554 matches
-
polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model”, din perspectiva unei formații culturale specifice ardelenești, care exclude neseriozitatea balcanică. Presiunea mediului formativ, un anumit ethos țărănesc nu se poate acomoda cu urbanitatea laxă, onctuoasă a miticismului și explică respingerea inițială a acestui „mize- rabil patriot”, a cărui operă, „cea mai mare parte”, nu reprezenta decât „o infamie la adresa poporului român” . Stau față în față polemic Transilvania vs Muntenia, prima devenind componentă a României
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cotidian lucrurile „sfinte și însemnate”. Riscă să treacă iremediabil, cu inocență, pe lângă marile revelații și miracole, de care e plină viața. Dar credința îi poate mântui. În aceeași vreme, sunt alții înzestrați cu simțul divinului, dar cu o conduită destul de laxă, de o nu prea statornică observanță (Mitia Karamazov, spre pildă). A nu avea simțul divinului nu e totuna cu a nu avea nimic sfânt. Acest din urmă caz, chiar dacă nu e malefic în mod manifest, nu are mai puțin potențialități
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Morgan, amiral, corsar și pirat, mort ca guvernator al insulei Jamaica, în 1688. El e, de altfel, cel mai important personaj al cărții lui Exquemelin și eroul romanului de debut al lui John Steinbeck. Dovada cea mai bună a graniței laxe dintre corsar și pirat a adus-o destinul unui alt celebru căpitan de vas, William Kidd. Cinstit și respectat ca ofițer de marină englez, Kidd a primit, la început, permisiunea de a ataca vase comerciale franceze, susținut politic și financiar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
unul dintre cei mai buni critici de poezie, net superior faimosului canonizator. În ce spune despre Manolescu, Mincu are perfectă dreptate: „...foiletonistica lui Manolescu este lipsită de substanță critică, întrucât în aceste faimoase cronici, foiletonistul nu depășește, din păcate, impresionismul lax, post-călinescian”. Și tot Mincu notează: „Incapacitatea organică de a depăși formația călinesciană ș...ț Este evident că N. Manolescu divulgă aici o concepție naiv-romantică despre actul poetizant, neînțelegând imperativele moderne și avangardiste, implicate în noul discurs ce schimbă orizontul de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
reușit; am făcut rugăciuni și slujbe sfinte cu hoții și cu ucigașii și am nădăjduit că voi putea sluji și cu arhiereii mei. Va veni oare și ziua aceea? Perioadele petrecute în diferite închisori au fost și crunte, și mai laxe, mai blânde chiar. Nu știu ce anume determina aceste oscilații, de la cruzimea cea mai inimaginabilă la politețe și larghețe, după cum nu știu ce a determinat eliberarea mea nesperată până în preziua scoaterii mele din închisoare. Dacă nu ar fi iubirea cu care oamenii m-au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În ceea ce privește setul, cantitatea, calitatea, costurile și distribuția bunurilor publice, ca și În ceea ce privește sistemul de furnizare a acestora, atunci aceasta ar putea funcționa ca o echipă de fotbal, având un scop comun. Competiția dintre furnizorii de bunuri publice este Însă mai laxă decât cea din campionate, motiv pentru care nivelul de aliniere al intereselor este unul redus. Alinierea intereselor este observabilă doar În cazuri-limită. De exemplu, dacă se pune problema supraviețuirii sau a dispariției tuturor membrilor societății, nivelul de aliniere al intereselor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
piață, care confruntă antreprenorii cu un mediu competitiv, În care aceștia concurează pentru obținerea de profit (Kirzner, 1973), obligând, astfel, membrii firmelor să ajungă la o aliniere funcțională a intereselor, Între ei și În raport cu clienții, acțiunea colectivă este mult mai laxă din acest punct de vedere. În cel mai bun caz, acțiunea colectivă poate fi bazată pe un mediu semicompetitiv instituționalizat - o cvasi-piață -, care să rezulte din selectarea contractorilor din oferta de antreprenori politici (de exemplu, lupta politică, alegerile etc.). În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dar fără exagerare -, pentru a dezvălui articulațiile textului, configurarea viziunii și a scriiturii. Sub raport tematic, textele din Cazarma cu ficțiuni (în aparență o culegere de proze scurte, acestea alcătuind însă, de fapt, o unică operă, aproape un mic roman lax) vehiculează motivele curente în proza optzeciștilor, aparținătoare biografismului minimalist, cotidianului prozaic (viața particulară a tânărului profesor din mediul rural, stagiul militar, erotismul juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
