542 matches
-
iscălite, ba rostite poate de el: Se întîmplă de stătură mitropoliți și domnitori țării oameni străini nouă, nu cu legea sfântă, ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele, adică greci; cari, după ce nu se îndurară nici se leneviră a pune jos obiceiurile cele bune, bătrâne ale țării, pentru care stricăciune a obiceiurilor curând le fu a aduce și țara la risipire desăvârșită și la pustiire... De care lucru bine venise vremea cuvântului lui David, sfânt prooroc și împărat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
corect, văzând ce primejdie aduc literele. Scrierea e contrară vieții. În această postură, poetul se cuvine a fi alungat din cetate. Răspunsul lui Thamus e fără echivoc: "scrisul va aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le ținerea de minte". Dar scrisul este, simultan, și leac, căci mistuind memoria stimulează rememorarea, înțelepciunea părelnică (doxan), nu pe cea vie, adevărată (alétheian). Regele Thamus e tatăl vorbirii, al civilizațiilor de tip oral, precum cea a geto-dacilor, pe când Theut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către experimentați defectologi români În procesul de a Învăța un deficient de auz să vorbească, Întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci Îi face să lenevească și să nu mai vrea să Învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, Încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și de cunoscutul defectolog asis.univ. Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient de auz să vorbească, întrucât limbajul mimico-gestual, respectiv utilizarea abuzivă a acestuia nu-i motivează, ci îi face să lenevească și să nu mai vrea să învețe să pronunțe. Tentația oamenilor de a alege calea ușoară e certă, încât și pentru un individ deficient de auz există, acesta considerând că e mult mai comod să faci un semn pentru a
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
qua non de către defectologii români<footnote concepție adoptată și de cunoscutul defectolog asist.univ.Rodica Oproiu, Facultatea de Asistență Socială, Cluj footnote> în procesul de a învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico-gestual îi face să lenevească și să nu vrea să învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza. În funcție de nivelul deficienței de
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
acțiune, “acțiunea prin spirit, în care omul rămîne întreg dar se și întregește, desăvârșidu-se”. Se valorifică astfel conținutul activ, creator al Cogito-ului, care include în ordinea subiectivității, voința unei treceri exprimată limpede în îndemnul cartesian : “ Să nu lăsăm spiritul să lenevească !”, întrucât Cogito-ul este rezultatul unei acțiuni, aceea a răsucirii permanente a gîndirii către sine, condiție sine qua non, a conservării certitudinilor existenței. Așadar, Cogito-ul este înțeles de autoare ca rezultat al acțiunii și premisa permanentizării “gîndirii ca acțiune”. În lumina
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
zi așa frumoasă, ca de obicei cum e pe planeta noastră, în sezonul radiațiilor gamma. O frumusețe! Orașul nostru era învăluit într-o moleșeală ce te relaxa și tot ce ai fi vrut să faci era sa stai și să lenevești. Pe cerul rozaliu, soarele ardea aspru, dar plăcut, iar țărâna era roșie și uscată. Radiațiile X sunt doar o data pe an, atunci când din cer cad picături de siliciu care mai învie atmosfera. După cum spuneam, în ziua aceea cu toții eram relaxați
Sfera by Ceocoiu Camelia - Lisabela () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93587]
-
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 131. Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic spune: "Au venit la Sfântul Sinod (înștiințare) că oarecari din cei numărați în cler, pentru mârșav câștig, se fac năimiți streinelor averi și lucrează lucruri lumești, lenevindu-se despre liturghia lui Dumnezeu și alergând prin casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pentru care polițistul mi-a explicat că trebuie să o iau pe ocolite. Așa m-am trezit traversând o mulțime de bărbați sporovăind la umbră, în timp ce soarele dogorea tăcut deasupra capetelor lor. Mai văzusem prestația asta și pe la alții, grecii leneveau și ei în spațiul public în locul somnului de după-masă. Era varianta mediteraneană a babelor noastre care ies pe la uluci: ai vazut-o, maică, p-aia? Mai către zidul palatului, unul dintre ei făcea figură aparte, stând retras și privind pe sub
