1,578 matches
-
pentru publicul american”. Serviciile americane erau interesate și de activitatea Organizației germane „Todt” din România, deci a trecut la realizarea unei documentări și la întocmirea unui raport pentru a stabili „punctele centrale și de aprovizionare ale organizației”. Primul secretar al Legației și șef al Serviciului de Informații, William E. Scotten, atașatul militar, lt. col. John P. Ratay și cu Andrew W. Edson, în dezbaterea acestei acțiuni informative, „au ajuns la concluzia că punctele de informații asupra acestei organizații în România” sunt poziționate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Edson, în dezbaterea acestei acțiuni informative, „au ajuns la concluzia că punctele de informații asupra acestei organizații în România” sunt poziționate „la Constanța, Giurgiu, Brăila, Galați, Sulina”. Pentru obținerea datelor asupra lor au fost însărcinați „James Cristea și Fleichman de la Legația SUA”. William E. Scotten îl „însărcinează” pe Frank E. Stevens, ziarist american și corespondent al agenției United Press Association (U.P.A.), cu verificarea unor „zvonuri relativ la remanierea guvernului român (noiembrie 1941). Rezultatul verificării a fost consfințit într-un Raport care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu un Raport la guvernul său în acest sens, evidențiind că „autoritățile române sunt foarte puțin vinovate” în situația statutului ziaristului american. Vina cea mare „revine autorităților germane din România”, în speță ziaristului german Streiter, de la Biroul de presă al Legației Reich-ului și președinte al Uniunii Presei Străine din România, un agent al Gestapoului. Prin manevrele acestuia, ca și ale predecesorilor lui, activitatea lui Frank E. Stevens este interzisă definitiv, consecință și a pierderii calității de membru al Uniunii Presei Străine
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru îndepărtarea ziariștilor englezi și americani și pentru a-i împiedica să facă spionaj, sub acoperirea statutului de corespondent de presă. Cel care a inițiat această acțiune de „curățire” a fost agentul german Klaus Schickert, „camuflat” la Secția Presă a Legației Germane, condusă de Werner Voss. Relațiile între Schickert și Voss erau incompatibile, ultimul fiind apreciat drept un intrus ce stânjenea „însărcinările” de natură informativă și contrainformativă, avute ca atașat de presă germană. Până la urmă, Stevens nu a părăsit România. Tolerat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
germană. Până la urmă, Stevens nu a părăsit România. Tolerat, a avut totuși acordul de a se plimba până la Tohanul Vechi (2 august 1941), județul Brașov, pentru a „petrece zile la ferma ce-i aparține”. În această „viermuială” informativ/conta informativă, Legația americană a apelat fie la colaborarea legațiilor celorlalte țări, care aveau reprezentanțe la București, fie la unii membri ai acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a primi date și informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
România. Tolerat, a avut totuși acordul de a se plimba până la Tohanul Vechi (2 august 1941), județul Brașov, pentru a „petrece zile la ferma ce-i aparține”. În această „viermuială” informativ/conta informativă, Legația americană a apelat fie la colaborarea legațiilor celorlalte țări, care aveau reprezentanțe la București, fie la unii membri ai acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a primi date și informații, ca de exemplu cu atașatul militar al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ce-i aparține”. În această „viermuială” informativ/conta informativă, Legația americană a apelat fie la colaborarea legațiilor celorlalte țări, care aveau reprezentanțe la București, fie la unii membri ai acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a primi date și informații, ca de exemplu cu atașatul militar al Turciei (5 iulie 1941) sau cu ministrul Suediei, Reutersword (22 iulie 1941). Franklin Mott Günther, ministrul american la București, avea același scop la întâlnirea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
5 iulie 1941) sau cu ministrul Suediei, Reutersword (22 iulie 1941). Franklin Mott Günther, ministrul american la București, avea același scop la întâlnirea de la Hotel „Aro” din Brașov (1 august 1941) cu ministrul Turciei, Suphi Tanrioer, Basni Rizan, consilier la Legația Turciei, și cu Ali Amroussi, consilier la Legația Egiptului. De asemenea, a mai prevăzut modul de a conlucra și de a stabili strategia „acțiunilor între serviciile de spionaj american, englez și turc” în spațiul românesc. Mai mult chiar, Legația americană
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
