2,524 matches
-
de experimente, s-a postulat că energia pentru contracție provine prin glicoliza care reprezsintă catabolismul glicogenului pânăla acid lactic : n (C6H12O6) □ 2n(C3H6O3) Aceasta a fost denumită „Teoria Acidului lactic”. Totuși, Lundsgaard a arătat în 1930 că producerea de acid lactic nu este esențială pentru contracția musculară. El a injectat una din două broaște cu iodoacetat (IA), a stimulat unul și același mușchi la ambele broaște pentru a obține o cantitate certăde lucru mecanic, în timp ce celălalt mușchi de la ambele broaște a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mușchi la ambele broaște pentru a obține o cantitate certăde lucru mecanic, în timp ce celălalt mușchi de la ambele broaște a fost lăsat în repaus (Fig. 43). La broasca injectată cu IA, la care glicoliza a fost astfel inhibată, conținutul de acid lactic a fost f. mic, a fost același atât la mușchiul care a executat lucru mecanic, cât și la cel care a rămas în repaus; important, fosfocreatina a fost complet utilizată în mușchiul care a depus efort (Tab. 43). Pe de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la mușchiul care a executat lucru mecanic, cât și la cel care a rămas în repaus; important, fosfocreatina a fost complet utilizată în mușchiul care a depus efort (Tab. 43). Pe de altă parte, la broasca martor, producția de acid lactic a crescut de aprox. 3 ori în mușchiul care a executat contracții (comparativ cu cel rămas în repaus), în timp ce fosfocreatina a descrescut doar superficial. Bazându-se pe astfel de experimente, Teoria acidului lactic a fost compromisă și s-a sugerat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parte, la broasca martor, producția de acid lactic a crescut de aprox. 3 ori în mușchiul care a executat contracții (comparativ cu cel rămas în repaus), în timp ce fosfocreatina a descrescut doar superficial. Bazându-se pe astfel de experimente, Teoria acidului lactic a fost compromisă și s-a sugerat că fosfocreatina ar putea fi sursa imediată de energie necesară contracției mușchilor. I.2. Reacția Lohmann și inhibiția acesteia Având în vedere faptul că această constantăde echilibru e mult mai mare în direcția
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cât mărimea scurtării e mai mare, cu atât se produce mai multă extracăldură. I.4. Relația dintre producerea de energie și descompunerea chimică. Dacă mușchiul este complet privat de oxigen prin menținerea în nitrogen pur și dacă formarea de acid lactic este prevenită prin aplicarea de iodoacetat, inhibitor al glicolizei, atunci s-a crezut căse poate ca numai o singură reacție să se producă, hidroliza FC. Experimental, rezultatul (căldură+ lucru mecanic) este direct proporțional cu degradarea FC în mai multe condiții
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de îmbunătățire a performanței atletice sau de refacere a organismului dupăeforturi musculare deosebite sau boli de inimă. Datoria de O2. În timpul unei perioade de exerciții fizice intense, nivelul FC descrește și mai mult glicogen ar putea fi convertit în acid lactic. Ca urmare, apare datoria de oxigen. Adică, pentru refacerea nivelurilor normale ale metaboliților celulari, este necesară energie și mușchiul utilizează oxigen pentru a furniza energia necesară desfășurării proceselor celulare. Mușchiul continuă să consume oxigen în cantități crescute și după ce a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau datorită schimbărilor produse în ce privește impulsurilor nervoase ajunse la mușchi. În timpul efortului de anduranță prelungit, ex. maratonul, depleția glicogenului muscular, scăderea glicemiei, deshidratarea sau creșterea temperaturii corpului contribuie la oboseală. În timpul activității musculare intense, ex. alergările pe distanțe scurte, acidul lactic se formează via glicoliză anaerobă. Ionii H+ disociați din acidul lactic scad pH-ul muscular; acest fapt determină inhibarea proceselor metabolice, disturbă cuplarea excitație-contracție, fluxurile Ca2+, activitatea ATP- azică a acomiozinei și astfel scade lucrul mecanic rezultat. I. Faza anaerobă
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efortului de anduranță prelungit, ex. maratonul, depleția glicogenului muscular, scăderea glicemiei, deshidratarea sau creșterea temperaturii corpului contribuie la oboseală. În timpul activității musculare intense, ex. alergările pe distanțe scurte, acidul lactic se formează via glicoliză anaerobă. Ionii H+ disociați din acidul lactic scad pH-ul muscular; acest fapt determină inhibarea proceselor metabolice, disturbă cuplarea excitație-contracție, fluxurile Ca2+, activitatea ATP- azică a acomiozinei și astfel scade lucrul mecanic rezultat. I. Faza anaerobă Include următoarele reacții de regenerare sau de formare de ATP: - Reacția
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
