661 matches
-
a datelor pozitive oferite de diferitele teorii ale Învățării (asociaționiste, reflexiv-conexioniste, configuraționiste, funcționaliste, semiotice, cognitive, operaționale etc.). Asemenea principii Întăresc fundamentul științific pe care sunt elaborate metodele didactice, subliniază Încă o dată caracterul lor obiectiv, dependența cauzală a acestora de anumite legități bio-psihologice și psiho-sociale ori acționale În afara cărora nu poate fi vorba de desfășurarea unei activități eficiente, demnă de luat În seamă. Prescripțiile teoriei instruirii neatrag astfel atenția că sursa metodei se află și de această dată În realitatea obiectivă, că
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
D. Concluzii la poziționarea metodeitc " D. Concluzii la poziționarea metodei" a) Sintetic vorbind, de fiecare dată alegerea și adecvarea unei metode este oconstrucție dependentă de factori obiectivi (care țin de natura finalității, a conținutului, de logica internă a științei, de legitățile fenomenului Învățării etc.) și de factori subiectivi (determinați de contextul uman și social al aplicării ei, de personalitatea profesorului, de psihologia elevului, de psihosociologia colectivului clasei etc.). Toate aceste variabile sunt implicate În mod diferit - ca importanță, proporție, complexitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
altele, ne ajută să Înțelegem altfel decât până acum multe dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la catedră, ci una științifică, inspirată din cunoașterea legităților Învățării și ale dezvoltării personalității. Ca Întotdeauna, determinantele psihologice, psihosociologice și pedagogice dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
redescoperirea) În actul Învățării, care are ca temei un contact nemijlocit (sau mijlocit) cu lumea obiectelor și fenomenelor reale, constă În sesizarea a ceea ce se ascunde dincolo de manifestările și aspectele exterioare ale lucrurilor, adică În dezvăluirea raporturilor intime și a legităților semnificative, de cauzalitate, care guvernează realitățile luate În studiu. În acest sens, Învățarea prin descoperirea adevărurilor nu se reduce la a afla ceva pentru prima oară, ci a stabili relații solide Între datele cunoscute deja și ceea ce a rămas Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aprecia, a verifica, a măsura efectele, rezultatele etc., operații care se vor solda cu noi achiziții cognitive și operaționale pentru ei. Prin definiție, experimentul rămâne și aici o observare provocată, o acțiune de căutare, detatonare, de găsire de dovezi, de legități, prin Încercare (lat. experimentum = Încercare, dovadă; verbul experiri = a Încerca, a face experiențe). Este o provocare intenționată, În condiții determinate (instalații, dispozitive, materiale corespunzătoare, variație și modificare a parametrilor etc.) a unui fenomen, În scopul observării comportamentului acestuia, al cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a Încerca, a face experiențe). Este o provocare intenționată, În condiții determinate (instalații, dispozitive, materiale corespunzătoare, variație și modificare a parametrilor etc.) a unui fenomen, În scopul observării comportamentului acestuia, al cercetării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esenței (adică a legităților care-l guvernează), al verificării unor ipoteze. Învățarea experimentală nu se reduce doar la utilizarea (mânuirea) unor instrumente sau punerea În funcțiune a unei aparaturi speciale, ci presupune o intervenție activă din partea elevilor pentru a modifica condițiile de manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
principiu, modelate, transpuse sau exprimate prin anumite ecuații, formule sau scheme matematice, ori logico-matematice (descrieri matematice). Modelul matematic (simbolic, verbal sau pictural) este o abstracție care pune În evidență fenomenul sau procesul sub o formă pură; exprimă un raport, o legitate, printr-o simplă formulă - În fizică (F = m × a); exprimă o reacție printr-o simplă ecuație - În chimie (CO2 + H2O → H2CO3) etc., cu posibilitate de aplicare la fenomenele calitativ diferite. În felul acesta, matematica reprezintă cel mai răspândit limbaj pe
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
durată, de care depinde formarea celui mai important factor al națiunii -omul, pregătit prin studii, forță de muncă și specialiști, nu poate nici nu trebuie să-și permită să aibă eșecuri. Educabilitatea, privește omul ca ființă educabilă, ea reprezintă concepția, legitatea și fenomenul care dinamizează posibilitățile de devenire, de formare și dezvoltare a omului ca personalitate (Bontaș I., 1994). 3.2. Proiecte de programe de CDȘ O posibilitate reală de realizare a educației ecologice o reprezintă curriculum-ul la decizia școlii
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