crea lumea. E o condiție necesară, nu și suficientă. La ora la care scriu rîndurile acestea, viitorul național al discursurilor culturale este oricum compromis. Ieșim, Încet, dintr-o epistemă și intrăm Într-una În care identitățile culturale devin mult mai laxe. Se va uita faptul că niciodată nu a existat un discurs românesc, așa cum se uită că există un discurs franțuzesc. French Theory, titlul lui Franșois Cusset, vine să certifice că semnificațiile dacă nu chiar sensul discursului francez vine din altă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
capitol de psihologie senzualistă Într-un secol materialist, al XVIII-lea, urmată de cea a lui Edmund Burke, cel care echivalează sublimul cu terifiantul și anticipează astfel prescripția unei literaturi care trebuie să șocheze, alcătuiește Însă un set de principii laxe, pentru că dependente de senzorial; estetica este o „știință” a trupului În mult mai mare măsură decît a intelectului; apare, În același timp, ca un lanț de prescripții cultural, pentru că, știm astăzi, felul În care simțim nu este inocent și depinde
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
slabă dacă utilizăm doar indicatori anuali de sărăcie. Prin relație slabă nu înțelegem doar că o mică parte a celor aflați în sărăcie sunt excluși social (fapt ce ar putea fi privit ca o problemă a liniei de sărăcie prea laxe) ci, de asemenea, că unii ce nu trăiesc în sărăcie sunt, de asemenea, excluși. Utilizând date-panel, observăm cum suprapunerea dintre sărăcie și excluziune se nuanțează: pe măsură ce ne apropiem de săracii cronici, riscul de a găsi persoane excluse social (și mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pedeapsă pentru nonaderența la terapia orală sau recomandările privind modificările de stil de viață. 4. specificarea clară și consecventă a valorilor glicemice ale A1c peste care se impune inițierea tratamentului cu insulină. Dacă echipa medicală își permite 221 o atitudine laxă față de aceste standarde, atunci persoana cu diabet va înțelege mesajul implicit că aceste standarde sunt doar orientative. 5. în momentul în care terapia cu insulină a fost propusă și explicată unei persoane cu diabet, acesta trebuie să primească atât mesajul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
recentă, întreprinsă de Felson, Ackerman și Yeon (2003), în Statele Unite și Coreea, urmărind manifestările de violență în familie și în altercații în afara familiei, nuanțează lucrurile. S-ar părea că în familie, între membrii familiei, unde regulile de politețe sunt mai laxe, altercațiile verbale apar mai frecvent între soți, între părinți și copii, decât în situații conflictuale în afara familiei, cu persoane străine de familie. Cu persoanele din afara familiei se evită cearta și conflictele deschise. Pe de altă parte, gesturile de violență fizică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în zonele urbane defavorizate economic. Cum poate apăra familia copilul de expunerea la violență în comunitate, atunci când trăiește într-o comunitate violentă? într-un studiu publicat de H. Wilson (1980) se încearcă găsirea unei relații semnificative între un stil parental lax, fără prea multe limite impuse copilului, și alunecarea copilului în delincvență, într-un context social defavorizat, cu criminalitate crescută. Rezultatele nu sunt însă strict concludente deși pot fi luate în considerare și o astfel de atitudine parentală într-un mediu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
explicit atitudinea la acest capitol, familia, de regulă, trebuie să și asume decizia. Dilema implică inflexiuni hamletiene și nu este ușor de tranșat, întrucât, așa cum observam și cu altă ocazie (Munteanu, 2004), frontiera între încrâncenarea terapeutică și abuz este extrem de laxă. Mai apoi, prin cotropirea morții de către tehnologia medicală ultraperformantă, se poate degenera într-o „moarte furată”, când muribundul, aflat într-o stare pur vegetativă a decăzut deja din condiția de om. „Fiecare persoană”, meditează Yalom (1995, p. 93), „are dreptul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descriptiv cuprind calea biliară accesorie (colecistul) și calea biliară principală (hepato-coledocul) (fig. 119). Colecistul (calea biliară accesorie) Este situat pe fața inferioară a lobului drept, în patul veziculei biliare, sau foseta veziculară, fiind conectat de ficat cu un țesut celular lax, care poate conține canalicule biliare aberante, venule și limfatice Fundul colecistului corespunde scobiturii cistice a marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
pleura parietală diafragmatică și mediastinală. Ea prezintă o structură de rezistență la nivelul planului fibroelastic profund, cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Aceasta are rol important în decolările pleurale, permițând decolarea extrapleurală, atunci când planul decolării se află în țesutul lax subpleural (fascia endotoracică rămâne aderentă de peretele toracic). Datorită absenței fasciei endotoracice, această decolare nu este posibilă la nivelul pleurei diafragmatice și mediastinale, care sunt mai subțiri și intim aderente de structurile subiacente. Tot la nivelul pleurei parietale costale a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
