KorAP: Find »[drukola/base=leafă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...51 >

1,272 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

română nu e tare numai în accesibilitate, ci și în creațiune de posturi. Astfel, de exemplu, administrația drumurilor de fier a trecut în mînile statului, funcționarii sânt deci agenți ai statului, cari ar trebui plătiți ca toți ceilalți, c-o leafă mai mică decât a unui ministru, de ex. {EminescuOpXI 191} Știți câte cât iau cei trei directori ai căilor ferate, cari nu pricep nimic, sau atât cât și nimic, dintr-ale drumului de fier? Câte 36 000 de franci pe

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
191} Știți câte cât iau cei trei directori ai căilor ferate, cari nu pricep nimic, sau atât cât și nimic, dintr-ale drumului de fier? Câte 36 000 de franci pe an! Administrația monopolului tutunurilor a trecut în mînile statului, lefile însă au rămas ca și cele de sub antreprenori, adecă tot mari. Ba se aude și mai mult. Advocații regiei, plătiți odată scump, pentru că aveau de apărat procese contra celei mai puternice persoane juridice, statul, sânt și azi plătiți tot atât de scump

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
banii Romanaților, se dau câte 3 000 de franci pe an unei dame, poloneze se vede, pentru ca fiicele patrioților să-nvețe - pe cheltuiala județului - franțuzește! Iată dar ce se petrece sub guvernul liberal în județe. Răposatul Strat zicea: "Aristocrați la lefi, democrați la biruri". C-o aristocratică ușurință se dau unui tânăr, numai pentru că cutreieră cafenelele Parisului, 3 000 de franci pe an, tot cu acea ușurință se întreține o școală străină de franțuzește. Să nu se crează însă că aceste

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
spună: Votați-o pe aceasta și vom tăia de aiurea; dar acel aiurea de 20 de ani nu-l mai vedem nicăiri. Ni se mai zice că este lucru democratic să facem ceea ce ne cere guvernul; pentru că trebuie ca să așternem lefile așa încît să poată numi guvernul la asemenea posturi și democrați cari nu au nici o para avere. Ce ciudat lucru mai este și cu democrația în țara noastră! Când este vorba de impozite, democrația le desființează pe toate: și patenta

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la impozite, ca să le desființeze, și boier mare la buget, aceste două lucruri nu merg împreună". De este vorba să fim democrați, apoi atunci de ce nu luăm de exemplu democrația care este astăzi în Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată, din nenorocire, ținta democrației române. Ce ajută dar toate pretextările de principii, naționale ori liberale, ce ajută negustoria zilnică cu vorbe daca trăsătura generală a caracterului partidului roșu e identică cu aceea a lui

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ce ajută negustoria zilnică cu vorbe daca trăsătura generală a caracterului partidului roșu e identică cu aceea a lui Nae Postuleanu: de-a fi roată la carul statului? Întrebatu-s-a unul singur dintre acei patrioți daca munca sa echivalează lefile pe cari le ia de la contribuabili? Desigur că nu. Însuși d. C. A. Rosetti, cel cu patenta de negustor de la 1844, [î]și sfârșește cariera negustoriei de principii prin a fi pensionar al statului, la umbra aceluiași buget la cari