22 iulie 1941). Franklin Mott Günther, ministrul american la București, avea același scop la întâlnirea de la Hotel „Aro” din Brașov (1 august 1941) cu ministrul Turciei, Suphi Tanrioer, Basni Rizan, consilier la Legația Turciei, și cu Ali Amroussi, consilier la Legația Egiptului. De asemenea, a mai prevăzut modul de a conlucra și de a stabili strategia „acțiunilor între serviciile de spionaj american, englez și turc” în spațiul românesc. Mai mult chiar, Legația americană căuta prin serviciul ei de informații ca, pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la Legația Turciei, și cu Ali Amroussi, consilier la Legația Egiptului. De asemenea, a mai prevăzut modul de a conlucra și de a stabili strategia „acțiunilor între serviciile de spionaj american, englez și turc” în spațiul românesc. Mai mult chiar, Legația americană căuta prin serviciul ei de informații ca, pe căi colaterale, să inițieze alte rețele de informații. Un caz este cel al atașatului de presă chinez Yu-Puy. Trimis la Brașov „spre a se informa despre livrările făcute armatei române de către
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
I.A.R.”, acesta avea ca scop înființarea unui „centru de spionaj anglo-american și de a recruta agenți și informatori din mijlocul ofițerimii române și a funcționarilor I.A.R.” Plățile agenților anglo-americani, sau „onorariile financiare” erau făcute de secretarul Legației americane, Andrew Edson. Preluase și conturile Intelligence Service-ului girate în România de P. A. Buhagiar, care se ocupa de „afacerile” Serviciului englez. Căsătorit cu o româncă, P. A. Buhagiar obținuse „aprobarea guvernului român” de a rămâne la București, în calitate de expert
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
girate în România de P. A. Buhagiar, care se ocupa de „afacerile” Serviciului englez. Căsătorit cu o româncă, P. A. Buhagiar obținuse „aprobarea guvernului român” de a rămâne la București, în calitate de expert al intereselor britanice în România, ce erau reprezentate prin Legația americană. Cu aprobarea guvernului român a părăsit România la 11 august 1941, fiind însoțit de James Cristea, prim curier al Legației americane, care îl acoperea și îl proteja în timp ce tranzita „informații prețioase pentru Înaltul Comandament Britanic din Orientul Apropiat”. El
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
aprobarea guvernului român” de a rămâne la București, în calitate de expert al intereselor britanice în România, ce erau reprezentate prin Legația americană. Cu aprobarea guvernului român a părăsit România la 11 august 1941, fiind însoțit de James Cristea, prim curier al Legației americane, care îl acoperea și îl proteja în timp ce tranzita „informații prețioase pentru Înaltul Comandament Britanic din Orientul Apropiat”. El a beneficiat de o aprobare suspect de rapidă și a părăsit România; se presupunea că ar fi „plecat cu o misiune
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
diplomatice sau militare, române ori străine, considerate prieteni, să petreacă un „scurt concediu”. Aici se discutau și probleme „delicate” de natură politico-diplomatice, militare care erau la ordinea zilei. Fostul ministru român la Moscova, care se bucura de „încredere” printre diplomații legațiilor de la București, avea din partea guvernului român misiunea de a sonda „cum interpretează diplomatul american” politica dusă „actualmente de statul român”. Acest dialog presupunea interesul generalului Antonescu pentru o discretă corelare pe viitor a unor posibile înțelegeri ce se pot relua
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de azi, nu pot însă să nu recunosc calitățile excepționale ale Domnului general Antonescu, care rămâne pentru mine un mare patriot și o energie politică în afară de obișnuitele personalități cu care am fost în contact aici”. La adăpostul întâlnirilor oficiale, membrii Legației americane contactau personalități politice, îndeosebi membri marcanți ai partidelor istorice (P.N.Ț. și P.N.L.), urmărind aceleași obiective de interes informativ. Cel mai vizat, și nu numai el, era fruntașul țărănist Iuliu Maniu, care era convins că victoria finală „va fi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Antonescu. Asemenea gesturi, ca și altele asemănătoare, evidențiau duplicitatea cunoscutului om politic de a se comporta în situații hotărâtoare și decisive ale istoriei noastre, excepție fiind numai la actul Marii Uniri. Pe lângă fruntașii politici, J. Wes Bentton, prim secretar al Legației americane și însărcinat cu interesele britanice în România, a dat dispoziții să fie „căutați fostul ziarist evreu Alexandru Coller” și ziaristul român [George] Macovescu”. Primul, mult timp a fost corespondent al agenției Asociated Press, iar G. Macovescu a colaborat la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fostul