se va cateteriza după expandarea ei prin plasele mai rarefiate. După cateterizarea stenozei, prin prima proteză metalică expandată se trece o a doua proteză metalică obișnuită care se va expanda în celălalt canal hepatic. Expandarea ei este permisă de plasele laxe ale primei proteze la nivelul hilului. Astfel, la nivelul canalului hepatic comun și coledocului protezele metalice sunt expandate una în cealaltă, oferind un lumen unic larg (fig. 185). Protezele metalice montate practic în paralel se expandează doar pe jumătate, lumenul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
2005, Caggiati, Allegra, 2007). Vesale furnizează o descriere exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în două straturi: unul intern conținând fibre contractile dispuse dinspre interior spre exterior circular, oblic și longitdinal și unul extern format dint-o rețea laxă ce îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima dată valvele venoase, la nivelul venelor renale, azygos și iliace externe, respectiv 1555, când Sylvius Ambianus
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
structura ei diferă de acea de la nivelul arterelor, țesutul elastic nefiind dispus în membrană, ci formează o rețea fină. Tunica medie, mai subțire decât la artere, este de natură conjunctivă și musculară, fibrele colagene fiind dispuse fie într-o rețea laxă, fie dintr-o membrană groasă. Elementele clasice formează rețele sau benzi subțiri cu orientări longitudinale, iar elementele contractile sunt izolate în fascicule, așezate longitudinal, oblic în spirală și circular. Tunica externă, adventicea, reprezintă o continuare conjunctivo-elastică a mediei în care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
spirală și circular. Tunica externă, adventicea, reprezintă o continuare conjunctivo-elastică a mediei în care elementele elastice sunt mai numeroase și dispuse în membrane, în ele găsindu-se și fibre musculare netede, rare, orientate longitudinal. În ansamblu, structura acestei tunici este laxă. Clasic, venele sistemului cav inferior sunt incluse în categoria venelor musculare. Acestea se caracterizează prin abundența fibrelor musculare netede, cu orientare variabilă, dar așezate în straturi și prin împuținarea elementelor colagene și elastice. Musculara poate depăși limitele mediei, extinzându-se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
direct în lumen; în schimb există venae vasorum izolate care se deschid individual în segmentele terminale ale ramificațiilor mari. Peretele venos nu conține limfatice. În statusul de normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații locale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
normalitate, vasa vasorum se organizează sub forma unei rețele ramificate în țesutul conjunctiv lax al adventicei, și care se continuă în medie, capilarele cele mai interne fiind localizate în zona limită dintre cele două straturi ale tunicii medii (intern, mai lax, extern, mai dens). Venele varicoase cu leziuni incipiente prezintă, în schimb, dilatații locale mici și sinuozități ale venelor adventiceale, și o creștere moderată a vasa vasorum în interiorul mediei, intima hiperplazică menținându-se încă avasculară. Evolutiv, la pacienții cu varice recurente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
neschimbătoare din a căror însumare să rezulte acea dimensiune invariabilă a personalității pe care o numim de obicei ,caracter". Caracterul este de fapt dozajul variabil și imprevizibil al unor predispoziții și reacții endocrin-metabolice ce dau naștere, printr-o combinație foarte laxă și labilă, unor însușiri comportamentale. Dacă totuși putem vorbi de o stabilitate a trăsăturilor noastre de caracter, acest lucru ține exclusiv de faptul că, instinctiv, avem înclinația de a prefera anumite medii și nu altele, adică tocmai pe acelea în
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
de două ori în răspăr, o dată pentru că se înscrie într-un parametru al ebuliției novatoare, iar a doua oară pentru că se ivește la începuturile manifestării fenomenului în cauză. Glumind un pic, dacă luăm în considerare postmodernismul, acest concept atît de lax, drept un clasicism al modernismului, de ce nu l-am numi pe autorul Paradisului suspinelor un... postmodernist? Adevărul este că Ion Vinea învedera un temperament nu tocmai potrivit aventurii avangardiste, ci, dimpotrivă, unul interiorizat, pasiv, cu tangențe bacoviene. Visător cu toate
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]