dintre asimilarea cerințelor școlare și acomodarea la acestea, la diferite niveluri de școlarizare. Inteligența școlară este o formă specifică, particulară a inteligenței, care se diferențiază de inteligența globală mai ales prin specificitatea conținutului său, dar, în același timp, se supune legităților generale ale dezvoltă rii mintale. Definirea inteligenței școlare este posibilă numai în raport cu activitatea școlară, ea exprimând gradul de adaptare a elevului la cerințele activității de tip școlar. Dar aceste cerințe variază în funcție de nivelul de școlarizare, de profilul școlii, de nivelul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cu totul altceva este să se afirme că această cercetare analitică ar putea oferi o explicare completă a sistemelor complexe. Este, crede Mayr, diferența dintre analiză și reducție. Nici unul din principiile explicative ale biologiei evoluției nu poate fi redus la legități ale fizicii și chimiei. Mai mult, explicația ultimă a funcțiilor, structurilor și comportării organismelor va fi întotdeauna o explicație evoluționistă. Dacă punctul de vedere al evoluției este ignorat, atunci explicația oricărui fenomen biologic rămâne incompletă. În acest sens, Sober afirmă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
am reușit să ne impunem opțiunile estetice, să schimbăm scară de valori și să-i citim pe clasici ca si cum ne-ar fi fost contemporani. O mână de ajutor ne-a dat structuralismul. Diacronia era parțial suspendată și, o dată cu ea, falsele legități introduse de marxism an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare, ăn condițiile cenzurii, cât și, probabil, cultura filosofica și
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
rând (p. 8), deasupra mesei ei de lucru au vegheat constant cuvintele lui Erasmus din Rotterdam: „să nu te lași folosit de nimeni”. Folosită, fățiș, Ana Blandiana nu pare să se fi lăsat. Rezultă limpede din carte. Dar manipularea are legitățile ei, înspăimântător de subtile. Ele nu țin cont de voința „victimei”. O eludează, operând de obicei prin învăluire, apelând, tot de obicei, la circumstanțe și la accesorii de tot soiul. Rareori inamicii declarați sunt agenții manipulării. Ei sunt, așa zicând
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
dreaptă de la noi e peste măsură de dificilă. (Z. Ornea constată cu mâna lui acest inconvenient.) Definite prin extaz continuu, acestea sunt lipsite de o minimă coerență programatică. Doctrina însăși se încheagă tatonant, mai degrabă din reacții spontane decât din legități. Legionarismul e liric, scria (cu umor involuntar) unul din apologeții mișcării. Pe cale de consecință, formarea sufletelor în spirit gardist reprezintă un act artistic în sine: De vreme ce legionarismul era considerat, el însuși, făuritor de artă, gazetari fără duh ajungeau să creadă
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
tranșând-o exclusiv în favoarea celui din urmă. În propriii, ochi, Richard nu e un monstru. Pentru toate poltroneriile sale, el are cu siguranță justificări. (E un fapt pe deplin firesc. Fiecare dintre noi procedează așa, respectând la urma urmei o legitate psihologică. A nu ne găsi scuze în permanență pentru mai micile sau mai marile noastre defecte ar echivala cu o sinucidere în efigie.) În sfârșit, ceea ce știm bine cu toții din piesele shakespeariene e chiar filmul acțiunii, scenariul. Shakespeare ne oferă
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
mentorilor săi: Dana Borsan (București), Christoph Lieske (Salzburg) ori Anthony di Bonaventura (Boston). Un tușeu deopotrivă elegant și eficient, o abordare decentă, cuviincioasă, fără puseuri destabilizante, o frazare turnată pe logica principiilor simetriei și ale cvadraturii clasico-romantice, dar și pe legitățile antinomice desprinse din gândirea filosofică germană, au condus la recompunerea unei partituri dificile tocmai datorită complexității sugestiilor compoziționale: expresia lapidară, concisă, stilul concertistic sobru, concentrat (din prima parte); discreția, chiar intimitatea de tip "Schwermutt" (din partea mediană); atmosfera dansantă, stenică, uneori
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
acestuia, consideră autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor mecanisme și legități. Așa cum observa romanticul Coleridge, filosoful german schimbă însăși osia pe care se rotea domeniul său: încetînd a mai fi o ontologie, acesta devenise o antropologie. Punctului de vedere al lucrurilor, al existențelor (onta) i se substituise punctul de vedere al
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
