663 matches
-
ca set de reguli ale colectivității 175. Cheia dezvoltării și perfecționării dimensiunii sociale a caracterului uman, pe baza moralei elaborate și utilizate în timp, o reprezintă istoria și așezarea civilizației umane în tiparele ei naturale. Milităm pentru recunoașterea unei asemenea legități și recunoaștem în același timp rolul omului ca ființă creatoare, care poate modifica lumea materială exterioară prin efortul minții și brațelor sale176. Hegel atinge în mod magistral problematica raportării omului la ceilalți oameni și la sine însuși. Consideră conștiința de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
planetară. Statele mici au datoria precauției și a echilibrelor proprii bine calculate. Spuneam că economia planetară, lumea politică și economică civilizată, a ales între folosința expansivă și cea restrictivă a monedei. Că toți suntem de acord cu expansiunea este o legitate, ca și expansiunea universului natural. Chiar bunăstarea nivelului tehnologic și de viață de azi le datorăm modului expansiv, în care moneda s-a adaptat rapid și permanent la nevoile economiei reale. Mises pune în evidență această alegere: "O doctrină foarte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pună sub semnul întrebării ordinea existentă. Milton Friedman a sesizat în mod corect că oamenii preferă inflația deflației, deoarece acesta este tipul de relație acceptat în mersul economiei și societății. Aici nu este vorba despre o alegere conștientă, ci despre legități naturale, obiective. Milton Friedman arată: "Eu nu am descoperit niciodată, până în prezent, un tip de relație mai satisfăcătoare și mai precisă decât creșterea regulată a cantității de monedă 802. Folosirea monedei ca motor al expansiunii economice este ca un medicament
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Este bine ca statul să intervină, dar nu este bine ca statul să înlocuiască piața și decizia liberă a omului de afaceri liber. Capitalismul nu este nicio societate bună și nici una rea. Este tot ceea ce am putut "inventa", tot ceea ce legitățile economiei și societății în acțiune ne-au putut oferi. A considera că intervenția statului este bună și că de-reglementarea este rea, este o capcană în care au căzut mulți economiști și politicieni. Criza nu este o ocazie pentru a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care "a stabilit o relație între sfera monetară" (moneda) și "sfera reală" (economia productivă), prin intermediul unei variabile - rata dobânzii 973. Această demarcație nu are doar un caracter didactic. Ea prilejuiește analize ale celor două sfere plecând chiar de la existența unor legități specifice. J.M. Keynes definește inflația astfel: "... atunci când o nouă creștere a volumului cererii efective nu mai determină o nouă creștere a volumului producției și se manifestă exclusiv printr-o creștere a unității de cost, strict proporțională cu creșterea cererii efective
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cu care sunt confruntați proprietarii de baze turistice, personalul angajat, care la ora actuală activează În domeniul turismului În Carpații Meridionali. Problematica concretă a turismului, a fost analizată din diverse unghiuri de vedere și s-a insistat asupra evidențierii tendințelor, legităților și a măsurilor ce trebuiesc luate, pentru dezvoltarea și perfecționarea continuă a activității turistice În Carpații Meridionali. Toate propunerile făcute În lucrare, au la bază atît constatările personale realizate pe teren, cît și concluziile reieșite din analiza răspunsurilor oferite la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
p.388]; într-adevăr, Zola a oferit sistematic două imagini ireconciliabile ale eroinei sale: ba față ușuratica, personaj construit pornind de la povestirea curtezanei lui Dumas-fiul, ba Venus, incarnare fascinantă și înspăimântătoare a forțelor sexualității. Mitul are o dinamică proprie cu legități specifice, denumite diferit: situații, scenarii, raporturi, relații invariabile, teme posibile etc.61. Vom face apel la câteva din cele mai reprezentative. Raymond Trousson precizează că secolul al XIX-lea și secolul XX au făcut, din ceea ce era odată un "mit
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei, a culiselor, decorului, precum și a tehnicilor, care preced reprezentarea. Succesul eroului depinde în mare parte de aptitudinile sale de a-si juca rolul 166. Ascensiunea lui Georges Duroy este exemplara sub acest aspect: "Îl connut leș coulisses des théâtres