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
timp, el este cel care dă formă lucrurilor exterioare prin munca sa. Și le dă formă astfel Încât se recunoaște În ele, iar acestea iau imaginea lui. Iar sclavul face toate acestea sub autoritatea stăpânului. Însă, atunci când sclavul lucrează, În timp ce stăpânul lenevește, pur consumator, pur hedonist, autoritatea acestuia din urmă Încetează să mai fie esențială. Ducând raționamentul la limită, sclavul nu mai are nevoie de stăpân. Această dialectică, la care nu putem subscrie În totalitate și care cu siguranță nu are ultimul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
factor de autosusținere a individului, de dezvoltare personală și, implicit, de integrare socială. Într-o lume de asistați sociali, solidaritatea Înțeleasă În acest fel nu ar favoriza oare o totală indiferență față de Îndatoririle fiecăruia, privilegiind doar drepturile sale? „Cel care lenevește și mănâncă ceea ce n-a câștigat el Însuși se cheamă că fură”, i-ar fi obiectat Rousseau (Emile, cartea a III-a). O gândire etică? Încă din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, tezele utilitariste Încercaseră și ele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
voi adresa întrebarea: ce este mai ușor de realizat, un documentar sau un film de ficțiune? Nimic nu-i ușor de realizat. Niciodată! Documentarul a devenit foarte greu de realizat în ziua de azi, deoarece televiziunea ne-a obișnuit să lenevim și să nu privim lucrurile în profunzime. Există subiecte minunate, care nu sunt însă folosite. Încă de la apariția sa, cinema-ul a fost împărțit între ficțiune și documentar, de la Méliès și frații Lumière. Au existat capodopere documentare, de exemplu Nanouk
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
destinatarul în anunțul său, și nu numai pe el cu propriile sale dorințe, rătăcind pe suprafața obiectelor fără să se hotărască, dar și diferitele sale dubluri, ipotetice, cărora publicitatea le permite să se exprime. Cineva, de exemplu, va refuza să lenevească pe plajă, va detesta crema de bronzat, dar va dori pielea aurie a femeii și va visa insule necunoscute și vapoare, atunci cînd acestea nu există în imagine. C) Publicitatea se dizolvă atunci în sistemul general de consum, ale cărui
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pentru moment. Ție cred că ți s-au pus pansamentele, așa că e mai ușor pentru câteva zile care lipsești. Încolo, totul e bine, primesc și eu scrisori de la Lenuța și Măndica, adevărat îmi scriu puțin dar frumos. Eu m-am lenevit cu scrisul. N-am mai scris la nimeni, și nici lor nu le am răspuns. Mă tot gândesc, să plec într-o bună zi la București. Aș avea de vorbit cu ele și apoi să-mi mai iau lucrușoarele pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și de la Craiova, de la cei care semnau mai mult Nina și Senea (Coșulschi). Într-o scrisoare din 24 ianuarie 1979, Senea se explica: „Nu știu de ce, dar de când sunt pensionar și nu mai am o activitate programată, m-am cam lenevit și-mi vine greu să mai și răspund la scrisori. Când eram în activitate scriam aproape zilnic, dar și primeam, ceea ce este plăcerea noastră, dar acum. Zilnic cercetez cutia de scrisori,dar nu mai găsim mai nimic, Iaca-așa !” Detalia
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la nori și mormăiau: O mai ține vreo două-trei zile. Noroc că recolta nu era culcată la pămînt de ploaie. Și nici gheața n-a făcut prăpăd ca-n alte dăți. Gospodinele satului aveau de lucru berechet, dar gospodarii cam leneveau și se cam întreceau cu măsura la băut. Rachiul pe care îl fabricau cu instrumente ingenios îmbinate producea beție, dar și o durere cumplită de cap a doua zi. Din acest motiv și datorită și proverbului "cui pe cui se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
