5,763 matches
-
formare. El era instrumentist, eu dansator, mai apoi coregraf de dansuri populare. Eram bucuroși că participăm la spectacole alături de monștri sacri ai folclorului bănățean. Vanu Odrobot a fost și profesorul surorii și nevestei mele la instrumente. Amândouă au cuvinte de laudă despre pedagogul Odrobot, ca mulți alți foști elevi și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul conf. dr. Ovidiu Papană, pe care l-a «crescut» și l-a lăsat la Catedra de Folclor), pentru că e o
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
ei omorîți. Toată această versiune ticăloasa e acceptată fără replică de ziarist, ca și faptul că imaginea odioasa a Securității e doar o psihoza colectivă, creată de "Ceaușescu și troglodiții din jurul lui". * Bizare ni s-au părut, în acest context, laudele pe care le aduce fostul nr.1 al Securității comuniste actualului nr.2 din SRI, Gheordunescu, dar și lui Costin Georgescu și Harnagea. În final Viorel Patrichi se declară sedus de interlocutorul lui: Pe mine m-ați cucerit definitiv cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
Romulus Boilă, nepotul de sora al lui Maniu. Deci fruntașul politic ardelean apărea într-o lumină bănuielnica. Au scăpat, cu acordul regelui, si Madgearu și M. Popovici, chiar fără verificarea controlului averilor. Pop aglomerează jurnalul sau cu tot felul de laude ce i se aduc. (De pildă, în septembrie 1934, cînd îi comunica lui Vaida că Maniu, ca persoană, va fi scos din cauza în afacerea Skoda, Vaida "mă califica întîiul om politic din generația următoare generației istorice", după ce Pop, ca om
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proza românească selectata cu bun-gust. Autorii români prezentați publicului sloven sunt Teodor Mazilu, Răzvan Petrescu, Dan
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
dl Alexandru Ștefan. Dacă era doar atît, i-am fi publicat, poate, replică, în virtutea dreptului binecunoscut, deși, în general, nu dăm curs acestor comentarii la comentarii. Ele nu fac decît să inhibe critică: scriitori nemulțumiți cer capul criticilor lor. Spre laudă lui, cel puțin la prima vedere, dl Schenk nu se apără pe sine însuși. Dar conținutul și tonul scrisorii sînt scandaloase. Mi-am asumat riscul de a n-o publică, răspunzîndu-i pe această cale. Am recitit recenzia d-lui Alexandru
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
reforma agrara și electorală, la care a renunțat, apoi, datorită împotrivirii conservatorilor de coniventa cu regele. Descrie emoționant Consiliul de Coroană din august 1914, care a consemnat înfrîngerea totală a suveranului, care dorea alianță României cu Puterile Centrale. Totuși, spre laudă lui, regele se supune voinței majorității zdrobitoare a bărbaților de stat, acceptă starea de fapt a neutralității, negîndindu-se la ideea (care ar fi fost utilizată de un autocrat) de a-l înlocui pe Brătianu premier cu P.P. Carp. Mișcător e
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Constantin Țoiu ori d-ale gramaticilor - ...Ziariștii, publiciștii bucureșteni nu se gîndiră nici pînă azi, de la primul rezbel mondial încoace spre anul 2000 să aducă careva vro vorba de laudă "jupînului" lor de-acum trei sute de ani și ceva, ei care au sau avură și ei limba ascuțită și pe care nimeni nu i-au întrecut și încă nu-i întrece în spurcăciuni de tot soiul, în beștelirea dușmanului și
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
unei zileț). Sub unghi religios, Cezar Ivănescu pendulează, previzibil între credință ("!nimeni ca mine, Doamne, nu te știe, ca mine nimeni,/ Doamne nu ți-a dat/ spirit și suflet, trupul carne vie, mai mult ca Fiul Tău crucificat,/ de-aceea laudă-ți aduc eu Ție, în vecii vecilor fii lăudat") și un patetic scepticism ("!la margine de lume unde Tatăl, Părintele din ceriuri ne-a uitat,/ și unde Maica noastră cea Fecioară, cu zîmbet de lumină increat,/ nu îmi mai miruiește
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
lui Livius Ciocârlie. întrupare a distincției spirituale și a inteligenței iluminate, autorul Marilor corespondențe ilustrează specia rarissimă a intelectualului-gentleman. L-am auzit, în nenumărate rânduri, recunoscând cu un fair-play capabil să te scoată din minți calitățile sau gesturile demne de laudă ale celor mai neînduplecați adversari. Născut într-o lume de domni, dl. Ciocârlie face, totuși, o mică eroare: își imaginează că oamenii politici sunt plămădiți din același aluat cu domnia sa. Or, între adevărații, profunzii patrioți precum dl. Ciocârlie și banda