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
România. Această clasă mai cu seamă s-a înmulțit atât de tare încît de nevoie solicită până și catedre la școale teologice, așa că nu ni se pare departe momentul în care vor solicita dreptul de-a se face - pentru o leafă oarecare - egumeni de mănăstire și episcopi. Numerus clausus, număr închis, determinat, iată numele acelei măsuri legiferate pe care o cer oamenii în Austria. La noi în țară, unde cel din urmă absolvent al Facultății de Pisa se simte chemat a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Fleva, nu va fi a mea. D. N. Catargiu: Mai înainte de a pune bugetul la vot vă rog să întrebați pe d. ministru de externe dacă primește amendamentele introduse. D. ministru de externe: În urma primirei amendamentului prin care se reduce leafa comisarului și se suprimă chiria localului declar că nu primesc bugetul. D. G. Chițu: D-le președinte, depun la oficiul d-v. demisiunea d-lui D. Giani, a d-lui N. Fleva și a mea din funcțiunea de vicepreședinți ai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
să admirăm mai mult, beatitudinea cu care se crede chemat a face lucruri ce nu le pricepe sau ignorarea celor mai elementare noțiuni de economie socială. [ 4 iulie 1880] {EminescuOpXI 236} ["DACA MULT OCUPATUL... Daca mult ocupatul și cu multe lefi înzestratul primar al capitalei adaogă 20 procente asupra taxei licenței băuturilor spirtoase - opoziția e de vină. Ce logică o mai fi și cea a ziarelor guvernamentale nu mai înțelegem. Conform unei legi din 1875 comuna are dreptul de-a percepe

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
unei țări, totuși s-ar înșăla acela care ar tăgădui cu totul nexul cauzal între orice fenomen economic pe deoparte și între sistemul de idei ce stăpânește o țară. Venind roșii la putere, se înmulțesc {EminescuOpXI 241} funcțiunile, se măresc lefurile patrioților - dovadă sporiul cu 30 la sută al bugetului cheltuielilor și sporirea analogă a oricărui buget comunal și județean. Oriunde există buget public, fie-n comună, fie în județ, în stat, la spitaluri, resursele sânt strânse cu mâna de fier

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cele din urmă: le trebuiesc bani și iarăși bani și-i iau de unde pot, din buzunarele turmei contribuitoare. Cu ce s-ar plăti altmintrelea reversibilitățile d-lui C. A. Rosetti? Cu ce s-ar da Mihăleștilor, Flevilor, Stăteștilor și altora lefuri de treizeci și șase mii de franci pe an, plus locuință gratuită în edificiuri publice? Acești patrioți dezinteresați, cari au declamat cinci ani de zile în contra oamenilor onești cari au guvernat țara, mulțumindu-se cu apuntamentele cele mai modeste, ba

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
urmă ieșind sărăciți de la putere deși aveau stări personale, au jurat, intimo pectore, că nu vor imita naivitatea copilărească a conservatorilor. De aceea au introdus sistema conversiunilor, concesiunilor, băncilor, manoperilor frauduloase, jocurilor nerușinate de bursă, și toate aceste traducîndu-se în lefuri grase pentru nemaculații patrioți, afară de profiturile lăturalnice și secrete. Oameni cari n-aveau nici o stare personală sau cari au pierdut-o în desfrânări se fac patrioți când nu mai au altă resursă, și astăzi, după cinci ani de jaf nerușinat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nerușinat, stropesc lumea cu echipagiurile lor, [î]și reparează casele din banii statului dîndu-le cu chirii enorme la cutare sau cutare administrațiune publică (cum nu se rușinează a o face însuși d-l ministru de finanțe), creează posturi lucrative cu lefuri întreite decât acele ministeriale și mai joacă și comedia dezinteresării politice, depunând niște portofoluri ministeriale cari au ajuns într-adevăr niște posturi secundare în privința lefei. Astfel mai vedem și acest spectacol cu totul nou: un roșu ignorant, neonest și incapabil

