61,510 matches
-
hotărât să lucrăm împreună. Am făcut matrițele pe lemn și le-am imprimat pe hârtie japoneză (Washi, din fibra a trei arbuști, netratată chimic, inventată acum peste 1.400 de ani și rezistentă pentru secole). - Îmi spuneați că ați folosit lemn din Japonia, din Canada, din Europa. Știți dinainte ce lemn s-ar potrivi unei lucrări anume? Afectiv, nu tehnic. - Vreau să-ți spun cum am început să fac xilogravură. Profesorul meu era din Viena și era căsătorit cu o arhitectă
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
le-am imprimat pe hârtie japoneză (Washi, din fibra a trei arbuști, netratată chimic, inventată acum peste 1.400 de ani și rezistentă pentru secole). - Îmi spuneați că ați folosit lemn din Japonia, din Canada, din Europa. Știți dinainte ce lemn s-ar potrivi unei lucrări anume? Afectiv, nu tehnic. - Vreau să-ți spun cum am început să fac xilogravură. Profesorul meu era din Viena și era căsătorit cu o arhitectă japoneză. Ea ne traducea. Într-o după-amiază ne-au cerut
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
anume? Afectiv, nu tehnic. - Vreau să-ți spun cum am început să fac xilogravură. Profesorul meu era din Viena și era căsătorit cu o arhitectă japoneză. Ea ne traducea. Într-o după-amiază ne-au cerut să aducem o bucată de lemn japonez și ne-au spus: „Mirosiți lemnul! Nu-i așa că miroase frumos? Și acum, cu acest cuțit ascuțit, tăiați la întâmplare!” Foloseam cuțitul rotund și cel triunghiular pentru a tăia la întâmplare. „Bun, acum curățați tot!” Apoi a adus vopsea
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
spun cum am început să fac xilogravură. Profesorul meu era din Viena și era căsătorit cu o arhitectă japoneză. Ea ne traducea. Într-o după-amiază ne-au cerut să aducem o bucată de lemn japonez și ne-au spus: „Mirosiți lemnul! Nu-i așa că miroase frumos? Și acum, cu acest cuțit ascuțit, tăiați la întâmplare!” Foloseam cuțitul rotund și cel triunghiular pentru a tăia la întâmplare. „Bun, acum curățați tot!” Apoi a adus vopsea în ulei, a adus hârtie japoneză fină
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
tăia la întâmplare. „Bun, acum curățați tot!” Apoi a adus vopsea în ulei, a adus hârtie japoneză fină și ne-a arătat cum se imprimă: era ceva complet diferit de pictura în pensulă! Ne-a spus: „Acum întoarceți blocul de lemn pe partea cealaltă și lucrați fără îndrumare.” Ne-a cerut: „Acum săpați în lemn ceva despre lume, orice, din imaginația voastră.” A stat lângă noi. „Wunderbar”, a spus în germană când am terminat: făcusem un dansator chinez, pe care nu
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
adus hârtie japoneză fină și ne-a arătat cum se imprimă: era ceva complet diferit de pictura în pensulă! Ne-a spus: „Acum întoarceți blocul de lemn pe partea cealaltă și lucrați fără îndrumare.” Ne-a cerut: „Acum săpați în lemn ceva despre lume, orice, din imaginația voastră.” A stat lângă noi. „Wunderbar”, a spus în germană când am terminat: făcusem un dansator chinez, pe care nu-l văzusem niciodată. Este acum expus în Muzeul Colecțiilor din Canada. - V-ați descurcat
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
concert Ravi Shankar, un cântăreț indian din sitar (vechi instrument de coarde hindus, n.r.). Am fost la concert, am început să tremur, mișcată de muzica sa minunată și l-am rugat apoi pe prietenul meu: „Adă-mi o bucată de lemn! Vreau să-mi imprim sentimentele”. Mi-a adus cel mai ieftin lemn, am tăiat la dimensiunea potrivită, din care am făcut două imprimeuri într-o lună. Și când am imprimat, vocea mea interioară mi-a spus: „Nu asta căutai?” Apoi
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
hindus, n.r.). Am fost la concert, am început să tremur, mișcată de muzica sa minunată și l-am rugat apoi pe prietenul meu: „Adă-mi o bucată de lemn! Vreau să-mi imprim sentimentele”. Mi-a adus cel mai ieftin lemn, am tăiat la dimensiunea potrivită, din care am făcut două imprimeuri într-o lună. Și când am imprimat, vocea mea interioară mi-a spus: „Nu asta căutai?” Apoi, n-am mai auzit vocea aceasta niciodată... Totul a curs, a curs
Interviu cu parfum japonez: „Când am intrat în biserici, am început să plâng” [Corola-blog/BlogPost/93885_a_95177]
-