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Francisque Sarcey. Afirmând pe scena o teatralitate afișată, o idealizare a vieții, un deosebit efect al jocului actorilor, a costumelor și a decorațiilor, aceasta concepție a devenit o fundamentare teoretică a teatrului acestei perioade, care a contrapus realismului "grosolan" anumite legități specifice ale teatrului, care presupun înlocuirea adevărurilor vieții cu efecte de frumusețe externe și o armonie susținută a formelor [v. Levbarg, 1984, p.62, 63,70]. Teatralitatea compensează, sub aspectul formei, conținutul tematic limitat. Ceea ce ni se pare deosebit de important
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Femeia pariziana înseamnă teatru în sine. Ea se impune prin atmosfera de sărbătoare, prin plăcerea jocului, prin improvizație, păstrând ceva din tradiția Commediei dell'Arte. Pariziana este, cum sugerează doamna Girardin, un rol care, ca orice rol, are mai puțin legități precise decât interpretări, de unde caracterul viu al acestui personaj 194. Ea introduce multă spontaneitate într-o lume formalizata. În același timp, ea nu lasă nimic la voia întâmplării. Spontaneitatea să e naturală, dar poate fi și construită, ea vine dintr-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et de rapporter à elles tout ce qui existe dans le monde. Cette apparente faiblesse est leur force, et elles nous imposent leur croyance" [p.130, subl.n.]. Am putea deci conchide despre o supunere mimata a Parizienei, respectând toate legitățile unui joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această concepție teatralizata a acțiunii umane
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală creată, ele țin de legitățile interne ale fenomenelor reprezentate. De aceea considerăm că dezbaterile tradiționale purtate, de regulă, sub semnul lui Balzac, ar fi, pe alocuri, mai bine înțelese, dacă ar fi examinate în lumina creației lui Zola. Dacă personajele lui Balzac sunt captive (în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fi și menținerea coeziunii elementelor personalității (care este o formă armonică de unitate în diversitate). Aici reflexivitatea contribuie la sporirea rezistenței la factori perturbatori printr-o știință a adecvării la jocul complicat al cerințelor mediului și convertește imprevizibilul existențial în legitate sistematică a îndemânării adaptative suverane. O conștiință de sine experimentată este capabilă să descopere cifrul secret al personalității (acel set intim de caracteristici care definește esențialul în profilul particular al fiecăruia și care deschide o perspectivă eliberatoare de cunoaștere asupra
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să inverseze o ordine a abordării cognitive, adică să întemeieze cu soliditate științifică în portretul subiectiv (și în particularitățile acestuia) o sugestie de interpretare care urmează a fi încorporată ecuației actualității, pentru ca apoi să integreze sensurile individuale unei lumi a legităților principiale. Ea vizualizează, pornind de la datele interiorității emergente, un corpus armonic de cerințe situaționale și are de împăcat în perspectiva succesului adaptativ tot ce este antagonism manifest al acestei complexități, tot ce este contrarietate conjuncturală originată în raportul forțelor normative
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Pentru humorist, timpul și eternitatea nu sînt contradicții absolute, așa încît să existe obligatoriu între ele o relație tensionată dureroasă. Veșnicia nu este ceva ce așteaptă sau care se află undeva departe în timp. Este o prezență continuă, desemnînd marea legitate ce face inteligibilă orice evoluție în timp. O presupunem constant, fie că privim în urmă, fie că înainte. Fraza lui Kiekergaard, potrivit căreia înțelegem privind în urmă și trăim îndreptîndu-ne înainte, nu este totalmente justă. Fiindcă acea mare legitate nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
marea legitate ce face inteligibilă orice evoluție în timp. O presupunem constant, fie că privim în urmă, fie că înainte. Fraza lui Kiekergaard, potrivit căreia înțelegem privind în urmă și trăim îndreptîndu-ne înainte, nu este totalmente justă. Fiindcă acea mare legitate nu e de mai mică importanță pentru strădania de a înainta decît privirea noastră retrospectivă; amintirea trecutului determină ceea ce putem face în prezent ca să pregătim viitorul. Humorul nu consideră realitatea ca pe o decădere din veșnicie, ci o priveliște tocmai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Pascal provoca marilor gînditori ai Renașterii îndeosebi un sentiment de noblețe și demnitate. Nu numai extinderea mai mare în spațiu și timp a acționat supra sufletului. Lărgirea imaginii despre lume i-a urmat o înțelegere tot mai adînc pătrunzătoare în ce privește legitatea existenței. Imaginea despre lume dovedea din ce în ce mai mult că totul se află într-însă într-o legătură intimă, tot ce e foarte mic, întocmai ca tot ce este mai înalt, prin niște legi generale 92. Firul de praf și universul se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
