4,830 matches
-
rădăcini și s-așez tristețea în pahar cu fum gândurile negre nori între ciulini Doamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi ... Citește mai
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi ... Citește mai mult lada mea de zestre n-are chei la gât este descuiată stă culcată-n podzilele-mi adună într-un vechi năvod și năvodul tainic are-n gât un nodlada mea de zestre-i plină de picturi soarta început-a într-o zi
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Toate Articolele Autorului „Cât sărut poate primi pământul, între un cântec și altul? Exact atâta frumusețe cât primește sufletul la vederea unui cireș înflorit... de dor! Cu dor de Bucovina și de locurile natale, interpretul Vasile Cănănău a așezat în lada de zestre, cu mulți ani în urmă, cântece frumos țesute. Le-a înregistrat în studiourile Radio și TV și le-a interpretat pe scenele de concert, cu multă căldură în glas, cu sensibilitate și parcă întotdeauna cu dorința de-a
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447223606.html [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
încurajați și de privirile unui tip de dimensiunea unui dulap, care părea destul de post dispus și părea că mestecă nisip, terminară de lustruit puntea apoi trecură spre cale. Prilej cu care aflară că nava transporta cherestea, destul de ciudat ambalată în lăzi cu însemne indescifrabile. Mai pe la prânz când tocmai luau hotărârea să se arunce în mare fură invitați la masă, unde criminalul de serviciu le aruncă o strachină cu ceva. Ceva-ul era mai puțin aspectuos decât o vomă de câine
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Norocosul_titi.html [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
După numai două zile de tortură nava opri în mijlocul mării și marinarii începură să se uite în larg. Peste câteva minute apărură pirații. Erau în vestitul Corn al Africii! Foarte veseli, pirații se urcară la bord și, în timp ce ei scoteau lăzile cu „cherestea” din cală, vorbeau și glumeau cu echipajul dând dovadă că se cunosc de mult. Comandantul chiar, se întreținea cu șeful piraților și spuneau bancuri de pe vremea când erau ei studenți la Petrol și Gaze la Ploiești. La sfârșit
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Norocosul_titi.html [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Asteptare.html [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale, pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blesteme și-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale. Citește mai mult Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste,dar din poieni tot țipă că nu e voie
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
grăjdarii lumii scot melcii din copiteși cară cu vagonul noi piramide copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme,nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale,pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blestemeși-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale.... V. DESTIN DE TOAMNĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017. De mine mă mai pot lăsa, De tine, nu pot niciodat’, Căci nu
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și s-o așez din nou sub icoană cum se cuvine. Nu știam atunci, nu știu nici acum dacă era de bine sau era de rău ceea ce făceam eu, acolo, singură în toată biserica, cotrobăind ca un testamentar legal în lada de zestre a bunicii ucise de singurătate . Cine îi furase trecutul până atunci? Cine dorise ca ea să nu-și afle obârșiile ? Cu această comoară la piept, donată de străbuni, Evanghelia ce-i costase pe vremea Împăratului, prețul unei perechi
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
manelelor au nivel cultural scăzut și nivel comecial ridicat. Copiii să meargă la școală și să aibă profesori buni. Ministrul Iorgulescu: Clipul n-avea ce căuta la Operă. Pictura de gang, telenovela, romanul erotic și maneaua de cartier sunt o ladă de bani. Din public: Auzim manele și în piață, la televizor și în comerțul cu CD. Pruteanu: Maneaua este un fenomen privit cu condescendență, resemnare și are influență nefastă. Muzica bună cere educație, studiu și decență. Manelist: Vreau să ne
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Manele_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
