1,939 matches
-
139 din 31 martie 2000), „dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie“. ... 68. Având în vedere că, în conformitate cu art. 2 alin. (2) din Codul civil, acesta constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
numai prin aceiași termeni, iar dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie. ... ... B. Dosarul nr. 3.824/99/2022 54. Expunând orientările jurisprudențiale rezultate din hotărârile judecătorești pronunțate în materie de instanțele naționale, instanța de trimitere a apreciat că impactul larg al dispozițiilor legale referitoare
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu situația de comunicare în limba germană; ● valorificarea relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris; ● elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate; ● utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; ● utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții, prin folosirea unor tehnici eficiente de activitate intelectuală; ● identificarea organizării morfologice și sintactice a textelor
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu situația de comunicare în limba germană; ● valorificarea relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris; ● elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate; ● utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; ● utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții, prin folosirea unor tehnici eficiente de activitate intelectuală; ● identificarea organizării morfologice și sintactice a textelor
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Funcții sintactice – Elemente de sintaxă a cazurilor: Nominativul (subiect, nume predicativ), Vocativul, Acuzativul (complement direct, indirect, circumstanțial), Genitivul (valori atributive și de complement) ... Elemente de sintaxă a frazei – Propoziția independentă. Propozițiile secundare ... – Vorbire directă. Vorbire indirectă ... ● Elemente de stilistică – Straturile lexicului neogrec ... – Derivarea cu prefixe și sufixe ... – Limba vorbită. Limba scrisă ... ... B. LITERATURA NEOGREACĂ PENTRU COPII ● Genul epic - specii literare: basmul popular și caracteristicile acestuia, tipuri de basme populare, romanul. Lecții de morală în fabulele lui Esop. Introducere în problematica și
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
altor autori; ● redactarea unui eseu structurat sau un eseu argumentativ, pe baza unui text aparținând scriitorilor prevăzuți în prezenta programă de concurs. ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Bibliografie orientativă - Limba română ● Bidu-Vrânceanu, A., Forăscu, N., Limba română contemporană. Lexicul, Editura Humanitas Educațional, București, 2005. ● Dragomirescu Adina (coord.), Gramatica limbii române pentru elevi și profesori - Sinteze și exerciții, Editura Corint Educațional, București, 2022. ● Pană-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019. ● ***Academia Română, Institutul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie – Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ... – Alfabetul oficial al limbii rromani. ... ... b) Vocabular – Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime); ... – Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile). ... ... c) Morfologie – Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
de vară. Era un timp străluminat, un foc de aur zigurat și-apoi trecu pe măguri stins și prefirat în cețuri de cenușă.” Am citit cartea într-o noapte. Nu am putut s-o las din mână. Pe lângă rafinamentul limbajului, lexicul bogat și colorat cu expresii uzitare folosite în cel mai neașteptat mod și multe regionalisme, felul cum alcătuește personajelele, fără a face exces de descrieri impresionează făcându-te să treci de la râs la plâns, pe parcursul unei singure povestiri. Natura pe
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
un volum intitulat chiar așa, Bucuria lu¬crurilor simple!) și care respinge rafinamentul stilistic și duplicitatea, pre¬ferând să (se) comunice dintr-o respirație („ce-i în gușă-i și-n căpușăˮ, cum se zice în popor), recurgând la un lexic ușor accesibil tuturor. La fel este și scrisul sau: Titina Nica Țene are un mesaj clar, concis, lipsit de ornamentări sau subtilități, dar, de fiecare dată, textele ei transmit un mesaj moral, experiențele proprii pe care le aduce în pagina
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
noile generații să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română și ocazional în franceză, eu scriu gândind românește, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc...”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociația Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români - Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparțin, sunt numită cu respect și chiar cu dragoste (...) sunt româncă și fără să
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
pagină pe verticală a versificației poetice , premeditare malițioasă a unui autor care se vrea citit și auzit cuvânt cu cuvânt. Prin aducerea în prim plan a cuvintelor nesemnificante, pronume seci de referință, conjuncții, prepoziții și substantive de rutină, din sfera lexicului comun, și alte instrumente de comunicare uzuală, Puiu Răducan recuperează din limbaj ce mai vegetează prin „azilul cuvintelor”. Cuvintele ce stau în pragul morții lente, fără zgomot spectaculos. Cuvinte obosite de atâta uz răstălmăcit. Cuvinte purtătoare de stigmatul bătrâneții , aidoma
