1,578 matches
-
ceva se contura și mai bine În jurul acelei prime Întâniri. Zicea, spre exemplu, că În răspunsul la o scrisoare din vară, profesorul se bucura că pe un anume Țuluca Îl chema și Anton. Îi vorbea fostului elev despre numele gentilice latinești și de evoluția lor ulterioară. Antonius era o excepție chiar printre acelea, provenit probabil din etruscă și fără o semnificație primitivă, el nu se transmisese În română pe aceeași cale ca și celelalte nume gentilice (Aemilius, Claudius, Cornelius etc., respectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
maiorul Privett-Clampe , Fatehpur este capătul lumii. În acest ținut îndepărtat, personalul său este format dintr-un grup de tineri, instruiți de Serviciul Civil Indian, precum Flowers. Cu aroganța lor înnăscută și obiceiul de a se adresa unul altuia în clișee latinești, aceștia îl fac să se simtă și mai dezolat decât era. Nici nu-i poate considera umani, cu cămășile lor bine călcate, cu plastron și redingotele îngrijite arată mai mult ca un stol de păsări de baltă. Când încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pentru sine cel tânăr. ― Ai zis ceva? Întrebă cu glas nefiresc de puternic Foiște. ― N-am zis nimica... Căutau din ochi locuri unde să se așeze. Foiște părea că se distrează: ― Doi dumnezei zănatici! Știai, Repetentule, că zănatic vine din latinescul dianaticus? Se așezară, după ce neteziseră cu palmele țărâna călduță, măruntă ca un mălai. Înainte să Închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta Întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele ce străbăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
necunoscute. — Haideți să zicem că, în totului tot, am făcut un fel de repetiție. — O repetiție? Ce fel de repetiție? Wilt se gândi o clipă. — „Repetiție”... un cuvânt interesant, zise el. Vine din franțuzescul répétition, care provine și el din latinescul repetō, repetĕre, unde însemna... — Mă doare-n cot de unde provine! zise inspectorul. Vreau să știu unde duce. — Când faci un fel de repetiție... Dacă stai să te gândești, chestia sună și puțin a înmormântare, adăugă Wilt, continuându-și campania sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
numele românești, dar te somau să alegi: «Rumân ili Maldavan», de parcă nu era același lucru... La un moment dat - mai ales că unii pronunțau: Homa, răspund: «Sunt român... de origine latină!» și adaug pe dată că numele meu vine din latinescul homo, care Înseamnă om - apoi, ca să-i fac de tot praf, turui: «Homo-homini-lupus! Ecce homo...» - Îi impresiona latina, ca pe Nemți? - Și cum! Dar mai ales faptul că pe cineva Îl chema: Omul, Homo... Pe Nemți Îi impresionează când află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
profite de situațiune - zice: «Și numele meu, Mann, Înseamnă celovek». «În ce limbă?», l-a Întrebat Rusul. «În germană». «Eah!», a făcut Rusul cu dispreț, «ân germană, poate - dar nu În latină!» E-he, din câte m-a scăpat numele „latinesc”. Aș putea spune că m-a scăpat de la moarte. - Cum așa? - Așa, bine: impresionați de nume, hârțogarii din lagăre lungeau vorba; lungind-o, aflau că sunt... prafiesăr (nu eram eu singurul... Învățător, dar ceilalți n-aveau nume latinești) și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
scăpat numele „latinesc”. Aș putea spune că m-a scăpat de la moarte. - Cum așa? - Așa, bine: impresionați de nume, hârțogarii din lagăre lungeau vorba; lungind-o, aflau că sunt... prafiesăr (nu eram eu singurul... Învățător, dar ceilalți n-aveau nume latinești) și mă Întrebau dacă... știu carte! Dacă, de bine de rău, Începusem să mă descurc În rusește, la... oral, În scris eram bocnă! Noroc Însă că nu mă scoteau din brigăzile de lucru - și de moarte - ca să mă pună undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu doar clasa, ci și clădirea. Școala primară aparținea trecutului, acum ne aflam într-un loc cu scări multe și coridoare nespus de lungi. Pe lângă pereți stăteau puse la vedere, în vitrine, insecte, minerale și plante, fiecare cu numele său latinesc. Unii dintre elevi s-au rătăcit, fiindcă se duseseră la școala cea veche și de acolo nu mai găsiseră drumul. Alții au întârziat dinadins, ca să atragă atenția și să încerce răbdarea noilor profesori. Cei sosiți la timp ocupaseră locurile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