concentrare spirituală, un „axis mundi”, se săvârșeau și alte practici magice specifice pentru acest moment festiv al anului. Astfel, durata vieții și a norocului fiecăruia dintre membrii familiei erau prognozate cu ajutorul lingurilor înșirate de-a lungul pereților, fiecare lingură de lemn căpătând numele unui membru al familiei. În dimineața Anului Nou, daca vreo lingură era căzută pe podea se credea că persoana al cărei nume îl purta va avea parte de un an sumbru sau va muri. În satele unde s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz și flori și este fixat într-un bat-suport care se sprijină pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de caiuti trebuie să fie excelenți dansatori, exprimând prin joc vitalitatea și forță exuberanta a tinereții. În Bucovina, mascoida de cal cunoaște mai multe variante plastice. Cel mai adesea jucătorii de caiuti sunt echipați cu capete de cal, lucrate din lemn și îmbrăcate în pânză roșie, albă sau neagră, la care se adaugă și alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, canafi, mirt, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat într-un suport de lemn, de obicei o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cal, lucrate din lemn și îmbrăcate în pânză roșie, albă sau neagră, la care se adaugă și alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, canafi, mirt, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat într-un suport de lemn, de obicei o covata găurita la mijloc sau două vesce de sita, care se acoperă cu un covor sau o fustanela din pânză albă sau colorată. Peste aceste țesături se coș elemente decorative (batiste, ștergare, panglici etc). Tinerii care joacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
rol secundar. Cerbul simboliză, în mitologia populară românească, puritatea și dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresionează fastuozitatea personajului. Asemănător măștii de capră, mască de cerb se compune tot din cap sculptat în lemn, ce are un maxilar mobil (clampanitor), si trup realizat dintr-un covor sau lăicer, ornate cu năframe. La prima vedere te impresionează aspectul general al acestui personaj, cu herbul măștii (alcătuirea coamelor) și împodobirea capului cu diverse materiale strălucitoare. În
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
este întâmplător. Raluca Jurcovan Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 12 martie 2015, ora 18, la vernisajul expoziției Moștenirea, care va avea loc la Sala Foaier. Expoziția se prezintă sub forma unei case vechi stilizate, o construcție de lemn în care sunt încastrate elemente de arhitectura deosebite vechi de cca. 150 de ani, ferestre și uși ale căror geamuri sunt pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
oricum, forțe armate insignifiante. Faptul că acest Rogozin occidental, nimeni altul decât Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a salutat anunțul Germaniei de a conduce forța de reacția a NATO, în anul 2019, este o... frecție la un picior de lemn. Peste patru ani... ...alta va fi harta Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova, iar situația din Siria și din Irak nu se va putea compara cu aceea de azi. NATO este o alianță fără vreun rol, așa cum am mai scris , în
NATO? O iluzie… SUA? Singura certitudine Citeste mai mult: adev.ro/nvx5h2 [Corola-blog/BlogPost/93917_a_95209]
-
meșteșuguri, având ca protagoniști trei dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România: Daniel Leș, Mihaela Bădescu și Paul Buță. Cele trei ateliere vor presupune realizarea unor vase ceramice din lut, demonstrații de pictură de icoane pe sticlă, piatră și lemn, cât și executarea unor măști populare, însoțite de descrierea orală, așa cum sunt transmise tradițiile de la o generație la alta. În paralel, cei prezenți vor putea viziona, în sala de proiecții a muzeului, oselecție de filme cu caracter etnografic, precum „Blestemul
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
mulți dintre voi sunt trădători în dorința de mărire și putere!? După acest răspuns, Dromihete i-a tratat pe aceștia cu o masă bogată, servită în farfurii de aur, pe când, armata lui servea masa din farfurii modeste, de lut sau lemn. În prima parte putem lesne conchide atitudinea trădătoare a unora din stră-strămoșii noștri. În al doilea rând, observăm ospitalitatea străbună devenită și azi de lăudat, numai că uneori aceasta ne-a venit de hac; sau cum ar spune proverbul. „Capul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
