28,674 matches
-
Autorului Mariana Gurza „Dumnezeu și umbra” Traducere în limba engleză: George Anca Editura Singur, Târgoviște, 2016 Poeme dintr-un plâns înnăbușit. Din tristețea ascunsă în floarea vieții. Ca și din „tainica licoare a dorului nesfârșit” - turnată în cupele de cristal. (Lacrimi tăcute). Lacrimi din același cristal, pe același obraz. Căutând umbra lui Dumnezeu în propria ta umbră. Nu se zărește decât flacăra palidă a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
Gurza „Dumnezeu și umbra” Traducere în limba engleză: George Anca Editura Singur, Târgoviște, 2016 Poeme dintr-un plâns înnăbușit. Din tristețea ascunsă în floarea vieții. Ca și din „tainica licoare a dorului nesfârșit” - turnată în cupele de cristal. (Lacrimi tăcute). Lacrimi din același cristal, pe același obraz. Căutând umbra lui Dumnezeu în propria ta umbră. Nu se zărește decât flacăra palidă a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină în care
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
șapte viețuitoare din specii diverse. Eu, eu, eu și eu și eu și eu și eu...Toate ipostazele omului. Jumătate lumină, jumătate umbră. Până toți acești eu se prefac în tu. Cu ochi triști de prea multă dragoste, căutându-te. (Lacrimi tăcute). Nu trebuie să fii poet sau filozof ca să te înfiori de trecerea timpului. Orice om percepe în felul lui această ireversibilă scurgere. Mariana Gurza și-a făcut provizii de stele căzute, stingerea lor este percepută „ca o scurgere/ de
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
Să adăpostești în grădina sufletului o pasăre cântătoare, e un dar. Ea îți va cânta pururi, un psalm cu parfum de iasomie, de gând încolțit, de mireasmă de vânt adiind. Cântul ei e limpede precum privirea după prima ploaie de lacrimi, spune foarte frumos, poeta. Poeta își asumă viața firesc, anotimpurile - după iarna albă, după verdele-verde, între dureri și senin, pe care le va trece senină, depășind încercările, cu gândul că doar durerile, trecătoare, vor rămâne singure. La o asemenea înțelepciune
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
trebuie o atenție sporită, dar au logică și un limbaj metaforic. Astfel, bobul de nisip rămas pe talpa vremii, ori în unele cazuri, metafora se desfășoară pe mai multe versuri, e istorisită, are chiar și o anecdotică. Altă metaforă: „din lacrimi un înger am îngemănat”. „Travestiul din urmă al bunicului,/ ca noi să nu-l recunoaștem/ A fost unul și-n Făt-Frumos./ Era la fel,/ cu calul său năzdrăvan,/ cu eternitatea în față,/ în spate cu viețile anterioare,/ cu alte travestiuri
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
o realitate destul de tristă, trăită de mulți în zilele noastre. Poeta aruncă o privire realistă asupra acestor aspecte, zugrăvindu-le cu măiestrie: „E frig în casă, în trupu-i ger,/ golit de vise și speranțe,/ pierdut,/ se plimbă un șomer/ cu lacrimile înghețate./ E greu să meargă mai departe,/ când buzunarul îi lipsește/ urzește iar minciuni frumoase/ gândindu-se la ce-o să pună iar pe masă/ copiilor neînțelegători./ Și iar privind cerul rugător/ cerșind din mila cea creștină/ ar vrea un trai
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
Simpatie > DE-ȚI VA FI VREODATĂ DOR Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DE-ȚI VA FI VREODATĂ DOR De-ți va fi vreodată dor de chipul meu, îți las ultima lacrimă neștearsă. Doar mâna ta de-o va atinge,ea se va usca. Rănită am fost și îngenunchiată în colb și pietre! În umbra unui gând, mă fură ultima lacrimă neștearsă. Atinge-o, de-ți va fi vreodată dor de chipul
DE-ŢI VA FI VREODATĂ DOR de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1444333453.html [Corola-blog/BlogPost/381771_a_383100]
-
ți va fi vreodată dor de chipul meu, îți las ultima lacrimă neștearsă. Doar mâna ta de-o va atinge,ea se va usca. Rănită am fost și îngenunchiată în colb și pietre! În umbra unui gând, mă fură ultima lacrimă neștearsă. Atinge-o, de-ți va fi vreodată dor de chipul meu. Doar așa voi înălța iubirea, împrăștiată în fărâmituri,prin colb și pietre! Șterge-mi ultima lacrimă și-mi închide rana (încă sângerândă), dar numai de-ți va fi
DE-ŢI VA FI VREODATĂ DOR de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1444333453.html [Corola-blog/BlogPost/381771_a_383100]
-