președinte de onaoare al Academiei Oamenilor de Știință din România- Filiala Iași. Poetul Al.Florin Țene, în cuvântul său, a subliniat faptul că “această mare enciclopedie a spiritualități românești, în condițiile europenizării României și a fenomenului de globalizare, a devenit “lada de zestre” a spiritualității românești. Acești creatori din diferite domenii, fără să apară pe sticla televiziunilor sau pe prima pagină a ziarelor, în tăcere și cu acribie, prin creațiile și activitățile lor, pun “cărămidă peste cărămidă”, la edificarea “edificiului “ culturii
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligi_scriitorilor_al_florin_tene_1345274865.html [Corola-blog/BlogPost/364269_a_365598]
-
Ocean, era mai puternică decât iubirea pământeană de aici. A primit o bursă la o universitate și și-a luat zborul. Când a bătut la ușa Soniei, avea sentimentul că arată ca un câine necredincios care, după un tur prin lăzile de gunoi, revine acasă, cu coada între picioare. Dar va explica totul cu de-amănuntul, este singura lui șansă. La a două ciocănitură, o voce dinăuntru a spus: „întră!”. Ușa era descuiată, și Norman păși în fostul lui templu al
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1417635014.html [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
la concluzii asemănătoare. Eu consideram că Eminescu și-a decupat poeziile tipărite în „Convorbiri literare”, punîndu-le apoi în ordinea dorită pentru volum și intercalînd poeziile noi, făcute pentru legături. Mă bazam pe lipsa, dintre cărțile sale și dintre manuscrisele din lada sa, a „Convorbirilor”: ce poet nu-și păstrează propriile apariții? Nu, mi-a spus George Muntean, Perpessicius credea că Eminescu a dat la tipografie chiar volumele legate ale „Convorbirilor”, punînd semne la poeziile care trebuiau culese și intercalînd ineditele. Abia
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
scrisoare, pe Iacob Negruzzi dacă n-ar fi cazul s-o publice și în revista Junimii, „pentru totalitate”). Sînt, așadar, trei pachete de inedite: pentru volum, pentru „Convorbiri literare” și pentru „Familia”. Cine le-a făcut? Au avut acces la lada lui Eminescu - și Maiorescu, și Iacob Negruzzi și Iosif Vulcan? Pînă la urmă, interpretarea de bun-simț aduce și ea un argument: Eminescu însuși, lucrînd la volumul său și încheindu- l, a făcut copii manuscrise atît pentru intercalat în acest volum
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
că la următoarea erau trei, sau chiar toți. De cum se scuturau ultimii stropi de aghiasmă de pe stelba de busuioc a lui Sfântul Ion, pe care tot ei îl cântau din poartă în poartă, tocmeau trăsurile, puneau muierile să scoată din ladă covoarele țesute cu o iarnă înainte, probau stațiile de amplificare, care aveau, și așteptau prima duminică de după Paște, Duminica Tomii. Îi vedeai vălurind cu ochii zăpada lui „femartie”, așteptând pe cea a mieilor, înghesuiți în căruțe, printre instrumente, doar basul
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
toți ceilalți membri ai juriului, acordându-i în unanimitate premiul I. Mihaelei Gurău nu-i lipsește nimic pentru a deveni în scurtă vreme o vedetă incontestabilă a cântecului românesc. O felicit sincer pentru interesul și efortul de a scormoni în lada de zestre a folclorului autentic moldovenesc spre a scoate la lumină noi și noi cântece pline de farmec. Întrunind toate aceste calități nu are cum să fie ocolită de succes. Așa să fie!”. Frazele acestea au fost alcătuite de către artistul
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436587184.html [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
Prințul, vai, Prințul nimic nu știa.“ (Comoara ascunsă, Radu Stanca) respingerea ce o simți față de acele persoane inutile se poate transforma în compasiune. În momentul în care reușești să citești dincolo de oglinda fiecărui lucru, o să înțelegi că în spatele imaginii, a lăzii vechi alese de Fata Moșneagului din povestea scriitorului Ion Creangă se poate ascunde o comoară. Cei care au citit romanul Nebunul a scriitorului Savatie Baștovoi au observat că acel cerșetor nebun, privit cu dispreț de cei din jur, până și
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1432482374.html [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