spui adevărul în mod public și atunci intervenea cenzura și-ți tăia din material sau nu-ți dădea voie să-l publici, pentru că tot ce scriai trebuia să corespundă ideologiei partidului comunist. În ziua repartiției mi-am pus aceeași întrebare latinească „Quo vadis? Atunci mi-am adus aminte de bunica Marghioala care a fost născută la 1892 și a făcut doar clasa întâi, avându-l ca învățător pe domnul Ulea și pe care îl pomenea mereu. De la el învățase taina cititului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
orizontalizează la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3. Parametrii rapoartelor dento-dentare interareadice Contactul dintre arcadele dentare maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele două arcade dentare când acestea vin în contact. Termenul corect este de “relație de ocluzie” și reprezintă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lucrurile, bilanțul meu subiectiv sună cam așa : atunci credeam că știm, iar acum știm că nu mai putem crede ! 2. D’ale integrării. Narghilele, cîini, vaccinuri și alte obiecte antropologice Haudricourt Un podnica peste Dunăre Românii îi spun țest, de la latinescul testu, despre care povestește și Cato în De Agricultura. Peste Dunăre, bulgarii îi spun mai ales podnica. Acești termeni desemnează un cuptor mobil de pîine pe care îl întîlnim în toată aria balcanică, dar și în Europa Centrală, în Italia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
o fi vrut să spună franțuzoaica ? Și dacă are dreptate ? Dar în ce sens ? Sigur nu în sensul restrîns, extrem de peiorativ și eminamente moral cu care a intrat acest franțuzism în uzajul limbii noastre. Mult mai vechiul „a parveni”, din latinescul pervenire, era mai neutru, mai apropiat de „a ajunge”, „a reuși”. Poate că de aici trebuie începută „hermeneutica” acestui dialog. În orice caz, dacă înlăturăm adaosul excesiv de reprobabil din semnificația parvenirii, obținem o definiție de genul următor : o persoană care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care reprezintă ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales într-o comunitate, o societate etc. Ceea ce este mai bun, mai demn de a fi ales”. „Viziunea” se află în proximitatea etimologiei, „elită” provenind, pe filieră mai ales franceză, de la latinescul eligere, cu sensul de „ales” sau „demn de a fi ales”. Elita este, în această viziune, un model demn de urmat și promovat. Și anume un model integral, de urmat în toate privințele importante ale vieții, precum acel kalos kagathos
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și nu numai inutilă, ci și dăunătoare organismului. Studiul noplaziei, ca și biologia în mare parte, se bazează pe descrierea leziunilor, aceasta reprezentând baza interpretării acestora și putând ignora sau chiar înlocui definiția [2]. Termenul de tumoare derivă din cuvântul latinesc tumor (umflătură), care desemna orice tumefacție tisulară, indiferent de natura acesteia (neoplazică, inflamatorie, hiperplazică, circulatorie etc.). În accepțiunea actuală, termenul de tumoare este utilizat ca sinonim al neoplasmului, neoplaziei, neoformației, derivând din cuvintele grecești neos = nou, plassein = a forma (plasis
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
sunt 130 locuitori printre care și Tanacu. După documentele catagrafice, Tanacu a făcut parte din ocolul Crasna, ținutul Vasluiului. În privința toponimiei, denumirea Tanacu pare a fi unică din țară și după Dicționarul etimologic semantic al limbii române ar derivă din latinescul « torna » întoarcere, vârtej din care s-a pierdut « r », rămânând tonă toana=(toana) capriciu sufletesc și din ea acest Tanacu, un om cu toane, capricios, care a întemeiat satul .Trebuie să menționez cu părere de rău puținătatea izvoarelor istorice referitoare
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
sfatul bătrânilor sau al juraților. Primarul și sfatul juraților aveau în general atribuții privind bună administrație a comunei. La originea satului Tanacu, ca la a multora dintre așezările românești se află o biserică, căci oricât adevăr ar subzista în zicală latineasca « primum vivre, deinde philosophari », omul nu poate trăi fără a crede în ceva și a incerca sa inteleaga scopul vieții. Prima bisericuța din Tanacu a fost construită de Tanacu și Miliana, insă bisericuța din loazbe de stejar a datat până în
COMUNA TANACU. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
În continuare vom verifica dacă (și eventual până la ce punct) cultul în Biblia ebraică e alcătuit din elemente atât de caracteristice încât să iasă din sfera acestor definiții generice. a) Cuvântul „cult” și termenii asemănători din limbile occidentale derivă din latinescul cultus, participiul trecut masculin al verbului colere, și de aici cultus-us, „cultură”, „cultivare”, iar la figurat „venerație”, „omagiu”, „mod de a trăi” (înțeles în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