îngenunchiată în colb și pietre! În umbra unui gând, mă fură ultima lacrimă neștearsă. Atinge-o, de-ți va fi vreodată dor de chipul meu. Doar așa voi înălța iubirea, împrăștiată în fărâmituri,prin colb și pietre! Șterge-mi ultima lacrimă și-mi închide rana (încă sângerândă), dar numai de-ți va fi vreodată dor de chipul meu. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DE-ȚI VA FI VREODATĂ DOR / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie
DE-ŢI VA FI VREODATĂ DOR de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1444333453.html [Corola-blog/BlogPost/381771_a_383100]
-
se risipesc, câmpuri de vise să-ți rămână-n minte, și clipa care azi ți-o dăruiesc. M-ai învățat iubirea și tristețea, când razele de lună se trezesc, în părul tău își scaldă frumusețea, și-n ochii plin de lacrimi mă privesc. Un ultim dans să-mi dăruești iubito, inimile triste ne mai cheamă, eu clipa asta știu că n-am pierdut-o, totuși parcă-n mine simt o teamă. Mi-ai lăsat mai mult decât am meritat, petalele-au
UN ULTIM DANS… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/mihail_janto_1494866989.html [Corola-blog/BlogPost/379481_a_380810]
-
din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sânii tăi rătăciți de culoare nu au îmbătrânit niciodată albul întemnițată neiubirea nu are glas dezorientate ceasuri rătăcesc în coapse ești atât de femeie în coaste abia zărești în tălpi pământul sculptat fără lacrimi plânge muțenia umerilor de cuvinte din piept sălbăticia pretinde serenitatea câmpului de tăcere părăsit în cristalin nuanțele regretului lăcuiau unghiile aleargă a șaptea odihnă neobositul prunc în sângele vărsat neliniștita povară smulge soarelui cu mâini obosite urletul lumină Referință Bibliografică
NELINIŞTE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Neliniste.html [Corola-blog/BlogPost/355589_a_356918]
-
în special iubitorilor de poezie. De aproape patru decenii, de la debutul în revista Tribuna, din 1974, Mariana Pândaru s-a dedicat literaturii și a oferit cititorilor volume valoroase de poezie (Dincolo de râu, câmpia - 1987, Salt mortal - 1992, Ferigi înzăpezite - 1996, Lacrima de ambră - 1998 etc.), interviuri, note de drum etc. Mariana Pândaru a fost și este o prezență activă în publicistica hunedoreană de după 1989, în special în paginile ziarului Călăuza, înființat în anul 1991 de regretatul Valeriu Bârgău. A fondat revista
„Cartea florilor – The Book of Flowers” by http://uzp.org.ro/cartea-florilor-the-book-of-flowers/ [Corola-blog/BlogPost/92852_a_94144]
-
-l la piept cu dragoste. Câteva secunde au rămas nedespărțiți într-o îmbrățișare, care, fără cuvinte, spunea cât le-a fost de dor unuia de celălalt. Când i-a dat drumul din brațe fiului său, ochii doctorului erau plini de lacrimi. - Puteai să spui și tu barem că sosești, să fiu acasă. S-a întâmplat că nu sunt de gardă sau că nu m-au chemat la vreo urgență la spital. În ultimul timp abia dacă reușesc să mă mai văd
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
invers proporțional cu ceea ce gândim. Este regresiv pentru că într-un fel se rostește și într-un alt fel se discern simțirile pornite din străfundul interiorului nostru. Cuvântul împlinește senzații de bine sau rău, străpunge adâncurile neștiute ale sufletului umed de lacrimi sau zâmbitor de radiații venite din semnul existențial al semenului. Cuvântul mușcă sau sărută pătimaș obrazul celui căzut în vraja deochiului care se lasă purtat, cu picioarele goale, pe pietrele încinse ale drumului vieții. Îngenuncheat, vlăguit și hăituit de faptul
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
faptul că niciunul, dintre cei prezenți, nu a înțeles rostul cuvântului său, robul rostirii elevate geme înroșind cu sângele scrierilor sale slovele, din care picură neîncetat sacra substanță a vieții cărților lui. Le strânge la piept și le udă cu lacrimi cerându-le profanilor înțelegerea cuvenită a mersului ideii ca umbră deusiană nevăzută pe pământ. El este cel care rostește un cuvânt din care se rup două constituente sacre ale vizionarului corupt de legea minunii conceptului. Se înalță vizionarul, ridicându-se
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
fie o greșeală a firii? Să fie o lipsă de înțelegere că toți aceia care au avut norocul și șiretenia de a lua cu japca din avuția...așa-zisa...colectivă, se cred altcineva decât ceea ce sunt? Timpul scriitorului suspină cu lacrimile picăturilor de ploaie, care, din senin, au început să cadă pe trotuarul prăfuit și bacterizat. Dumnezeu mai spală din tot ceea ce creația lui lasă vizibil să i se scurgă din existența murdară și plină, foarte plină de păcate. În timpul acesta
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