unice. Elogiatorii lui Eminescu au fost și sunt foarte numeroși, iar elogiile au îmbrăcat de-a lungul timpului forme variate, de la analize detaliate, realiste și pertinente până la discursuri ditirambice si encomiastice și la formule sacrosancte, exprimate într-un limbaj de lemn, în expresii stereotipe, lipsite de conținut. Același lucru se poate spune și despre detractori, unii existenți încă din timpul vieții poetului, oameni de diferite calibre, de la Alexandru Macedonski până la Anghel Demetriescu și Alexandru Grama, de la Lucian Boia până la Horia Roman
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
fiecare pas, ne mânie, si nu mai are culoarea jadului, nu este nici incolora, ci cenusiu-maronie, atingerea mâlului îi distruge puritatea și o face lumescă. La primul prânz, la o masă improvizată ingenios, ca pe vremuri, în mijlocul grădinii, blatul de lemn fiind lipit pe un trunchi de copac tăiat la vreo 80 cm de sol, mâncăm ciorbă de perișoare din carne de oaie, ciulama de pui cu mămăligă și o prăjitură cu înveliș de ciocolată, toate pregătite de Lucian. Ospătar este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
funcțiile de învățători, fiind plătiți de către părinții copiilor. Printre primii cantori-învățători sunt amintiți Sas Vasile si Cupcea Alexandru; numărul elevilor varia intre 15-20, la nivelul localității. Într-o altă conscripție școlară din anul 1867, se amintește existența unei școli din lemn, cu un efectiv de 50 de copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele acestuia să fie precizat. Se știe astăzi foarte sigur că este vorba de școala confesională greco-catolică, aceasta având o singură sală de clasă. Pentru a-și exprima
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
unor condiții mai bune. Așa s-a întâmpat, de exemplu, în timpul învățătorului Vasile Sas, când din lipsă de spațiu școlar, corespunzător, acesta aduna copiii în propria casă. Încălzitul singurei săli de clasă se realiza prin contribuție individuală, fiecare copil aducând lemne de acasă. Curățenia era, de asemnea, realizată de către elevi, iar întreținerea, de către locuitorii satului. Învățătorul era zilnic invitat să ia masa la părinții copiilor, deoarece nu avea salariu de stat. Serbările școlare erau interzise, singura zi festivă fiind atunci când se
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
de clasă. În perioada dominației horthyste (1940-1944), școala românească a fost închisă, redeschiderea ei realizându-se la 20 Noiembire 1944, toți copiii români înscriindu-se la școală. În anul 1927, s-a construit la Mânău, pe locul vechii școli de lemn, o clădire nouă, cu două săli de clasă și locuință pentru cadrele didactice; este vorba despre cele 3 cadre didactice retribuite de către stat. În satul Vicea, învățământul pe lângă biserică se organizează în anul 1858. În perioada 1924-1925, a fost construită
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
1858. În perioada 1924-1925, a fost construită școală care avea 27 de elevi, iar ca învățătoare, pe Bud Mărioara. Din anul 2009, o nouă școală a fost dată în folosință. În satul Tohat, se construiește pe locul vechii școli de lemn, în anul 1938; actualul local de școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Andrei Zanca Podul bătrînelor case, un timp răstignit în pulbere peste păpușa de lemn, cuferele pline cu hainele primilor pași, rămîi pironit de sfială, urmele-furcă ale turturelelor în praful gingaș, hieroglife repetabile în mireasma lină a zăpezii, cu smerenie întorcîndu-te înspre scară, învins de irecuperabil Lebede de-o parte și de alta a insulei
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
peruzat" cum îți plăcea să spui), decât că, firește, n-ai să le parcurgi niciodată - e ca și cum a rămas lumina acelei amiezi, înserări, nopți (când ei se duceau la "emigrantul", adăpostul, azilul de noapte, unde se strâng în jurul mesei de lemn, și beau vodcă - și denisa a spus într-una din nopțile acelea că ea ar vrea să mai meargă înainte, până la bufetul dinspre capătul drumului de ieșire din sat, să-și mai încălzească o vreme palmele la flacăra joasă din
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]