4,107 matches
-
proaste sau a gravitației, oamenii cred că te-ncrunți chiar și când n-o faci. Pe fata asta care ți-a fost colegă o vezi ieșind dintr-un hotel șic din centru, portarul îi ține ușa deschisă în timp ce ea iese legănându-și blănurile și purtând pantofi cu toc în care nici o reflexologă nu și-ar vârî picioarele. În timp ce portarul îi cheamă un taxi, te apropii îndeajuns ca s-o întrebi: — Lentil? Femeia se întoarce, ea e. La gât îi scânteiază diamante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
jos spre pod, sunt invizibili. În sărăcia lor sunt în siguranță. Packer începe să șchiopăteze ușor din cauza pantofilor purtați invers. Evelyn deschide gura. Apoi scuipă. Da, fata învățată să nu se scarpine niciodată în public scuipă pe stradă. Packer se leagănă, se lovește de ea, și ea îl prinde de braț. O rotește cu fața spre el și se sărută, sunt doar două guri umede, în timp ce orașul dispare în jurul lor. În prima lor noapte pe stradă, Inky aduce o poșetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de filmat să se asigure că mai era cineva atent. Își sugeau burțile. Și mai rea decât urâțenia lor comună era dovada că îmbătrâneau. Buzele lor țocăiau sonor și pielea le era lăsată și îngroșată în jurul orificiilor. Trupurile lor se legănau împreună de parcă ar fi fost o mașinărie străveche forțată să lucreze la viteză maximă până când la dezintegrare. Penisul erect al lui Nelson părea strâmb și murdar, ca un gunoi din tomberonul unei băcănii chinezești. Buzele și sânii lui Tess păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mai scânteiază pentru câte-o clipă, împrăștiind un curcubeu înainte de-a redeveni incolore. Crengile contorsionate, împâclite parcă în maroniul lor întunecat. Pe fiecare dintre ele poți urmări o cărăruie de excremente uscate de șoareci, mici ca boabele de orez. Legănându-se în față și-n spate, ținându-și răsuflarea, Pețitorul vâră mâna în coroana copacului și culege piersicile. Încă fierbinți, le aruncă Verigii Lipsă, care le prinde între două perne de mătase. Veriga Lipsă, eroul nostru într-ale sportului. Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și-au strigat odraslele. Emanuela, fetița unchiului Dali, era un copil mai mult decât grăsuț. Înceată, greoaie și fricoasă, ea privi bicicleta cu spaimă. Nici nu-i trecea prin cap să-și urce trupul mare pe șaua mică ce se legăna înfiorător. Tatăl ei o convinse, cu greu, să încalece. Asudă îngrozitor încercând s-o învețe să-și țină echilibrul, își ieși din fire de nenumărate ori și se congestionă periculos în urma efortului pe care-l făcea împingând, la deal și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
minute bune pentru a se alinia pe trei rânduri, după voci. Vocea a treia se așază strâmb și e formată dintr-o armată de băieței, unul mai speriat decât altul. Învățătoarea clasei se proptește în fața grupului, face gesturi ample, se leagănă, mimează cuvintele și stârnește râsul puștimii din sală. După tiparul folosit de ani și ani, încep să se perinde, unul după altul, corurile de pionieri din mai toate clasele, punând la grea încercare răbdarea spectatorilor. Urmează cârdul de recitatori, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în negru, stau chirciți pe covor, acoperiți de pălării înalte, cu boruri mici, negre. Încep să fredoneze unul din cântecele filmelor cu Charlot. Se ridică, pe rând, sprijiniți în bastoane. Se aliniază și pornesc spre masa spectatorilor, învârtind bastoanele și legănându-se, imitând mișcările eroului cu pricina. Au, sub năsucurile cârne, mustăți dese și scurte, desenate cu carioca. Spectatorilor nu le vine să creadă. Înțepeneala lui Dan a dispărut ca prin minune. Cu cât se leagănă și se împiedică mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