în visul nepătruns, Chiar de îngheți în gândurile mele Cum poate fi eternul de ajuns? IERTARE O geană a urcat spre bolți senine, Iertarea este singurul suport. Obrazul, hai, întoarce-l către mine Să înțelegi durerile ce-ți port. O lacrimă lucește în regrete, Greșeala o cuprind în asfințit; Suspinele au înghețat secrete Și plâng azi clipa care te-a rănit. Tu să mă ierți că n-am știut a spune Dorința care se zbătea în gând, Privește-atunci când soarele apune
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
o cuprind în asfințit; Suspinele au înghețat secrete Și plâng azi clipa care te-a rănit. Tu să mă ierți că n-am știut a spune Dorința care se zbătea în gând, Privește-atunci când soarele apune Și vei vedea o lacrimă plecând. Tu să mă ierți că n-am știut a face Mai blând cuvântul ce te căuta; Privește luna când răsare-n pace Și voi simți, atunci, iertarea ta. Tu să mă ierți că n-am știut a strânge Luminile
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
va întreține. Tu mă privești cu ochi străini și goi; Misterul la tăcere mă îndeamnă, Grăit-a, iar, tăcerea dintre noi, A despletit o ramură de toamnă... UN VIS Mă duce gândul peste ape Tresar sub picături de rouă, Și lacrime încep să-ți sape În suflet... A-nceput să plouă. Și plouă raze de credință Plouă din cerul tău senin.. Se naște-n soare o dorință La care păsările vin. Un nor s-a risipit în zare, Amurgul a lăsat
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
-ți sape În suflet... A-nceput să plouă. Și plouă raze de credință Plouă din cerul tău senin.. Se naște-n soare o dorință La care păsările vin. Un nor s-a risipit în zare, Amurgul a lăsat scântei... O lacrimă acum dispare Tremurătoare-n ochii mei. Și plouă cu speranța verii, Și tună-n lumea ta de foc... Se lasă mantia tăcerii - Un vis în umbre-și face loc. Mă duce gândul peste ape Tresar sub picături de rouă, Și
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
acum dispare Tremurătoare-n ochii mei. Și plouă cu speranța verii, Și tună-n lumea ta de foc... Se lasă mantia tăcerii - Un vis în umbre-și face loc. Mă duce gândul peste ape Tresar sub picături de rouă, Și lacrime încep să-ți sape În suflet...A-nceput să plouă. PACE Pace-n inimi să se nască Să nu fie vreun război; Sufletul se-adăpostească În ai vremii nuferi moi. Pace-n gânduri să răsară Ca o floare de argint
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1410246612.html [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
46) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 140 VIAȚA ACELUIAȘI GRIGORIE PATRIARHUL IERUSALIMULUI Bătrânii spuneau despre avva Grigore, patriarhul Ierusalimului. A săvârșit aceste virtuți: milostenia, uitarea relelor făcute de alții, lacrimile. Avea și mare milă de păcătoși. Aceste virtuți ale lui le-am cunoscut și noi prin propria noastră trăire. CAPITOLUL 141 RĂSPUNSUL ÎNȚELEPT AL LUI AVVA OLIMP Un frate s-a dus la avva Olimp în lavra lui avva Gherasim
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383275901.html [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
constituie într-un simbol autentic pentru Iubirea ca pasiune și fascinație copleșitoare, apogeul ei fiindPoesia:I - GERAR - Taina lăuntrului;II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus;III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea;IV - PRIER - Pascalia;V - FLORAR - Sonete în aqua forte;VI - CIREȘAR - Lacrimi de bazileu;VII - CUPTOR - Ars amandi;VIII - GUSTAR - Fructul oprit;IX - RĂPCIUNE - Lampa lui Aladin;X - BRUMĂREL - Orb în lumină;XI - BRUMAR - Evlavii;XII - UNDREA - Acatistul iubirii; și, cu izul întregirii cuaternare, SONETUL BISECT (CCCLXVI). O sărbătoare a Sonetului este
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” Poetul - fiind„ecou nespuselor cuvinte” - intuiește că importantă nu este materialitatea Creației, ci esența ei spirituală. De pe această platformă se abordează problemele fundamentale ale condiției umane - de viață și de moarte - în
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
avocat și facem totul oficial, să nu ai probleme vreodată, că de unde ai banii? E bine așa? - Da, tată! E foarte bine. - Sper să-ți aducă noroc banii aceștia! Să-i cheltui cu folos! Lui Adrian aproape că-i dădeau lacrimile, era emoționat. Simțea că este un moment foarte important în viața lui. Nu se gândise cu toată seriozitatea că se va despărți de părinți. Părea totul ca un fel de vacanță, dar simțea că va deveni cu adevărat bărbat, va
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]