2,103 matches
-
Parlamentului de organ „reprezentativ suprem al poporului“, competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. Într-o viziune contrară, Parlamentul, deși are calitatea de „autoritate legiuitoare a țării“, nu își poate îndeplini rolul constituțional atribuit de legiuitorul constituant cu caracter exclusiv, aflându-se astfel în imposibilitatea de a interveni în mod concret asupra unor dispoziții normative în vigoare, statuate printr-o normă juridică cu caracter infraconstituțional
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
și nesocotind competența Guvernului prevăzută la art. 108 alin. (1) de a adopta hotărâri. De altfel, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 384 din 29 mai 2019 că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
încălca și nici nesocoti izvoarele primare (lex inferior non derogat superiori). ... 89. Cu privire la acest aspect Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că „(...) art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică care adoptă legi (...)“ - Decizia Curții Constituționale nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. Introducerea pe calea unei ordonanțe de urgență a unui mecanism diferit de cel adoptat anterior de legiuitor conduce la instabilitatea raporturilor juridice privind plata pensiilor de serviciu și la crearea unor mecanisme diferite în stabilirea pensiilor în funcție de data pensionării. În susținerea motivelor de neconstituționalitate prezentate anterior sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 783 din 29
DECIZIA nr. 53 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300360]
-
prevederile art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate a legilor și a altor acte normative, în timp ce problemele care țin de coordonarea legislativă revin autorității legiuitoare, iar, în caz de litigiu, interpretarea și aplicarea legii sunt de competența instanțelor judecătorești. ... 63. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (1) din Codul fiscal, care vizează absența stabilirii unui plafon al bazei de calcul al
DECIZIA nr. 453 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299957]
-
prevederi constituționale antereferite. ... 18. Prin urmare, același legiuitor, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, coroborate cu ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, a instituit și normele cuprinse în art. 123 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. Astfel, reglementarea nu a fost adoptată cu scopul de a da satisfacție debitorului, care se află într-o situație de dificultate, ci de a
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
contrară prevederilor constituționale. Din contră, prevederile art. 108 alin. (2) din Legea fundamentală consacră în mod expres posibilitatea Guvernului de a emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, iar în acest sens Curtea Constituțională a precizat că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte prin acte normative specifice, în temeiul dispozițiilor art. 108 din Constituție. Abilitarea Guvernului de a emite hotărâri în organizarea executării legilor nu poate fi privită ca un impediment pentru exercitarea dreptului
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
2011). ... 16. Astfel, accesul liber al persoanelor la o activitate economică se desfășoară în condițiile prestabilite de către legiuitor, în virtutea art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Or, dispozițiilor constituționale ale art. 45 și ale art. 61 alin. (1) li se subsumează și prevederile criticate în prezenta cauză, iar modificările operate asupra dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008
DECIZIA nr. 65 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299867]
-
norma de drept primar, pe de o parte, și interpretarea acesteia, pe de altă parte, trebuie să existe o legătură indisolubilă. Interpretarea, pentru a nu deveni un simplu procedeu retoric prin care, în fapt, se dorește impunerea, cu ocolirea puterii legiuitoare, unor noi norme juridice, trebuie să vizeze în mod strict norme juridice în vigoare. Or, în prezenta cauză, autorii excepției nu aduc în discuție un aspect ce vizează interpretarea, ca operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea
DECIZIA nr. 151 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299777]
-
guvern ar putea să își manufactureze propria urgență, ignorând deliberat termenele disponibile în procedurile normale, pentru a obține ulterior justificarea folosirii procedurilor excepționale. ... 11. Se precizează că utilizarea abuzivă a procedurii prevăzute de art. 114 transformă Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, subminând rolul constituțional al acestuia din urmă și alterând echilibrul constituțional al puterilor. Prin urmare, în condițiile în care urgența invocată este artificial creată de propria inacțiune a Guvernului pe o perioadă îndelungată, adoptarea legii prin angajarea
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Există o conexiune logică între conținutul modificărilor și completărilor din actele normative care au suferit intervenții pe această cale, conexiune dată de un numitor comun care constă în materia cărora acestea aparțin. În consecință, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare, a adoptat actul normativ în mod legitim și asumat, conform Constituției, principiul legalității stând la baza oricăror acte adoptate de organul reprezentativ suprem al poporului român. Așadar, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, se consideră că legea criticată nu are
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
răspunderii sale, fiind necesare implicarea și acordul Președintelui, care este autoritatea competentă pentru angajarea statului în plan extern. ... 108. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că, potrivit art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Constituția prevede, totodată, două instrumente la dispoziția Guvernului, care îi permit să intre în sfera de reglementare primară a relațiilor sociale - fie prin angajarea răspunderii sale în fața Parlamentului, în condițiile art. 114, fie prin emiterea de ordonanțe
