simbolul dorinței lui Mircea de a o dori și de a o iubi ca femeie a eșuat. Era dezamăgită. Era mai mult admirată de ochii curioși și lacomi ai bărbaților care își concentraseră toată atenția asupra corpului său mereu în plină mișcare precum a văzut ea că fac la reclamele de modă fotomodelele. - Dacă nu-ți plac așa cum m-ai găsit, dacă este jenant pentru tine, mă pot
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
mie însumi de folos! - Dar trebuie să ai ceva de spus! Și a început mireanul să grăiască: - Timp de douăzeci de ani, în afară de sâmbătă și duminică soarele nu m-a văzut mâncând. Sunt tocmai la moșia unui bogat nedrept și lacom. Muncesc la el zi și noapte, de aproape cinsprezece ani și nu se indura să-mi plătească simbria, ci dimpotrivă, în fiecare an mă supără mult. Dar eu mi-am spus în mine: Teodore, dacă vei rabdă pe acest om
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
sită de mii de stele de fosfor rătăcite pe cer. Întunericul, precum o pleoapă imensă, ne camufla sfiala, expunerea colectivă, plângerea în propiile fibre”, pretext pentru o întâlnire de taină, în decorul mirific, în mijlocul naturii, cu “zei contemporani distructivi și lacomi: arheologi, studenți, cecetători, biologi, turiști... Sărbătorind o clipă eternitatea unei clipe de insomnie și dorul de alții ca noi, strâns legați prin ligamente nevăzute...” Fire introvertită, romantică, sensibilă până la sfâșierea celulei, autorul mărturisește: “Mă regăseam și eu, când și când
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
plângerea în propiile fibre. Aburiserăm întâlnirea cu licori bahice mult îndoite cu apă și gheață, cu fum și fluid de jăratec sub hălci de berbec: ofranda noastră carnală, parșivă și sălbatecă, de la noi pentru noi înșine: zei contemporani distructivi și lacomi :arheologi, studenți, cecetători, biologi, turiști... Sărbătorind o clipă eternitatea unei clipe de insomnie și dorul de alții ca noi, strâns legați prin ligamente nevăzute... Mă regăseam și eu, când și când, după rătăciri suspect de nostalgice, mă desfătam și eu
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
plângi de milă, să-ți strigi deznădejdea provocată de pierderea celor dragi ție ori chiar furia născută din alte cauze, pe umărul lui și te înțelege. Îți spune când nu te respecți pe tine însuți ori când devii orgolios, mândru, lacom, nerușinat, ajutându-te să lichidezi cauzele care te-au transformat, să depășești momentele nefavorabile. Te felicită când ai performanță și te ajută să te menții la acel nivel superior. Îți laudă calitățile, te convinge că ești dotat cu talent într-
DESPRE PRIETENIE ŞI PRIETENI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358506_a_359835]
-
dar cum nu mai erau insecte, polenizările nu s-au mai făcut și întreaga vegetație a dispărut. Pământul a devenit un deșert încins de soare iar ciupercile au intrat în panică. Tentaculele pline de otravă ale Ciupercii Supreme se întinseră lacome către Savantul Ciupercă. De spaimă acesta fâsâi: - Preaputernicule, am soluția! Pun în sol o soluție și ne transformăm în bacterii! Unele care pot răspândi orice boală vrem noi! Ne înmulțim prin diviziune, deci nemurirea este asigurată, nu ne poate distruge
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
Snopul de lumină pe care-l împrăștie Cuvântul, devine imagine sonoră, o columnă nesfârșită pe care îngerii urcă, înălțând versul la rang de liturghie. „Lumină și scânteie” este acest cântec prelung, cu refrenul fredonat la unison de sute de voci lacome de sublim, flămânde și însetate de spiritualitate, un „imn marilor speranțe din suflet și din gând”. (A patriei icoană). Ce poate fi mai minunat și mai înălțător? Pe aceste aripi de lumină poate zbura orice muritor și nu va mai
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
genunchi, Bestiile, trădătorii Ți-au spurcat sfântul tău trunchi! La mulți ani țară bogată Azi săracă-n trist prohod, Românie alungată În cel mai cumplit exod! La mulți ani țară de vise, Azi secătuită toată, Îți sunt visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți ani țară de basme, Azi cu feți-frumoși bolnavi Și cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi! La mulți ani țară de aur, Azi cu aurul furat De ferocele balaur Al săracului bogat
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
Deasupra-i cer din inimile vidului ... Cum să mai treacă porumbelul / ales de Dumnezeu, / porumbelul / cu plisc-ramură-de-măslin-îmbumbit / și cu insignifiantele-I / sprijinitoare etern-însângerate, / prin aerul ars al cerului dintre brațele tale, / dintre hublouri / cât rotulele de la semafoare, / dintre pupilele tale, lacome, / vultur-leoaică asiro-babiloniană, / ce-mi lingi stelele / din constelația jugularei, / din galaxia buricului ... ?” Un alt grupaj semnificativ este intitulat, în consonanță: “Elegiile elementului Apă”. Un soi de pastel în rimă albă este poemul “Ploaie de sacâz, de chihlimbar ... ” în care poetul
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
cu multe alte împliniri. Celălalt își petrece viața alergând după avere cu orice preț, face împrumut după împrumut, ajunge mai sărac ca la început și tot fratele cel mic, sare în ajutorul său. Orice fiară își potolește pofta, numai omul lacom, niciodată. Cade bolnav, tot cel mic îl îngrijește iar el, cel mare, rămâne mai departe invidios că celălalt a fost mai norocos decât el. Atunci la ce i-a folosit lui suferința, dacă a trecut prin viață, cum spune proverbul
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
știu că mor. Atunci, de ce? Te aperi cu lopata de pistol. Aceasta este demnitatea condamnatului. Trebuie să înfățișez și acest aspect. Nu sunt o pildă, nici de pildă. Urma în care timpul se-ndepărtează. Voi, descendenți, sânge în cleștar. Noi, lacomi și acum. Gust de cenușă? Spune, te rog. Mulțumesc. Hohot de râs, homeric și himeric. Ecou monstruos. Nimic nu mai urmează. Să-l văd eu pe William Shakespeare încolonat, între douămiiști. Treceam peste o râpă adâncă, mă întrebam, ce caut
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]