971 matches
-
aparent, numai Magdalena Popescu și, mai recent, Nicolae Manolescu fac opinie separată) "[p]rimul mare cronicar memorialist în limba română" (1972: 33)68. Inspirat de Chronicon gestorum in Europa singulariorum a lui Paul Piasecius (numele latinizat al episcopului polonez Piasecki), Letopisețul Țării Moldovei continuă cronica lui Grigore Ureche, de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui Aron-vodă, poreclit Tiranul (1595) până la întronarea lui Dabija-vodă (1661), acoperind, așadar, ceva mai mult de o jumătate de secol (Spre deosebire de cronicarii munteni, munciți de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
așadar, ceva mai mult de o jumătate de secol (Spre deosebire de cronicarii munteni, munciți de orgolii și vânduți domnitorilor sau facțiunilor boierești mai puternice ori mai generoase, cei moldoveni au bunul-simț să lucreze în consonanță și să-și continue unul altuia letopisețele: de la Costin, ștafeta este preluată de Ion Neculce). După cum observă, cu onestitate bătrânească, N. Cartojan, "[v]remurile pe care Miron Costin ni le înfățișează, cu un rar talent de povestitor, reprezintă în istoria Moldovei panta de decădere, epoca de agonie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
legată de "expresivitatea involuntară"69 și de transformarea ineluctabilă a unui text conceput inițial ca document non-artistic într-unul cu valențe beletristice, să funcționeze și în acest caz. Oricum ar sta lucrurile, aparent slab ofertantul, din punct de vedere beletristic, Letopiseț costinian ne oferă inedite insule de terifiant narativ. Evident, Costin nu și-a propus în nici un moment să scrie literatură artistică. Totuși, există cel puțin două pasaje în Letopiseț care îmi permit să intuiesc, în narator, un posibil autor de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ar sta lucrurile, aparent slab ofertantul, din punct de vedere beletristic, Letopiseț costinian ne oferă inedite insule de terifiant narativ. Evident, Costin nu și-a propus în nici un moment să scrie literatură artistică. Totuși, există cel puțin două pasaje în Letopiseț care îmi permit să intuiesc, în narator, un posibil autor de texte ficționale trepidante, în care nu simpla veracitate istorică, ci, mai degrabă, pregnanța atmosferei tensionate reprezintă cuvântul de ordine. Primul dintre aceste episoade, prezent în capitolul al treisprezecelea, constituie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
află că invazia, despre care crezuse că se întinde pe douăzeci și patru de ore, se sfârșește abia la capătul mai multor zile: "Câteva dzile au fostu acéia urgie; den părțile de gios, în sus mergea". Un episod comparabil cu acesta din Letopiseț nu mai există în întreaga literatură română veche. Nu se va ști, probabil, niciodată dacă, în imaginarul costinian, asaltul lăcustelor se hrănește direct din lecturile Scripturii, aplicându-se, astfel, o comodă grilă livrescă unui eveniment palpabil, sau, invers, dacă nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
1972: 593). Nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul (1840) deține toate ingredientele pentru a fi proiectată, rapid, în galeria capodoperelor (cu atât mai mult, cu cât nimic din literatura română nu o prevestește, exceptând, dacă este să fiu indulgent, nucleele beletristice din Letopisețele marilor cronicari moldoveni): are structură fermă, intrigă palpitantă și personaje creionate convingător. Chiar dacă restul operei lui Negruzzi s-ar fi pierdut, inclusiv valoaroasele povestiri Zoe (1829) și O alergare de cai (1840), ca și Fiziologia provințialului (1840), această bucată singură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la littérature roumaine. Chronologiquement, si l'on retrace l'évolution du thème jusqu'à ses plus lointains débuts, la réussite la plus éclatante appartient au chroniqueur moldave Miron Costin, auquel on doit deux épisodes alertes et étonnamment modernes dans son Letopisețul Țării Moldovei: le premier, purement historique, raconte le meurtre du grec Batiște Veveli, tandis que le second, à caractère de mémoire, dépeint une invasion de locustes. En fonction du niveau ontologique où est enracinée la terreur que le texte se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aus den jeweiligen Werken einer gründlichen Analye unterliegen. Im Zentrum stehen die Hauptvertreter der Schauerprosa in der rumänischen Literatur. Die literarische Schreckensproblematik findet ihre Anfänge in den Texten eines moldawischen, in Polen ausgebildeten Chronisten zurück, Miron Costin, der in seinem Letopisețul Țării Moldovei zwei stilistisch bemerkenswerte und erstaunlich moderne Episoden vorführt, die man als eine spontane Entstehung des Genres verstehen kann: die Ermordung des Griechen Batiște Veveli, eines Dieners des Fürsten Iliaș und eine Heuschreckeninvasion, deren Beschreibung auch Memoirencharakter hat. Ich