figurat „venerație”, „omagiu”, „mod de a trăi” (înțeles în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de verbul ’ăbad, „a munci”, „a sluji” și de derivatul ’ăbôdăh, „muncă”, „slujire”; aceeași termeni sunt utilizați în mod curent și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de Titus în anul 70 d.C. încetează și cultul sacrificial care nu va mai fi niciodată restabilit. a) Unul dintre sacrificiile cele mai importante este „holocaustul”, în ebraică ’ôlăh (de Vaux II, pp. 291 ș.u.). Termenul nostru derivă din latinescul holocaustum, la rândul său provenit din grecescul tardiv holokaútōma și indică arderea totală a victimei fără ca nici una din părțile sale să fie dată preoților sau credincioșilor. În limba ebraică conceptul este însă exprimat de verbul ’ălăh „a se ridica” și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și oficialități/ reprezentanți ai ființelor supranaturale de publicul spectator și de terenul altar, biserică. Trecerea în competiția sportivă de la simbolul religios spre simbolul profan, ori cu altă formă a acestuia (în funcție de țară) se observă în permanentizarea termenilor grecești stadion, ori latinești, amfiteatru, în forma arhitectonică a spațiilor sportive și în emblematica lumii sportive, ce depinde de alte coordonate decât acele ale stadionului grecesc, dar păstrează mereu, chiar în altă Japonia, clima Greciei și a Romei ca mitologia sportivă. Primele semne ale
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
MUZEE, PERSPECTIVE PEDAGOGICE MUZEALE. STUDIU DE CAZ: PROIECTUL EUROPEAN SOCRATES "LOCURI ALE DESCOPERIRII" Vom începe acest capitol printr-o definire a educației, o analiză a scopului și a dimensiunilor acesteia din perspectiva cercetării curente. Etimologic, termenul de educație derivă din latinescul educo, educare ceea ce în traducere liberă poate fi înțeles ca îngrijire, creștere, cultivare. Deși conceptul este general acceptat, mulți pedagogi înțeleg educația în mod diferențiat. Fiecare dintre aceștia încearcă să legitimeze dimensiunea educațională într-o formulă de ansamblu, dar care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
autorul Comentariilor preluând neologisme introduse de Cicero (e.g. universum, universitas), pentru a exprima concepte filozofice grecești. Se pot descoperi în text numeroase substantive utilizate doar de autorii târzii, în general termeni tehnici meniți să suplinească lipsa vocabularului științific și filozofic latinesc: circumflexio, competentia, contrarietas, globositas, incorporalitas, interstitium, omniapotentia, profunditas, etc.; adjective foarte rare, post-clasice: actualis, incorporeus, iugabilis, mundanus, silvestris, sphaeralis. 3.4.5. Gustul manifest pentru precizia vocabularului și justețea definițiilor se regăsește în distincțiile realizate de autor între sidera (constelații
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu." 36. Ostașii de asemenea își băteau joc de El, se apropiau, Îi dădeau oțet, 37. și-I ziceau: Dacă ești Tu Împăratul Iudeilor, mîntuiește-Te pe Tine însuți!" 38. Deasupra Lui era scris cu slove grecești, latinești și evreiești: "Acesta este Împăratul Iudeilor." 39. Unul din tîlharii răstigniți Îl batjocorea, și zicea: "Nu ești Tu Hristosul? Mîntuiește-Te pe Tine însuți și mîntuiește-ne și pe noi!" 40. Dar celălalt l-a înfruntat, și i-a zis: "Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
-și sufletul covîrșit de bunătate și schimba priviri pline de Înțeles cu Sfîntul Matei, preferatul ei dintre cei doisprezece apostoli din piatră rece care o Înconjurau cu austeritate. Din cînd În cînd se auzea glasul grăbit al preotului pronunțînd cuvinte latinești sau clopoțelul paracliserului și Julius Îi făcea semn să urmărească slujba cum se cuvine. El se ruga cu cartea deschisă În față, avea un liturghier cu scoarțe de sidef și ferecătură de aur, cadou primit la prima Împărtășanie de la mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
autorului. Cartea anunța o carieră literară, în pofida anvergurii modice și a temei comune. Volumul Chip dulce de copil, depus în 1989 (an fatidic!) la aceeași editură, n-a putut vedea lumina tiparului; manuscrisul s-a pierdut. Se confirmă încă o dată latinescul sorții schimbătoare, inclusiv în destinul cărților: Habent sua fata libelli! Foarte puțini oameni știau că Alexandru Poamă a izbutit să ducă la capăt un roman (), depus la Editura Eminescu în același an crucial 1989 și nepublicat până astăzi din motive
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]