modului său de a înfățișa eroismul și înalta judecată. Dar efortul și sentimentul său intelectual n-au intrat în legătură cu o simpatie comprehensivă față de ceea ce este finit și limitat în viața umană și în natură. Pentru Spinoza, nu infinitatea existenței, ci legitatea acesteia se situa în prima linie. El recomandă, drept cel mai important mijloc al libertății spirituale, ca sentimentele noastre să fie legate de idei valoroase, în care putem afla un echilibru complet (Ethica, V, nota 4). Sinuozitățile vieții sufletești trebuie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
118. Dacă i s-ar fi cerut să-și definească mai net poziția filosofică, H. Höffding ar fi răspuns, foarte probabil, că aceasta era una de amendare critică, în spirit neokantian, a tendinețlor pozitiviste. El credea sincer în unitatea și legitatea lumii, fără să-și facă o dogmă sau să propună vreo concepție "concluzivă" despre lume deoarece la asta ne obligă adevărul că nu vom cunoaște nicicînd decît doar o parte și nu întreaga existență, aflată într-o permanentă devenire. În
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
erau foarte sumare, iar progresele ulterioare în științele biologice și îndeosebi în anatomia și fiziologia umană au dat naștere la speculații, mai ales în termeni materialiști, nerecunoscându-se sau chiar negându-se faptul că în lumea vie operează și alte legități pe lângă cele fizico-chimice, legități care-l fac pe individul aparținând lumii viețuitoare să evolueze și să se manifeste cu totul diferit în comparație cu lumea inanimată. Iată de ce multe curente filosofice și sisteme au eșuat atunci când au fost aplicate individului sau grupurilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
progresele ulterioare în științele biologice și îndeosebi în anatomia și fiziologia umană au dat naștere la speculații, mai ales în termeni materialiști, nerecunoscându-se sau chiar negându-se faptul că în lumea vie operează și alte legități pe lângă cele fizico-chimice, legități care-l fac pe individul aparținând lumii viețuitoare să evolueze și să se manifeste cu totul diferit în comparație cu lumea inanimată. Iată de ce multe curente filosofice și sisteme au eșuat atunci când au fost aplicate individului sau grupurilor de indivizi și explică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
capabilă să o întrețină și să o perpetueze dincolo de voința ființei viețuitoare, dincolo de capacitatea de înțelegere și cunoaștere a ei, fie ea chiar și om dotat cu facultatea de a înțelege și raționa. Pentru că necunoașterea omului și în general a legităților care guvernează lumea viețuitoarelor pot condu ce la elaborări defectuoase și chiar utopice „care fiind întocmite pe o cunoștință imperfectă a omului nu servesc decât să inducă lumea în eroare’’ spunea pe bună dreptate Paulescu. O demonstrează din plin experiența
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la conflict. Prin structura lecției se înțelege modul de organizare sau alcătuire a ei. Lecția, precizează I. Cerghit, este o „entitate de învățământ, care este ceva mai mult decât o formă sau un cadru de instrucție, căci presupune mecanisme și legități de structurare și funcționare ce trebuie bine cunoscute”<footnote Cergit I., Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983, p. 14. footnote>. Lecția, în calitate de „microsistem”, captează și reconfigurează într-un mod specific toate componentele universului didactic: conținuturi
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
de profesor-elev, rolul de opozant în prelegerea cu opozant, rolul de colaborator, rolul de complice etc. vezi și Stoean, 2002, p. 65); pe ambele coordonate, este important ca ""personajul-resursă30" să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile formei de învățare implicate în situația dată" (Zsuzsa, 2010, p. 10). Din aceeași perspectivă bipartită, comunicarea didactică poate fi considerată atât instrumentală (preponderent), cât și consumatorie, în condițiile în care implică atât vehicularea de conținuturi (Zsuzsa, 2010, p. 10), cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la formarea unei viziuni integre despre arta muzicală; cunoștințe care ajută subiectul la cercetarea muzicii, la perceperea imagini muzicale. în cadrul primul nivel, cunoștințele caracterizează natura artei muzicale ca fenomen social; rolul ei și funcțiile în viața omului și a societății; legitățile generale ale artei., nivelului al doilea corespunzându-i cunoștințele despre specificul limbajului muzical, mijloacele de expresie, cunoștințele despre forme și genuri muzicale etc15. Aceeași autoare precizează că fundamentale prin stabilirea raportului dintre viață și arta muzicală, sunt legitățile artei muzicale
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]