P (în oxidație), la 2~P (în glicoliza anaerobă). În prezența O, ca mecanism oxidativ de substrat, e aerobă și rezultă acetil-CoA ce intră în ciclul citric; în lipsa O, fermentația deși are același mecanism oxidativ de substrat, conduce la acid lactic și la fermentația glucozei ce are ca rezultat glicoliza. Astfel, producerea de acid lactic în anoxie s-a definit ca “glicoliza anaerobă” sau “glicoliza anoxică”. În mod normal, viteza fermentației (ca dinamică metabolică de producere a moleculelor de piruvat) e
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
oxidativ de substrat, e aerobă și rezultă acetil-CoA ce intră în ciclul citric; în lipsa O, fermentația deși are același mecanism oxidativ de substrat, conduce la acid lactic și la fermentația glucozei ce are ca rezultat glicoliza. Astfel, producerea de acid lactic în anoxie s-a definit ca “glicoliza anaerobă” sau “glicoliza anoxică”. În mod normal, viteza fermentației (ca dinamică metabolică de producere a moleculelor de piruvat) e egală cu viteza oxidației biologice (dinamica C. Krebs de degradare a acetil-CoA), fără acid
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în anoxie s-a definit ca “glicoliza anaerobă” sau “glicoliza anoxică”. În mod normal, viteza fermentației (ca dinamică metabolică de producere a moleculelor de piruvat) e egală cu viteza oxidației biologice (dinamica C. Krebs de degradare a acetil-CoA), fără acid lactic Acest mecanism a fost definit ca efectul Pasteur normal, iar termenul de fermentație cuprinde numai etapele în care glucoza trece în piruvat (oxidarea substratului), prin glicoliză înțelegând etapele în care apare acidul lactic, a cărui prezență depinde de variația vitezelor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Krebs de degradare a acetil-CoA), fără acid lactic Acest mecanism a fost definit ca efectul Pasteur normal, iar termenul de fermentație cuprinde numai etapele în care glucoza trece în piruvat (oxidarea substratului), prin glicoliză înțelegând etapele în care apare acidul lactic, a cărui prezență depinde de variația vitezelor de realizare a celor două tipuri de reacții descrise. Apariția lactatului în hipoxie sau anoxie, prin alterarea sau suspendarea oxidației biologice, reprezintă implicit un dismecanism sau asineronism enzimat celular, datorită unei cauze externe-insuficiența
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
hipoxia sau anoxia este de scurtă durată, lactatul va fi retransformat consecutiv în piruvat și, pentru un timp, glucoza nu va fi degradată (apare o “întărire” secundară a efectului Pasteur): Efectul Pasteur normal = fermentația egală cu oxidația; nu apare acid lactic; Ef. Pasteur inhibat = fermentația depășește oxidația; acid lactic prezent; Ef. Pasteur întărit = fermentația e mai mică decât oxidația; acid lactic lipsă. Conform datelor actuale, rezultă că viteza fermentației crește nelimitat, în timp ce oxidația nu-și mărește viteza decât de max. 10
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
va fi retransformat consecutiv în piruvat și, pentru un timp, glucoza nu va fi degradată (apare o “întărire” secundară a efectului Pasteur): Efectul Pasteur normal = fermentația egală cu oxidația; nu apare acid lactic; Ef. Pasteur inhibat = fermentația depășește oxidația; acid lactic prezent; Ef. Pasteur întărit = fermentația e mai mică decât oxidația; acid lactic lipsă. Conform datelor actuale, rezultă că viteza fermentației crește nelimitat, în timp ce oxidația nu-și mărește viteza decât de max. 10 ori. Ca urmare, în celulă apare lactatul (la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
va fi degradată (apare o “întărire” secundară a efectului Pasteur): Efectul Pasteur normal = fermentația egală cu oxidația; nu apare acid lactic; Ef. Pasteur inhibat = fermentația depășește oxidația; acid lactic prezent; Ef. Pasteur întărit = fermentația e mai mică decât oxidația; acid lactic lipsă. Conform datelor actuale, rezultă că viteza fermentației crește nelimitat, în timp ce oxidația nu-și mărește viteza decât de max. 10 ori. Ca urmare, în celulă apare lactatul (la o oxidație normală sau chiar accelerată), realizându-se “glicoliza anaerobă”. Deci, cele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
asfixia anoxică” și dintre cel asfixic aerob și “asfixia aerobă”. Prin asfixie definesc moartea celulei prin deficit energetic, în timp ce mecanismul asfixic, fie aerob, fie anaerob, nu implică moartea. Asfixia ca rezultat, ca și fermentația ca mecanism, presupune și apariția acidului lactic. Perturbarea de tip asfixic, anoxic sau aerob, determină inhibarea ef. Pasteur și apariția lactatului. Atunci când dispare factorul perturbator și o perioadă necesară utilizării lactatului, reglajul nivelului energetic se reia normal și se restabilește ef. Pasteur la nivel celular. În condiții
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sub nivelul normal la neantrenați. Glicogenoza, în organismele supuse unui efort fizic sportiv, se realizează prin mecanisme clasice; acidul lactic-ca unul din parametrii obișnuiți-indică creșteri foarte mari (până la 300 mg). Lactatacidemia se menține ridicată până la 45 min. de la efort. Acidul lactic crește paralel cu intensitatea efortului- travaliul cu puterea cea mai ridicată singur, determină o epuizare în minutul 4. S-au căutat relații între acidul lactic și capacitatea de efort, demonstrându-se că există o corelație cu natura travaliului în sensul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