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și mai joacă și comedia dezinteresării politice, depunând niște portofoluri ministeriale cari au ajuns într-adevăr niște posturi secundare în privința lefei. Astfel mai vedem și acest spectacol cu totul nou: un roșu ignorant, neonest și incapabil, ieșind din minister fiindcă leafa nu este destul de bună și mulțumindu-se care cu o direcțiune de drum de fier, care cu guvernământul băncei, care cu regia monopolului și așa mai departe. Iată unde a ajuns Romînia! Căpeteniile roșii, și acele căpetenii se numesc Cîmpineanu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cu grânele Rusiei, trebuie, grație unui recensământ care e o operă de banditism administrativ, să facă două părți din ceea ce câștigă, o jumătate pentru a-și hrăni, dacă poate, sărmana familie, cealaltă jumătate pentru a plăti cei 36 000 fr. leafa d-lor Cîmpineanu și Stătescu și la toți ai lor. Nu este dar de mirat că toți părăsesc o așa ingrată meserie. În loc de a fi plugar, arendaș, toți vor să se facă reversibili ca un Rosetti, patrioți ca un Cîmpineanu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
bugetare cu 34 la sută, decorarea cu medalii și ordine a lui Nichipercea și a egalilor săi, numirea unor advocați de mâna a doua în directorate unde se cer vaste cunoștinți tecnice și mecanice, spoliarea tezaurului public prin crearea de lefuri fabuloase în folosul patrioților de meserie, cu-n cuvânt statul omnipotent devine o jucărie în mâna demagogilor, iar poporul se zbate fără putere, jumulit și esploatat într-un mod neomenos de cătră o tagmă de oameni fără merit, fără știință

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
tău, muritorule, și ajungi unde nici n-ai visat!... Toate acestea cine le plătește însă? Badea Toader, cetățeanul liber și suveran, care n-are ce mânca și care-și vinde munca pe viața lui toată, ca să poată plăti birurile și lefurile patrioților... Ș-apoi să mai zici că nu sîntem un popor fericit? Ba-ncă să vezi... [ 27 iulie 1880] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE... "] Într-unul din numerele trecute am dovedit cu acte gospod, precum se zicea mai nainte, că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu: Privilegiul scutirii complete la români nu-l aveau decât robii. De la boier până la moșnean, de la mănăstire, preot, până la oștean, toți luau parte la contribuțiunile statului. Cu toate că de la început boierii nu primeau lefi pentru slujbele lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de fier și a intereselor publice în genere și lipsa de demnitate cu care vestiții noștri directori de drum de fier nu se sfiesc de-a lua asupra lor un lucru pe care nu-l înțeleg, agravată încă prin mărimea lefilor ce și le-au creat, acestea toate par a prevesti că va sosi o zi când trenurile nu vor mai merge și când tot mecanismul va sta locului. A face din advocați directori de drum de fier, guvernori de bancă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de bancă, miniștri de lucrări publice etc. e egal cu a pune pe un cizmar să facă ceasornice și a-l plăti pentru treaba ce se presupune că va face-o cu 40 000 franci pe an. Când gândim la lefurile ce și le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne face următoarea socotință. O leafă de 24 - 40 000 franci pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi neapărat negativ

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de fier și a intereselor publice în genere și lipsa de demnitate cu care vestiții noștri directori de drum de fier nu se sfiesc de-a lua asupra lor un lucru pe care nu-l înțeleg, agravată încă prin mărimea lefilor ce și le-au creat, acestea toate par a prevesti că va sosi o zi când trenurile nu vor mai merge și când tot mecanismul va sta locului. A face din advocați directori de drum de fier, guvernori de bancă

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de bancă, miniștri de lucrări publice etc. e egal cu a pune pe un cizmar să facă ceasornice și a-l plăti pentru treaba ce se presupune că va face-o cu 40 000 franci pe an. Când gândim la lefurile ce și le-a creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
creat d-nii Calenderu, Fălcoianu și Stătescu la căile ferate, apoi la cele ale d-lui Cantacuzin de la regie și de la bancă, a d-lor Cîmpineanu, Bilcescu, Costinescu și alții ejusdem farinae, nu putem a nu ne face următoarea socotință. O leafă de 24 - 40 000 franci pe an nu-i nimic alt decât plata unei munci intelectuale. Oare compensează unul singur dintre acești domni, prin munca dumnealor cinstită, colosala sumă ce le-o plătește poporul romînesc? Răspunsul va fi neapărat negativ

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
rămân ca o spumă a minților patriotice? Paralel cu libertatea, egalitatea și fraternitatea de pe hârtie, paralel cu suveranitatea lui badea Toader și moș Dumitru exercitată de ilustrul Fundescu, înfrunzește codrul parlamentar, plin de căpitani cu câte 30 - 40 000 franci leafă pe an, apoi mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]