ziarist evreu Alexandru Coller” și ziaristul român [George] Macovescu”. Primul, mult timp a fost corespondent al agenției Asociated Press, iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost corespondent al agenției Asociated Press, iar G. Macovescu a colaborat la ziarele „Dimineața” și „Timpul”. Țelul contactării lor era cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de plictisit din faptul că, împotriva dorințelor lui de repatriere, este nevoit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cel de „sluji ca informatori pe lângă Legația Statelor Unite”. Retragerea diplomaților americani s-a făcut după 12 decembrie 1941. Însă, în Legație, „domnea demoralizarea din cauza bolii ministrului Franklin Mott Günther și a certitudinii deznodământului lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de plictisit din faptul că, împotriva dorințelor lui de repatriere, este nevoit să mai rămână la București” încă o perioadă până la evacuarea totală a Legației. Se produce curând inevitabilul. La 24 decembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lui apropiat”. Pentru rezolvarea problemelor curente ale Legației a fost numit Cloyce Huston, iar el devenise „destul de plictisit din faptul că, împotriva dorințelor lui de repatriere, este nevoit să mai rămână la București” încă o perioadă până la evacuarea totală a Legației. Se produce curând inevitabilul. La 24 decembrie 1941, orele 12.00, fostul ministru Franklin Mott Günther era înhumat în Cimitirul Bellu. Prin retragerea Legației americane s-a redus și câmpul acțiunilor lor informativ-operative, dar totuși a rămas o „comunitate” de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de repatriere, este nevoit să mai rămână la București” încă o perioadă până la evacuarea totală a Legației. Se produce curând inevitabilul. La 24 decembrie 1941, orele 12.00, fostul ministru Franklin Mott Günther era înhumat în Cimitirul Bellu. Prin retragerea Legației americane s-a redus și câmpul acțiunilor lor informativ-operative, dar totuși a rămas o „comunitate” de agenți informatori „în așteptare” sau conservare, care se vor activa la momentul oportun. IV. 1. d. Acțiunile Serviciilor informative sovietice Funcția sau atribuțiile oficiale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-a redus și câmpul acțiunilor lor informativ-operative, dar totuși a rămas o „comunitate” de agenți informatori „în așteptare” sau conservare, care se vor activa la momentul oportun. IV. 1. d. Acțiunile Serviciilor informative sovietice Funcția sau atribuțiile oficiale ale Legației sovietice la București erau cele de reprezentare a guvernului U.R.S.S.-ului în România și de apărare a intereselor sale pe teritoriul nostru. Însă, după răpirea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a Ținutului Herța, în rândul opiniei publice, dar și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
regimul bolșevic era perceput ca fiind odios. Era un regim ce se dovedea fără scrupule prin comportament (demonstrat de trupele și administrația sovietică în teritoriile răpite) și un permanent pericol pentru români, care-l numeau „satârul bolșevic”. Pe lângă funcția oficială, Legația avea un rol determinant pe „frontul subteran”. Efectua cu succes acțiuni operațional-informative în România, conducea și coordona pe cele desfășurate de „vârful de lance” reprezentat prin mișcarea comunistă sau pe cele efectuate de organele oficiale (Agenția de Știri Tass, Agenția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
reprezentat prin mișcarea comunistă sau pe cele efectuate de organele oficiale (Agenția de Știri Tass, Agenția Comercială sovietică și Agenția de turism „Interturist”). De asemenea, acoperea o serioasă rețea de agenți, ce lucrau informativ în România pentru toate aspectele. Alături de Legațiile germană și engleză, cea sovietică se pare că a avut un anumit rol în rebeliunea legionară, indirect, prin agenții săi, comuniștii infiltrați în Mișcarea Legionară. Este demonstrată situația că autoritățile sovietice anticipau și aproximau momentul declanșării „unei revoluții, între 20-25
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu tranziteze, pentru că în curând va fi un haos în România, situație propice Armatei Roșii de a interveni și de a face „ordine” și de „întregirea Moldovei”. O notă informativă a Serviciului Special al Poliției, din 27 ianuarie 1941, specifica: „Legația sovietică este de acord că în Mișcarea Legionară se aflau foarte multe elemente comuniste și încă bine apreciate, și mulți dintre aceștia, cu ocazia rebeliunii, au ațâțat spiritele, provocând dezordini și chiar participând la jafuri”. Pentru acest motiv, conducătorii Partidului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]