puncte [] Notă: ................. 5. Starea grupurilor sanitare proprii: - noi - 10 puncte [] - întreținute - 7 puncte [] - nerenovate - 4 puncte [] Notă: .................. 6. Starea unității de preparare a mesei: Bucătărie: da/nu (se acordă câte 1 punct pentru fiecare din următoarele dotări): - circuitul alimentelor [] - cuptoare [] - lăzi frigorifice [] - frigidere [] - veselă nedeteriorată [] - aragaz/plită [] - hotă [] - mese de inox [] - camere specifice fiecărui tip de aliment [] - personal calificat [] Notă: ................ 7. Starea unității de servire a mesei: Sală de mese: da/nu - Capacitatea sălii să fie de: - peste 50% din locurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272171_a_273500]
-
inutilă, dar totuși nu este. Arhiva SIPA conține informații cu potențial compromițător la adresa unor magistrați, iar aceștia ar putea colabora cu mai mult entuziasm în diverse procese politice așteptate înainte de alegeri. Tot „guvernul meu” a scos acum câteva zile din lada de gunoi a istoriei practica fostei Securități, care avea în fiecare întreprindere socialistă câte un CI-ist, ofițer de contrainformații. Acum, n-o să mai avem ofițeri de securitate, ci mini-DNA în fiecare minister pentru încurajarea delațiunii oficiale în favoarea descurajării oricărei
Tăriceanu, atac exploziv la Iohannis, după ultima mișcare a DNA by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102925_a_104217]
-
Entre dos mundos“ : En este relato, la protagonista vive los momentos entrelazando “realidades”. Camelia tiene una vida interior grande y rica en experiencias y conocimientos de la que se siente orgullosa; pero esa misma fuerza moral e intelectual también tiene șu lado negativo, por ejemplo el llevado al plano de la amistad con otras chicas. Șu experiencia le había demostrado la envidia que generaba, lo que felizmente pară nuestra protagonista deja de ser así cuando conoció a Joana descubriendo que la palabra envidia
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
și colaboratorii revistei. 14. Escritor, editor Francisco A. Chiroleu, en Revista de Literatură, Rosario, Argentina, 2016: “Los textos que ofrecemos a continuación pueden parecer extraños en una primera mirada. Pero una vez que uno comienza șu lectură ofrecen el otro lado, otra căra ,con una personalidad diferențe que irá poco a poco atrapando al espectador y por qué no ,cambiándole el modo de ver la realidad.Es que también la realidad no siempre es lo que se ve o se toca
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
colonel Boiciuc și după nume, așa era, probabil rus. Când ne distram, făcând glume pe seama plutonierilor și a căpitanilor din cazarmă eram aspru pedepsiți. Pe lângă arestul clasic, numit “bulău”, mai era descărcatul vagoanelor cu cărbuni, fuga pe arătură cu două lăzi de 15 kilograme de dinamită anti tanc, târâșul prin noroi și apoi spălatul uniformelor, etc. Dar cea mai mare tortură era curățatul magaziei de armament! Adică trebuiau scoase toate armele din magazie afară, pe opt mese enorme. Apoi trebuia sa
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/La_baietii_de_la_manastirea_secu_rodica_elena_lupu_1337330466.html [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
în 1832, ci a trecut cu o parte din combatanții săi în imperiul habsburgic și s-a pus în slujba împăratului, care l-a și decorat. Dar, acum, la Viena a fost de partea revoluționarilor vienezi, pierzând, și-a făcut lada de campanie și împreună cu câțiva combatanți a trecut de partea lui Kossuth la Debrețin, garantându-i loialitate. Excepțională carieră militară: din loialitate în loialitate ! Kossuth, strâmtorat și plouat la Debrețin, după o bătălie pierdută cu armatele croato-habsburgice, l-a primit
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
cultural al neamului românesc să se piardă, așa cum se întâmplă în prezent, sub pretextul îmbogățirii limbii române cu englezisme și americanisme, dispar cuvinte din dulcele grai românesc, așa că, Anuarul nr.4 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat Timișoara, devine o “ladă de zestre “ a spiritualității românești. Cititorul, parcurgând paginile acestei lucrări coordonate de două Doamne ale intelectualității bănățene, și nu numai, profesoara Doina Drăgan, președinta Ligii Scriitorilor, Filiala Banat-Timișoara și pr.univ.Andreia Elena Lampinean Anucuta, are senzația că parcurge istoria școlii
ANUARUL FILIALEI TIMIŞOARA-BANAT A LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_timisoara_ba_al_florin_tene_1390803181.html [Corola-blog/BlogPost/347346_a_348675]