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ibrice de aramă și pernuțe ,,aruncate" pe jos, un colț oriental. Deosebit de interesant este un "secretaire" original de secol XIX, din familia Negri, executat din lemn de tei și lac (atelier extrem oriental). În cele două vitrine pot fi admirate: "Letopisețele Țării Moldovei (publicate pentru întâiași dată)" (Mihail Kogălniceanu, tom I, Iași, 1852), revista "Dacia literară" (Iași, 1840), "Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie" (M. Kogălniceanu, Berlin, 1854), "Poezii populare ale românilor (adunate și întocmite de V. Alecsandri
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
1475, la Vaslui, o mână de viteji conduși de un om de geniu au scris o filă de istorie universală. O filă în care se vede cum modestia chibzuită înfruntă trufia nesăbuită și o pune cu fruntea în pulbere. În „Letopisețul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Țara Moldovei”, cronica oficială de la curtea lui Ștefan cel Mare, se spune: „În anul 6983(1475) ianuarie 10, marți, a fost război la Vaslui cu puterile turcești și a biruit atunci Ștefan
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
mea! NICOLAE MILESCU SPĂTARUL „Era un boier, Nicolae Milescu Spătarul, de la Vaslui de moșia lui, prea învățat și cărturar, și știa multe limbi: elinește, slavonește, grecește și turcește, și era măndru și bogat”. Într-una dintre legendele așezate la începutul letopisețului sub titlul „O samă de cuvinte”, cronicarul moldovean Ion Neculce face o prezentare literară de o mare frumusețe unuia dintre marii oameni de cultură ai Europei răsăritene din veacul al XVII-lea - Nicolae Milescu Spătarul. Om de cultură, erudit, diplomat
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
curte măruntă, dimpreună cu mitropolitul și cu mulți călugări și i-a întrebat pe toți: le este cu voie tuturor să le fie domn? Ei au strigat într-un glas: „În mulți ani de la Dumnezeu să domnești!” (după Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei) „...făgăduim să-l apărăm pe Dimitrie Cantemir și tot poporul moldovenesc de toți dușmanii și să nu-l părăsim niciodată”. (Din Tratatul de alianță încheiat între Dimitrie Cantemir și Petru cel Mare, Țarul Rusiei) * „Unirea este actul energic
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și aici ar putea să fie un grăunte de adevăr. De altfel, întocmirea Cetățuii ca o fortăreață l-a salvat pe Dimitrie Cantemir, care s-a refugiat aici atunci când s-au răsculat lefegiii săi. Ion Neculce cronicarul descrie întâmplarea în „Letopisețul Țării Moldovei”. Era în preajma fatidicului an 1711... „Socotit-au Dumitrașco-vodă (Cantemir) să-ș pornească doamna de la Cetățuie pre Oituz cu Iordache Rusăt vornicul,... iar vodă cu boierii... să purceadă în gios spre Huși, să zăbovească acolo, pînă or agiunge moscalii la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din Vale, care s-a aflat cam pe aici pe undeva... Dar din pricină că dealul a cam luat-o din loc, bisrica s-a dărâmat. Și atunci, când a ridicat Galata din Deal? Să-l ascultăm pe Grigore Ureche, care, în Letopisețul Țării Moldovei, spune: „Într-acestaș an (1582) dacă s-au așăzat Pătru (Șchiopu) vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și cazacii și moldovenii, au luat pre Duca-Vodă și pe alți boieri, pre toți dezbrăcându-i i-au lăsat în pieile goale... Ș-au dus pe Duca-Vodă în Țara Leșască. Și acolo a murit” - cum ne spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”. Ai uitat sau ai ocolit ceea ce a avut de suferit până în Țara Leșască. N-am uitat: “Și cându-l duce pe drum, îl pusesă într-o sanie cu doi cai, unul albu și unul negru, și cu hamuri de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
romani în fosta provincie Dacia (dovezi arheologice); o Stolnicul Constantin Cantacuzino în lucrarea „Istoria Țării Românești”, susținea că ei, românii, țin și cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă; o Grigore Ureche în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei”, nota „rumânii, câți se află locuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rim se trag”; o Dimitrie Cantermir în lucrarea “Hronicul vechimei a romano moldovlahilor”, spunea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