masa spectatorilor, învârtind bastoanele și legănându-se, imitând mișcările eroului cu pricina. Au, sub năsucurile cârne, mustăți dese și scurte, desenate cu carioca. Spectatorilor nu le vine să creadă. Înțepeneala lui Dan a dispărut ca prin minune. Cu cât se leagănă și se împiedică mai tare, cu atât e mai aproape de personaj. Ema întruchipează un Charlot rotofei și nostim care-și învârte cu sârg bastonul, gata să-i pocnească pe ceilalți. Toți cântă fals dar asta nu mai are nici o importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de hârtie. Dan rămâne în mijlocul "scenei" strâmbându-se, în timp ce fetele vin spre el cu pălăriile în mână. Scot din ele câte o floare și i-o oferă cu tandrețe. Charlot se rușinează, încrucișează mâinile în față pe baston și se leagănă, le privește timid pe sub sprâncene și nu știe floarea cărei fete să o primească. În final, se îndreaptă spre Ema. Îi oferă brațul, privind-o cu dragoste și dispar amândoi după cortină. Luana se dezlănțuie. Plânge, se revoltă, ridică mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o făcea să-și scape pleoapele. Nu realiză când se lăsă întunericul peste ea, când o toropi căldura, ori când Marc, într-o clipă de curaj și tandrețe, îi prinse ușor mâna într-a lui. Adormi în timp ce autocarul alerga nebunește, legănându-i visele. Că așa era el ori nu intuise corect pretențiile fetei, n-avea nici o importanță. Esențial era faptul că Marc se pricepea, al naibii de bine, s-o plictisească. Luana îi acorda, cu mărinimie, de două ori pe săptămână, șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
reveni lângă ea și n-o mai părăsi până la terminarea petrecerii. La plecare îi ceru numărul de telefon iar fata fu nevoită să-i promită că-l va însoți la serbarea de sfârșit de trimestru. Amintirea cântecelor lui Gațiu îi legănă somnul târziu din noaptea aceea. Atunci când Luana și Valentin intrară împreună în sala de spectacole a Casei de cultură, locurile erau deja ocupate. Colegii băiatului le reținuseră câte-un scaun și le făcură semn să se apropie. O luară într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nici un fel de efort fizic, nu s-au putut abține de la plăcerea urcușului prin munți. Și-au instalat corturile în cele mai frumoase colțuri ale naturii, nopțile, la lumina stelelor și a focului, au povestit întâmplări de peste an. La întoarcere, legănată de mersul monoton al autobuzului, vegheată de privirea grijulie a lui Renar, Luana a simțit satisfacția acestei preocupări sincere, o liniște benefică și-o armonie în jur, numai bune pentru a-i vindeca rănile de până atunci. Într-o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
august jucau cărți în sufrageria familiei Leon. Timp de o fracțiune de secundă atenția le-a fost atrasă de un vuiet puternic apoi, în secunda următoare, întreaga încăpere începu să se clatine. Casa scârțâi din încheieturi, pereții porniră să se legene și lucrurile din interior să se împrăștie. Oliviu strigă "Cutremur!" iar în panica de moment nu găsi altceva mai bun de făcut decât să ia în brațe vaza cu flori de pe televizor, care-i era la îndemână. Luana fugi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
privise afară, cocotierii unduiau În toate părțile, cu toate că nu se simțea nici o adiere de vânt. Simțea că nu mai e sigur pe picioare, iar pentru o clipă n-a mai știut dacă nu cumva era chiar el cel care se leagănă, și nu copacii. Pisica roșcată cu pete albe, care Își petrecea ziua-ntreagă alergând pe acoperișul de iarbă după șoricei și șopârle, a Început să se târască Încetișor, nesigură, de parcă Îmbătrânise dintr-odată, până când, Într-o dimineață, Adam a găsit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ținea loc de un păr blond părea să fie doar o cicatrice, un cusur oarecare. Neng a luat-o În brațe și a strâns-o la piept ca pe un prunc, i-a lipit capul de obrazul ei și a legănat-o. S-a așezat cu picioarele Încrucișate, cu fața la intrarea În peștera minusculă. Pe deasupra copacilor pitici, se Înfățișau privirilor câmpiile arămii și marea din depărtare. Nu mă vede nimeni aici, a spus ea. E locul meu secret. S-a aplecat și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
hainelor ei nespălate. A roșit și s-a tras ușor Într-o parte, buzele ei i se păruseră nefirești, uscate și fierbinți, nu era lă murit dacă-i plăcuse sau nu. Ea s-a hlizit și a continuat să-și legene păpușa. De-atunci Încolo au chiulit zilnic de la școală. Pedalau cât de departe puteau, ori făceau lungi plimbări prin insulă. În gol fulețele de pe coasta de sud, rămâneau cocoțați pe stâncile abrupte acoperite de ferigă, cu ochii la epavele care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spus dacă se afla cineva În ele. Ia uitați-vă la păpușica aia, a zis Bob și a scos capul pe fereastră. Fetele au ieșit din Întuneric. Una câte una sau