foarte mari (până la 300 mg). Lactatacidemia se menține ridicată până la 45 min. de la efort. Acidul lactic crește paralel cu intensitatea efortului- travaliul cu puterea cea mai ridicată singur, determină o epuizare în minutul 4. S-au căutat relații între acidul lactic și capacitatea de efort, demonstrându-se că există o corelație cu natura travaliului în sensul că, la efortul specific cantitatea de acid lactic este mai mare la antrenați decât la neantrenați, situația fiind inversată în cazul efortului standard; revenirea acestui
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
puterea cea mai ridicată singur, determină o epuizare în minutul 4. S-au căutat relații între acidul lactic și capacitatea de efort, demonstrându-se că există o corelație cu natura travaliului în sensul că, la efortul specific cantitatea de acid lactic este mai mare la antrenați decât la neantrenați, situația fiind inversată în cazul efortului standard; revenirea acestui metabolit la valorile normale este, în mod specific, ultima. Creșterea acidului lactic depinde de durata efortului și de intensitatea sa; dinamica adaptării aerobe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
natura travaliului în sensul că, la efortul specific cantitatea de acid lactic este mai mare la antrenați decât la neantrenați, situația fiind inversată în cazul efortului standard; revenirea acestui metabolit la valorile normale este, în mod specific, ultima. Creșterea acidului lactic depinde de durata efortului și de intensitatea sa; dinamica adaptării aerobe și anaerobe depinde și de sistemele enzimatice antrenate, care se găsesc sub influența unor mecanisme endocrine acute. Consumul de energie mai mare de 220 cal/kg corp/min la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
bazat pe PL și CLS are mai mult efect decât cel bazat pe VO2max sau Fc max, împreună cu date noi despre valoarea efortului perceput ca instrumente efective pentru crearea de exerciții bazate pe PL și CLS. 111.2. Metabolismul acidului lactic și răspunsul lactatului sanguin la exercițiul fizic Deși, răspunsul lactatului la exercițiul fizic a fost folosit ca predictor al performanței sportive de anduranță, indicator al pregătirii fizice submaximale și mijloc de prescriere a dozării efortului, cantitatea de lactat prezent în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fizic a fost folosit ca predictor al performanței sportive de anduranță, indicator al pregătirii fizice submaximale și mijloc de prescriere a dozării efortului, cantitatea de lactat prezent în sânge la un moment dat este legată atât de rata producerii acidului lactic, cât și de rata eliminării lactatului din sânge. 111.3. Controlul metabolismului acidului lactic în timpul exercițiului fizic Există o controversă destul de serioasă asupra controlului producerii acidului lactic în timpul efortului. Încă de la începutul anilor 80, au fost publicate articole despre metabolismul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fizice submaximale și mijloc de prescriere a dozării efortului, cantitatea de lactat prezent în sânge la un moment dat este legată atât de rata producerii acidului lactic, cât și de rata eliminării lactatului din sânge. 111.3. Controlul metabolismului acidului lactic în timpul exercițiului fizic Există o controversă destul de serioasă asupra controlului producerii acidului lactic în timpul efortului. Încă de la începutul anilor 80, au fost publicate articole despre metabolismul acidului lactic care încercau să stabilească dacă creșterea producției de lactat din timpul exercițiului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în sânge la un moment dat este legată atât de rata producerii acidului lactic, cât și de rata eliminării lactatului din sânge. 111.3. Controlul metabolismului acidului lactic în timpul exercițiului fizic Există o controversă destul de serioasă asupra controlului producerii acidului lactic în timpul efortului. Încă de la începutul anilor 80, au fost publicate articole despre metabolismul acidului lactic care încercau să stabilească dacă creșterea producției de lactat din timpul exercițiului se datorează hipoxiei țesutului sau altor factori. Katz și Sahlin (1990) au prezentat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și de rata eliminării lactatului din sânge. 111.3. Controlul metabolismului acidului lactic în timpul exercițiului fizic Există o controversă destul de serioasă asupra controlului producerii acidului lactic în timpul efortului. Încă de la începutul anilor 80, au fost publicate articole despre metabolismul acidului lactic care încercau să stabilească dacă creșterea producției de lactat din timpul exercițiului se datorează hipoxiei țesutului sau altor factori. Katz și Sahlin (1990) au prezentat date ce susțin punctul de vedere conform căruia producerea lactatului în timpul exercițiului submaximal se datorează
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]