face inima să vibreze. Amicul meu a șters-o, să dea raportul. Necazuri latino-americane S-a trezit numai pe jumătate, pe la ora două noaptea. Era transpirat și setea îl chinuia, dar nu îndeajuns să-l determine să meargă la frigider. Lenevește în pat cu speranța că, totuși, va readormi. Creierul însă, ca și cum ar fi avut un sistem de relee, se activa din ce în ce mai mult pînă l-a făcut pe Raul deștept. Deștept în sensul nu de deștept ci în sensul de deșteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
atenția. - Până vei ajunge tu, eu mă voi obișnui cu locul și voi cerceta biserica și împrejurimile... Mă simțeam sigur pe mine și, cu mare nădejde în Spiritul domnesc, am pornit spre Hlincea... Am ajuns pe creasta Hlincii. În drapta lenevește valea Nicolinei. Biserica, stă acolo din 1574, și pare că încearcă mereu să învingă înălțimea dealului din spatele ei...Cred că mă aflu pe locul unde cândva se oprea conducta de apă din olane. Din acest loc slobozea apoi apa jos
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
demascare. Așa au parcurs repede drumul de la ancestrala plantă- animal, Euglena, până mai-mai să ajungă pești. De altfel uscatul, complet steril, le-ar fi condamnat la foame. Cu traista plină cu de-ale gurii - accesul la energia Soarelui adică - plantele leneviseră În tot acest timp, ajungând doar alge, fie ele pluricelulare dar, sătule de decimare, s’au decis să evadeze spre libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să se debaraseze de ghiuleaua legată de picior, adică de pluricelularitate, care nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
provocați un accident ocolind-o... Ceea ce nu Întotdeauna se Întâmplă cu un câine. Aceea e nostimă... Aveți ceva Împotriva ciorii? Nu puteți pune pe ea laba... Nici pe vrabia care vă trezește cu chirăitul ei taman duminica când ați mai lenevi oleacă... Sunt, lângă multe altele, unelte prin care Natura Își recuperează spațiul furat care se cheamă oraș. De unde atâta Înverșunare asupra alteia? Doar pentru că nu se poate refugia În copac sau lua zborul lăsându vă cu „buza umflată“? Îmi pare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În zbuciumul negentropic al Mării. 2. Bicaz Încă păstrez amintirea obârșiei, chiar dacă nu mai sar zglobiu din piatră În piatră: În apa lacului În care am ajuns se oglindește, maiestuos, tata Ceahlău. De nevoie, exilată aici, la Bicaz, m’am lenevit și mă Îndrept agale spre... deversor. Nici gând să iau cealaltă cale, aceea a turbinei, chiar dacă până acolo mi-aș recăpăta vioiciunea prin „conductele de fugă“, căci măcar eu nu vreau să „cotizez“ la ostoirea foamei voastre de energie. Nu știu cât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să-și depună icrele. Barajul e un fel de diodă, care ar permite trecerea vreunui alevin la vale, Întru devenirea lui matură, dar nu lasă adultul să odrăslească acel alevin... Vorbeam de iaz? Nici asta nu e lacul În cale lenevesc acum: umplere și golire, repetate zi de zi, c’așa cere turbina, au creat o „țară a nimănui“ jurîmprejur, barem un hectar pentru fiecare kilometru de țărm, „țară“ În care, aflată fiind când În apă când deasupra, nu poate prinde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
c-avem de gând să ne oprim la careva, o jumătate de zi. Să faci vizite, duminica, și încă la o oră așa matinală, nu e deloc nimerit. Într-o zi ca asta fiecare face ce-l îndeamnă inima. Mai lenevește în pat. Citește. Se gândește și se pregătește pentru invitați, dacă-s anunțați. Ori, dacă este el însuși invitat, chibzuiește ce flori să cumpere, ce cadou să dea, în funcție de... Așa că, fără să ne mai frământăm încotro s-o luăm, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o iarnă lungă.. de hibernare, partizanii din munți erau gata de luptă. În joia Paștelui se aflau la coada Lacului, Izvoru Muntelui în apropiere de Hangu. De acolo, căpitanul Baltă, bine informat, a inițiat pentru început, câteva ambuscade.. „ - Băieți, am lenevit o iarnă întreagă, a sosit momentul să le mai facem, puțin, de „petrecanie”.. „tovarășilor”..!” „..Ichime !.. i se adresă „juristului”. Cu trei -patru oameni vă amplasați la poala Crainicului, cunoști bine zona... Coborâți pe cursul Cracăului, și supravegheați șoseaua... Piatra - Tg.
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]