întîmplat și în alte părți: Elveția, în germană Schweiz, a generalizat numele unui canton, Schwyz; Italia se numea la început numai partea de sud a peninsulei, nordul avînd numele Gallia; numele Franța îl purta la început numai nordul etc.). În Letopisețul lui Grigore Ureche este consemnat faptul că „Ardealul se cheamă mijlocul țării [...], în care stă și scaunul crăiei. Iară pe marginile ei sunt alte țări mai mici“, anume Maramureșul, Țara Secuiască, Țara Oltului, Țara Bîrsei, Țara Hațegului, Țara Oașului. Geografii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar fi rezultat Ser). Nici proveniența dintr-un nume de sfînt Severinus nu e posibilă fonetic (ea ar fi dus, potrivit normelor, la Serin, Sirin). S-a propus Sewerané, numele unei seminții slavo bulgare și a uneia ruse, atestată de letopisețele rusești, sub formele Séverŭ, Sévero, Sĕverjane, Sĕverjany, Sĕvereny. Tribul slavo bulgar nu este însă atestat, cel rusesc nu avea cum să dea numele de la depărtare, iar evoluția de la formele din letopisețele rusești nu putea duce la Severin. Pare a fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
seminții slavo bulgare și a uneia ruse, atestată de letopisețele rusești, sub formele Séverŭ, Sévero, Sĕverjane, Sĕverjany, Sĕvereny. Tribul slavo bulgar nu este însă atestat, cel rusesc nu avea cum să dea numele de la depărtare, iar evoluția de la formele din letopisețele rusești nu putea duce la Severin. Pare a fi mai plauzibilă proveniența de la un antroponim de tipul lui Vivor sau Vihor > Bihor (vezi rom. Crivăț, Furtună, Vîntu), anume Sĕvery > sl. sĕverŭ „nord“ (cf. bg. sĕver, srb. sjever, ceh sever, rus
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care apare la F. Rabelais, în secolul 16. Românii mâncau ouă bătute, prăjite în ulei, cu mult înainte de a împrumuta cuvântul franțuzesc; dovada este existența a numeroase sinonime, dintre care unele foarte vechi. Cel mai vechi este papară, atestat în Letopisețul lui N. Costin. Sensul vechi al cuvântului era „mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în supă, apă sau lapte“. Se presupune că provine din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul apare în multe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
țara ungurească au vinit” (HVR, 307). O acoperire asemănătoare ca teritoriu a avut și cuvântul Panonia, constatare făcută tot de Hasdeu, care spune că „biograful lui Neagoe Basarab, scriind pe la 1520, califică mai pretutindeni Țara Românească: Panonie” (Icr, 73). În letopisețul lui Grigore Ureche, păstorii au descoperit Moldova „pogorând după vânat den munții ungurești (p. 75), „între acei păstori fost-au și Dragoș, care au venit de la Maramorăș” (p. 76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
hoțeau pretutindeni în țară. În anul 1685, Constantin Cantemir ajunge Domn al Moldovei. Atunci, cel mai de frunte dintre boieri, supt Duca, era Miron Costin<footnote Costin, Miron (1633-1691), cronicar român, logofăt al Moldovei, Povestitor și portretist talentat. A scris „Letopisețul Tării Moldovei, de la Aron-Vodă încoace“, „Viața lumii“, poem filozofic; „De neamul moldovenilor“, „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“. A fost ucis din porunca Domnitorului Constantin Cantemir. footnote>, mare Logofăt. Ș-o apărut dihonia dintre Constantin Brâncoveanu<footnote Brâncoveanu, Constantin, Domn al
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
toantă, Zise unei pene de...hârleț Harnic, dar...nătăfleț: --Sunt pana cea mai ...importantă ! Tu? Roabă! Sub opincă-ori...cismă; Noblețe eu am și carismă! Pentru că...toate Vechi ale lumii tratate De pace, dreptate Sau nu, libertate, Coduri de legi, edicte, Letopisețe, pline de fapte, Finalul marilor conflicte, Literatură, știință, idei, Au fost...în fine, Semnate de mine, Prin... reprezentanți valoroși, Străbunici, mătușe și moși ! Ascultând a hârlețului pană, Care muncise o sută de ani, Cu trei generații de țărani, Ca o
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ni-l umplură saltimbancii și irozii...”. Ideea acestui vers este dezvoltată cu o maximă tensiune critică, modalitatea principală continuând să fie antiteza: "O eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum la modă de vă scot din letopiseț, Și cu voi drapându-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii!” Pamfletul este specia literară
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]