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
după succes, după bani, după reflectoare, cum privește Felicia Mihali aceste experiențe departe de muritorii de rând: cărți lăudate de critici și de cititori, atât în România cât și în Canada? Viața mea nu este decât foarte puțin influențată de laudele criticilor la adresa cărților mele. Trăiesc în același loc și în același grup de prieteni, iar viața mea cotidiană se desfășoară după același ritual. Când eram tânără, îmi imaginam viața unui scriitor plină de strălucire, iar pentru asta sunt de blamat
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
atragi disprețul breslei, căreia îi este mult prea clar că Grigurcu, de cele mai multe ori, nu se înșală." Cum admirația necondiționată nu-i stă în fire, L.A. notează și unele obiecții cu privire la partizanatul fierbinte al criticului: "Riscul care apare, totuși, în laudele pe care criticul Grigurcu le înaltă în anumite situații este de a se face uitate aspecte suficient de reprobabile ale unor opțiuni biografice. Mi-ar fi plăcut să văd aceeași inflexibilitate moral-biografistă a lui Gheorghe Grigurcu, întinsă pe sclipitoare pagini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
strategii care depinde de bunele relații dintre partidele din coaliție. Mai exact, că dacă acest guvern supraviețuiește, asta se datorează faptului, de-a dreptul impunător, ca partide care pînă în ^97 ori n-aveau experiență guvernării ori nu se puteau laudă cu o experiență specifică prea consistentă au izbutit să traverseze laolaltă o situație de criză care ar fi putut să le despartă. Problemele premierului încep, se pare, o dată cu primele adieri ale viitoarelor alegeri. Adieri pe care partidele din coaliție le
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
Deși tatuat de sus pînă jos de semnele realului, poetul e condus de viziune, de dureroasa-i incantație: "Iată și fructul în victoria înfrînta a cărnii/ Întors și dat/ Unui timp somnolînd/ De o blîndețe mai aspră/ În dulcea ei laudă./ Cineva, o fantomă, o viziune,/ Un stîlp de sare,/ Mă ține de mînă/ Și mă conduce către frunzele/ Abia învesmîntate, rodite de frica/ Sau de nebunie, și ele fapturi" (Leac). Viața sa ideală implică abandonul celei reale: "Ești ornament de
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
de oficialitatea comunistă), autorul sutelor de texte de proslăvire a cuplului de analfabeți s-a mulțumit să poarte, prin hârtoapele nerușinării, geantă "patronului"-plagiator, Eugen Barbu. Umil, nu i-a rămas decât să pună umărul (solid încă de pe atunci) intru laudă unui regim criminal și antinațional. La căderea Ceausestilor, Vadim nu s-a sfiit să scrie un "pamflet"-fluviu, în care se prezenta pe șine drept dușmanul numărul unu al comunismului, îngrozit că va fi tras la răspundere pentru rolul jucat
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
tradiționale cu Iugoslavia, ci că devine complicea unui regim care îi poate pune la încercare propria ei stabilitate. Așadar ce rost au, de fapt, atacurile venite din partea presei la adresa atitudinii oficiale a României? Relațiile tradiționale? Ar fi un motiv de laudă pentru țara noastră să închidă ochii la crimele regimului Milosevici în numele relațiilor tradiționale cu Iugoslavia? Avantajele neutralității? Acestea ar fi avantajele unei autoizolări sau, poate, mai curînd, ale unei viitoare asocieri cu Rusia. Chiar și fără această asociere, Rusia exporta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
o paradigmă și prin deschiderea să de "turist liric" (categorie reprezentată în spațiul francez de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
organicitatea lumii, Creația cosmică aparent sfîșiata de antinomii. Vechiul și noul, lăuntricul și exteriorul, natura și artificiul, pagînismul și creștinismul, cooperează într-un ansamblu generos, într-un flux concomitent senzual și estatic, conceptual, si infraverbal. Subtextul e cel de înfiorata laudă: Înainte de a ma naște să fi fost amîndoi o singură, unica/ picătură de ploaie paradisiacă, sau prima lacrima scurgîndu-se/ lent pe obrazul lui Adam fugind cu Eva de mînă?/ Prin oasele noastre ușoare să fi adiat același văzduh?/ Înălțați pe
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