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
orice condiții, sens în care Curtea a reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții, ar echivala cu transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce privește atribuția de legiferare. O interpretare dată dispozițiilor art. 114 din Legea fundamentală în sensul unei puteri discreționare acordate Guvernului este în totală contradicție cu cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
cu maximă celeritate. Deficitul excesiv exista încă din anul 2019, iar guvernele care s-au succedat până în prezent nu au luat măsuri eficace pentru redresarea financiar-bugetară. Utilizarea abuzivă a procedurii prevăzute de art. 114 transformă Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, subminând rolul constituțional al acestuia din urmă și alterând echilibrul constituțional al puterilor. Prin urmare, în condițiile în care urgența invocată este artificial creată de propria inacțiune a Guvernului pe o perioadă îndelungată, adoptarea legii prin angajarea
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
se subsumeze unei situații care, fără a fi extraordinară, implică o rezolvare ce nu poate fi amânată. O asemenea abordare se impune pentru că angajarea răspunderii Guvernului presupune ocolirea dezbaterii parlamentare, cu alte cuvinte, limitarea rolului acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării. De altfel, legiuitorul constituant, reglementând procedura prevăzută de art. 114 din Constituție, a acceptat o asemenea limitare, fără însă a o echivala cu o procedură de legiferare obișnuită. Prin urmare, o asemenea procedură poate fi folosită în mod
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013; Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Curtea a reamintit, în acest context, dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în această privință, că statul este cel în măsură să stabilească valoarea
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
și completarea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 1 aprilie 2025. ... Capitolul I Organizarea Senatului Secţiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute de Constituție. (2) Senatul se organizează și
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
care munca a fost prestată (Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, precitată, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94). Curtea a reamintit, în acest context, dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în această privință, că statul este cel în măsură să stabilească valoarea
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, instanța supremă nu s-a substituit autorității legiuitoare, astfel că a fost respectat principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea
DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295644]
-
din Constituție și semnifică, în esență, că, indiferent de ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului, la elaborarea, dezbaterea și adoptarea unei legi contribuie în mod specific ambele Camere ale Parlamentului, legea adoptată fiind opera întregului Parlament, privit ca unică autoritate legiuitoare a țării. Principiul bicameralismului nu înseamnă mimetism, în sensul că fiecare for legislativ ar fi obligat să adopte forme identice ale propunerii legislative supuse procedurii parlamentare de adoptare și că ar fi împiedicat să opereze orice modificare față de forma
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
nr. 85/2014 sunt o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 126, în virtutea cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Prin urmare, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situații specifice, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiului
DECIZIA nr. 569 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299941]
-
suplimente, metode de calcul. ... 16. Se mai susține că normele contestate încalcă și principiul separației puterilor în stat, deoarece Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor- cadru de salarizare adoptate de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Legile-cadru nr. 330/2009 și nr. 284/2010 au prevăzut coeficienți noi de funcție și o valoare unică de referință, care însă nu s-au aplicat niciodată, ca efect al textelor contestate din ordonanțele de urgență succesive. Toate legile-cadru de salarizare din
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
al acestei „suspendări“, realitatea obiectivă dovedind că ea tinde să se permanentizeze (aspect susținut atât de durata de aproape 2 ani scursă până în prezent sub imperiul unei „suspendări temporare“, cât și de perspectivele declarate public și de inițiativele autorităților legiuitoare primare și delegate), iar, pe de altă parte, „condițiile“ impuse pentru încetarea suspendării sunt strâns legate de persoanele în cauză (impunându-li-se modificarea unor parametri personali de natură preponderent fizică), și nu exclusiv de împrejurări exterioare, observându-se o
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale. Compatibilitatea se hotărăște exclusiv de Curte. ... 203. Prin urmare, actului de jurisdicție constituțională nu îi pot fi asociate caracteristicile unei legi - act normativ emis de autoritatea legiuitoare -, pentru a-i fi aplicabile prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 204. În concluzie, în condițiile în care a intrat în autoritatea de lucru judecat evaluarea instanței cu privire la aplicarea legii penale
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
a fi transmis din domeniul public al statului, aspect contrar exigențelor de calitate a legii care decurg din art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 12. Se mai susține că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități, consacrate de art. 61 alin. (1) din
DECIZIA nr. 337 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275345]