la braț, În pereche, s-au apropiat de mașină legănându-se. Erau de tot felul - chinezoaice, malaeze, indience, dar Îndeosebi fete care erau de fapt băieți - numai că În nesfârșitul spectacol nocturn al acelei străzi nu erau decât fetițe. Care-s adevărate și care nu? a Întrebat Farah. Niciodată nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de asemenea fete pe stradă. Nu le mai era frică, Își dăduseră seama că nu era poliția. Prin fața mașinii lor au trecut câteva mișcându-și șoldurile și scuturându-și pletele lucioase. Aveau pantofi cu tocuri Înalte, pulpe musculoase și Își legănau pe umăr gentuțele cu mărgele. Hei, băieți, au strigat, mișto mașină! Hai, băieți, să vă arate mămica ce are pentru voi! Hai, a zis Johan și a ieșit din mașină. Pe dracu’, nici vorbă! Surioară, oprește-l! Băiatu’ ăsta-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ciudat o cuprinsese, fără să-și dea seama ce ar fi putut să fie. Băiatul ăsta rămas de unul singur părea atât de pierdut și de deznădăjduit, Încât Îi venea să se aplece, să-l ia În brațe, să-l legene ca pe un copil mic și să-l adoarmă. Ce nebunie, și-a zis, așa ceva n-avea cum să fie un imbold matern! Nu era decât un adolescent indonezian pe care, de fapt, nici nu-l cunoștea. Ceva mai Înainte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-i potolească. Tot pentru asta s-au adus și vrafuri de frunze de cocos fumegânde și-au fost călcate În picioare, dar mulțimea n a Început să se risipească decât după vreme Îndelungată. Brațele iubitoare ale preoților și ale prietenilor legănau capetele celor care zăceau pe jos cu trupurile țepene, de parcă ar fi fost ale unor cadavre. Margaret și-a făcut loc prin mulțime ca să ajungă la Karl. El reușise să se ridice În picioare, dar nu se mișca din loc.
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sunt parizienii! Mâna i-a zvâcnit de parcă bastonașul ar fi fost un bici sau o cravașă. Studenții au Început să chicotească. Copacii țeseau un peisaj de petice aurii și arămii. Frunzele Începuseră să se scuture. În căderea lor Înceată se legănau, asemenea primilor fulgi dinaintea marilor zăpezi, de parcă n aveau să se mai aștearnă niciodată. Margaret s a Întors acasă și i-a spus și tatălui ei că pleacă și că nu știe câtă vreme avea să lipsească. El cerceta cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fi Într-o bărcuță când e hulă pe mare și pierzi sensul mișcării, nemaiștiind nici de unde vii și nici unde te duci. Întocmai așa fusese pe feribotul cu care venise În țara asta, spre noul lui cămin. Ambarcațiunea lor se legăna pe valuri și nu Înainta, iar noua lui mamă zicea Întruna: Nu te speria, nu mai e mult, nu mai suntem departe. Dar când privea dincolo de bord, nu zărea nici pământul părăsit, nici țărmul unde voiau să ajungă, iar În afară de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
desenul Într-o bărcuță. — Hai după mine, l-a chemat și a luat-o la fugă spre plajă. A intrat În apă, pantalonii subțiri i s-au udat până la genunchi. A pus atent bărcuța pe apa calmă, ea s-a legănat Încoace și ncolo, până când a fost răsturnată de un vălușor. În drum spre casă, Adam nu s-a mai gândit la desen sau la stinghereala lui Karl când dăduse peste el. Era mai degrabă mulțumit că nu fusese certat pentru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să mută în jurul orbitelor, Fana s-a măritat, îi comunică sec și își flutură mâna a dispreț. Nu știu, nu mă întreba ce face sau ce este cu copchila asta. Își cuprinse brațele cu mâinile, se cocârjă în scaun, se legănă de câteva ori făcând să oscileze papucul, abia ținut pe vârful piciorului. Gestul ei exprima o mare suferință și fața la fel, cutată toată, părul rar lipit de creștet, învălătucit la spate într-un coc minuscul. Pe urmă își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și s-a oprit în prag. Privirea i-a căzut mai întâi pe masă, s-ar fi așteptat să găsească cartea de anatomie deschisă la capitolul "sistemul osos", apoi pe scaunul cu încheieturile slăbite din pricina faptului că obișnuia să se legene sau să-l țină aplecat pe două picioare, văzu noptiera cu oglinda ovală pe care încă se mai afla o cutie de cremă contra pistruilor, folosită de Elena mai mult ca suport moral și patul larg încadrat de o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]