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră-i limbă sfântă...! Cine o apără de poluare? / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 833, Anul III, 12 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră-i limbă sfântă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 824, Anul III, 03 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
Datorită acestui fapt există riscul să fie preluate de masa mare de vorbitori ca expresi corecte, și datorită necunoașterii etimologiei acestor cuvinte. Această problemă rămâne deschisă. Dar nouă ne revine sarcina să luăm poziție în fața unor flagrante abuzuri în domeniul lexicului românesc. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Limba noastră / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul III, 23 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
păstrează numerotarea strofelor românești făcând o paralelă cu stihurile ebraice. În ceea ce privește conținutul, această traducere nu diferă cu mult față de ultimele traduceri. Este și firesc în acea perioadă...?! Traducerea corespunde studiului evolutiv al limbii române în acea perioadă caracterizată printr-un lexic mai diminuat, un limbaj greoi și o topică specifică acelei perioade. O altă traducere în limba română este lucrarea lui Cornelui Moldovan preluată după Biblie care este redată tot în versuri. Această lucrare nu este împărțită pe capitole ci esste
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
categoric, deoarece consideră limba nu ca scop dar ca mijloc și s-a pronunțat că ea poate fi simplă, maternă, de vreme ce prin ea se va realiza transmiterea mai clară a adevărului. Din acest motiv, dascălul trebuie să folosească cuvinte din lexicul întrebuințat de către copii ca fiind unul cunoscut acestora[39]. Fiecare cunoștință nouă trebuie să fie conexată cu cele vechi așa încât să se facă legătura între cele noi și cele vechi, ca astfel să devină proprietatea elevului. Acesta este un principiu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când dau turcii năvală Ne-am îmbogățit lexicul și cu alte cuvinte turcești precum: borangic (biuriunciuk), maramă (mahrama), ciorbă (ciorba), ciorap (kiurab), burlan (boru), covată (kuvata), dovleac (devlek). Ce să zic? Probabil că niște turci veniți în Moldova, în vizită de lucru, au făcut popas la o țărancă
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
unde ții kiurabu ăla împuțit? Așa a aflat biata femeie că fiertura ei se numește kiorba, că poartă pe cap mahrama de biuriunciuk și că turcii pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele din sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
S-au amuzat românașii, iar de atunci, tot...boscorodesc. Apoi, ucrainenii ar fi văzut un bețiv cum dădea cu capu-n gard și au exclamat stupefiați: ăto, bezmatoc! Cei din jur au înțeles că-i zic „bezmetic” și...gata îmbogățirea lexicului! Mai greu de imaginat cu „cotiha”. Pentru că eu nu concep cotigă fără măgar. Iar cuvântul măgar are origine în DEX... bulgărească. Să-ncerc! Hai să zicem că prin târg, la Turnu Măgurele, mă rog, nu contează unde, doi indivizi, unul
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și el: i ăta, kotiha! Tăntălăul i-ar fi auzit și când s-a dus la cârciumă s-ar fi lăudat: bă, voi știți că eu am o cotiha cu magare? Ocolite mai sunt căile Domnului, de comunicare și îmbogățirea lexicului românesc! DEX-ul cu barza-n cioc Limba albaneză: Nu! N-a venit la noi niciun albanez cu desaga plină de cuvinte. S-au deplasat acolo autorii DEX-ului, știind că limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
V. Voiculescu), își declară ființa îndrăgostită ca fiind plămădită din cântec de privighetoare, cântăreața dorului de noapte și din gingășia și parfumul florilor într-o lungă așteptare, ce poate atinge nemarginile timpului. Cristina Ștefan scrie în maniera avangardiștilor, adaptându-și lexicul ultimelor domenii de înaltă tehnicitate(IT) în care se împletesc și metafore precum mosorul verde (viața) sau papiota roșie (iubirea) cu sinestezia simboliștilor sărutam movaliu. Ioan Adrian Trifan își vede iubita-iubire plămădită din chiar lumina lunii proiectată în dimensiuni și
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
gazdei este „Bună dimineața la Moș Ajun” „Ne dați, ori nu ne dați”; „Domnul sfânt să ne ajute la covrigi și la nuci multe”, în rest predomină ideea de preamărire a lui Iisus. Elena Trifan BIBLIOGRAFIE Maurice Cocagnac - Simbolurile biblice, lexic teologic, Humanitas, București, 1997 Romulus Vulcănescu - Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987 Victor Kernbach - Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995 Referință Bibliografică: SACRU ȘI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Bibliografie: Balázs, L., [ș.a.], Manual practic de limba maghiară, Ungaria. Cordovan, Ionel, Sărau, Gheorghe 2012, Rromii în comunitatea locală Ineu, Editura PRIMUS, Oradea. Sărau, Gheorghe 1998, Rromii, India și limba rromani, Editura KRITERION, București. Sărau, Gheorghe 2003, Dicționar român - rrom [Lexicul rrom modern, rar și vechi], Editura VANEMONDE, București. Sărau, Gheorghe 2004, Lexicologia rromă, Editura Universității din București. Sărau, Gheorghe 2008, Curs practic de limbă rromani pentru toți, Editura Sigma, București. Sărau, Gheorghe 2009, Structuri ale limbii rromani, Editura Universității din
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Petrari” (Colecția „Grai bănățean”) sunt întocmai așa: viscol lăuntric de la Mureș în Petrari! E greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce grai bănățean, rar lucru întâmplat azi, când nici multe
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]