de clasicist, Andrei Cornea impune cu deosebire prin precizia culturală ieșită din comun. Știe greacă veche, știe latină (superlativul e subînțeles), ceea ce face ca articolele de aici să depășească de la bun început perimetrul îngust și uneori uscat al lingvisticii. Nu legitățile de transformare fonetică fac deliciul acestei cărți. Miezul ei e altundeva: în excelenta orientare conceptuală. Pentru el, evoluția sensurilor are o dimensiune narativă. Conține, în ea însăși, povești (sau chiar, în unele cazuri, adevărate romane condensate). De aceea, relația lui
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
fascinația față de Jurnalul alcătuit din frânturi de corespondență, de aici entuziasmul din jurul apariției acestei culegeri de povestiri. Ambele, în fond, întinse exerciții de relectură, reveniri proaspete într-un spațiu deja cunoscut. , numai că încă o dată. Iată - editorial și emoțional totodată - legitatea care dictează orizontul de așteptare al unei asemenea cărți postume. Chiar de la un text la altul, deși fără prea deranjante redundanțe, ea se păstrează perfect și proliferează măsurat. Schema, supusă unei analize brute, e oarecum simplă, centrată aproape muzeal în jurul
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
critice asupra poeziei pe care a făcut-o, începând cu Pasărea tăiată, Ileana Mălăncioiu. Constatarea reținută a câtorva puncte de inflexiune nucleară, discutarea câte unui poem conținând, între versurile sale, germenii unei adevărate fisiuni sau relevarea unei arhitecturi autonome față de legitățile genului ar constitui o primă etapă. A forfecării admirative. A cenzurii pe dos. A doua etapă restituie integralul, prin șlefuire și prin adaos, renunță la orice ar putea însemna reticență și instituie diagnosticul tranșant aplicat unor unități ample. Elogiul cade
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Br�ncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis-Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și se apropie vertiginos de simbolistică, de magie, de subtilele teritorii ale disciplinelor
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
Oswald Spengler. Principala sa lucrare, „Declinul Occidentului“ (1918-1922), constituie un efort de a cuprinde explicația culturilor lumii și se bazează pe conceptul de ciclu istoric; criza culturii occidentale este înfățișată drept o criză a culturii umane în general. A negat legitatea socială și progresul. A analizat pe larg particularitățile stilului ca parte integrantă a filosofiei culturii. A murit în 1936. MIHAIL SEBASTIAN Acum 60 de ani a murit scriitorul român Mihail Sebastian. Născut în 1907, a studiat dreptul și filosofia, dar
Agenda2005-22-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283757_a_285086]
-
în cele mai alese familii, atunci când scuzele sunt forțate să ia locul rezervat de drept deplinei confiențe. Iar când vina este erotică, riscurile discursului periferic cresc exponențial. O știm din lecturi și o reiterăm cu fiecare ocazie. Pentru o asemenea legitate aproape cotidiană, paginile din Biruința unei iubiri oferă contraexemplul ideal. Și totodată soluția de generalizare a acestuia, la scara completă - și dublă - a unui destin. Iată: o greșeală minoră, dar cu tradiție caragialiană, comite, la un moment dat, Dinu, încurcând
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
Moscova spre Kiev prin New-York? Și totuși, ce pasaj din limba contemporană a cărturăriei ar fi scutit de atare gen de călătorii? Acest lucru se întâmplă din cauza că nu există o știință despre crearea cuvintelor. Dacă s-ar constata că legitățile particulelor elementare ale alfabetului sunt comune unei anume familii de limbi, atunci pentru întreaga comuniune respectivă de popoare s-ar putea elabora o nouă limbă universală - un fel de tren New-York-Moscova placat cu cuvinte-oglinzi. Iar dacă e vorba de două
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
în care se sprijină vectorul forței, asemeni unei sulițe ce a lovit într-o platoșă. Astfel, noaptea existenței ne permite să deslușim plăpândele sensuri ale cuvintelor asemănătoare difuzelor vedenii nocturne. S-ar putea susține că limbajul uzual adună umbrele marilor legități ale cuvântului pur, căzute pe o suprafață neuniformă. Cândva, limbile uneau oamenii. Să ne imaginăm că suntem în epoca de piatră. Noapte, focuri, bătaia ciocanelor de cremene. Deodată se aud pași; toți până la unul, oamenii se aruncă spre arme, încremenind
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
cuvinte care ba mor, ba obțin dreptul la nemurire, creația verbală transferă acest drept în viața scrisului. Cuvântul creat recent nu trebuie doar să fie numit, dar și să fie aplicat obiectului ce trebuie denumit. Creația de cuvinte nu încalcă legitățile limbii. O altă modalitate de creație verbală o reprezintă declinarea intrinsecă a cuvintelor. Aidoma omului contemporan care repopulează cu masive bancuri de pești apele sărăcite ale râurilor, creația lingvistică ne dă dreptul să reînsuflețim cuvintele deja moarte, ieșite din uz
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]