tristă umanitate, care prin puterea unei imaginații miraculoase ajunge să viețuiască pe fîșia subțire dintre realitate și fantasma. Cele trei cărți, Baronul din copaci,Cavalerul inexistent și Vicontele tăiat în două, de curînd publicate în condiții editoriale demne de toată laudă de Univers, pot intra lesne în tradiția literaturii pentru copii, dar și pentru vîrstnici înțelepți, alături de Alice în țară minunilor, de unele române ale lui Jules Verne, Peter Pan, ori de peripețiile baronului Munchhausen. Cu toate acestea, ceva le diferențiază
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
moderne a noțiunilor și asupra diversificării relațiilor între semeni. Ea s-a dovedit cu prisosință o cunoscătoare a reliefului tipologic variat și etajat (mult mai avizata în aceste perforări ale artei, și prin forță vocației, decît m-aș putea eu laudă). Că jinduiește să cultive o toga a solemnității, oficiind un ceremonial în scris și în activitatea publică - aceasta înălțare a literaturii și politicii deasupra banalului diurn e o alegere premediată. Firii, credinței, dezideratelor filozofice, care îi sînt proprii, le corespunde
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
o capete ei!... mă aranjez eu cu oamenii mei, că sînt vro sută, si le arăta ei cînd o să le puie bîtilii pa spinare!"... * Din vorba în vorbă, după masă bogată, vine vorba despre Paris. Verișorul Leon, pictorul peisagist, aduce laude orașului în care arta lui își găsise un loc al ei meritat: " - Vezi, tu, vere, - i se adresează Leon, - la Paris totul este cu putință, în bine și-n rău, că-i drept, că-i nedrept. Totul se face și
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
pricepe să le ăntretină. Obstacolul, ăn cazul traducerii lui Kierkegaard din germană este, evident, de două ori mai greu de trecut, pentru că avem de-a face cu un dublu filtru, ceea ce inevitabil ne poate depărta de spiritul textului original. Spre laudă să, traducătoarea Mădălina Diaconu e conștientă de situația an care se află. Mai mult decât atât, prefață și notă pe care le semnează reprezintă eforturi retorice explicite de a legitimă versiunea pe care o oferă cititorilor. an prefață, Mădălina Diaconu
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
ca și cum acest rating ar pică din cer, nu ar fi legat de cele ce se întîmplă la noi în țară. Dar simplă idee că România reacționează numai la stimuli externi - si asta pe o durată scurtă - nu prea e de laudă pentru politicienii autohtoni. De fapt, e chiar umilitor să faci o politică de ochii Europei și alta după ce ea, Europa, te-a bifat că elev silitor. Iar după aceea are rost să te miri, ca politician, că nu ești luat
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
de ghicit: un fel de socio-comunism combinat cu elemente de grav populism și un dispreț de casta față de cei care nu sunt că ține. Dacă toate acestea s-ar petrece pe banii unui particular, n-aș avea decât cuvinte de laudă: într-o lume normală, orice patron se gândește cum să-și protejeze mai bine oamenii, oferindu-le nenumărate facilități, pentru a-i împiedica să plece la concurență! În cazurile invocate, e vorba de remanentele gândirii totalitare. Din omul-stat, întruchipat atât
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
Școlii Ardelene a scăpat Budai-Deleanu, în Țiganiada că și în Cei trei viteji, "e o altă țesătura și alt spirit". Și "Ceea ce este frumos, înainte de toate, la Budai-Deleanu este strămutarea formei lui Ariosto în biată romanesca ardeleana de pe vremea aceea". Laudă, după aceea, într-un capitol special, ceea ce numește "curentul autohton în faăa romantismului de împrumut". Aici se referă la Heliade Rădulescu, desi crede că "în materie de poezie n-avea Ureche", Costache Negruzzi, Gr. Alexandrescu cu fabulele lui ("fabulele lui
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
scrieri de ficțiune sau memorialistice, două române (Ce mult te-am iubit și Șatra) au fost considerate cele mai originale. În ultimul sfert de veac, peste această operă întinsă și variată s-a așternut o uitare la fel de nedreaptă că și laudele de care era copleșită în deceniile 6 și 7. Zaharia Stancu ar merita o relectura fără prejudecăți. Mă voi referi deocamdată la românele sale de tinerețe, ignorate de critică interbelică și postbelică, abia menționate la bibliografie. Taifunul (Națională Ciornei, 1937
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]