769 matches
-
formulată de Mark C. Baker: trăsătura EPP este o trăsătură (formală) a unui centru funcțional. (44) The Borer - Chomsky Conjecture All parameters of variation are attributable to differences in the features of particular items (e.g. the functional heads) in the lexicon. (Baker 2008: 353) 2) Deplasarea la [Spec, T0P] privește doar complementele nominale ale lui V sau toate tipurile de complement ale acestui centru? După cum am arătat în §II.2.1, EPP este o trasătură cu pură relevanță sintactică care indică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie subliniat că negarea gerunziului este un proces sintactic, nu lexical (i.e. formele negative nu sunt INSERATE ca atare din Lexicon, ci se formează în cursul derivării sintactice), după cum arată "flexibilitatea" structurii gerunziului negativ, care acceptă încorporarea de centre adverbiale (120)65. (118) a. nevăzându-l b. văzându-l (119) a. nevenind / *venind nimeni b. pe nimeninevăzând / *văzând (120) a. necitind
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ipostaza sa de afix sintactic în structura propoziției gerunziale, cât și de afix lexical care formează antonime. Dacă acceptăm ipoteza că ne- are același nucleu sintactico-semantic în ambele ipostaze, atunci ne- se poate analiza ca având o singură intrare de Lexicon: afix acategorial negativ, inserat fie în componentul sintactic (centru în NEG0), fie în componentul lexical (afix lexical negativ). (v) În româna contemporană, formele sintetice se ridică până la cea mai înaltă proiecție verbală din domeniul flexionar (i.e. [Spec, MOODP]) ca efect
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inserarea particulei SÌ în FIN (napolitana veche, v. supra (62); Ledgeway 2008) Fiecare limbă romanică veche satisface regula prin opțiunile care sunt prezente în gramatica sa: deplasarea verbului (drept centru sau drept grup) sau INSERAREA unui element funcțional disponibil în Lexiconul limbii respective. 3.2 Gramatica V2 a românei vechi În §2 supra am discutat specificul categoriilor funcționale ale românei vechi prin raportare la româna modernă și am evaluat importanța acestora pentru diagnosticarea procesului de deplasare a verbului. În lumina caracteristicilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Linguistics 6, 179-203. Manea, D. 2013. "Negation", în: GR 2013: 558-567. Manea, D. 2016. "Negators and Negative Constructions", în: SOR 2016 (sub tipar). Manoliu Manea, M. 1989. "Rumänisch Morphosyntax / Morphosyntaxe du roumain", în: G. Holtus, M. Metzeltin, C. Schmitt (eds), Lexicon der Romanistischen Linguistik (LRL). Band/Volume III. Tübingen: Max Niemeyer Verlag, 101-114. Marantz, A. 1993. "Implications of Asymmetries in Double Object Constructions", în: S. A. Mchombo (ed.), Theoretical Aspects of Bantu Grammar 1. CSLI Publications, Stanford, CA, 113-151. Marchello-Nizia, C. 2006
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Occasional Papers in Linguistics 17, 179-208. Sportiche, D. 1988. "A Theory of Floating Quantifiers and Its Corollaries for Constituent Structure", Linguistic Inquiry 19, 3, 425-449. Sportiche, D. 1996. "Clitic constructions", în: J. Roorick, L. Zaring (eds), Phrase Structure and the Lexicon. Dordrecht: Kluwer Academic Publishers, 213-276. Squartini, M., Bertinetto, P. M. 2000. "The Simple and Compound Past in Romance Languages", în: Ö. Dahl (ed.), Tense and Aspect in the Languages of Europe. Berlin / New York: Mouton de Gruyter, 403-440. Stan, C. 2003. Gramatica
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru temeiurile gramaticii românești. B.-D. intenționa și întocmirea unui dicționar care ar fi trebuit să cuprindă, în zece volume, corespondențe lexicale între limba română și limbile latină, greacă, franceză, italiană, germană, proiect din care nu duce până la capăt decât Lexiconul românesc-nemțesc și, fragmentar, Lexiconul nemțesc-românesc, pentru celelalte volume redactând doar segmente neimportante. În planul activității literare, B.-D. depășește condiția deschizătorului de drum, preconizată în programul Școlii Ardelene. După un exercițiu pregătitor, reprezentat de traducerea unei părți a piesei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
B.-D. intenționa și întocmirea unui dicționar care ar fi trebuit să cuprindă, în zece volume, corespondențe lexicale între limba română și limbile latină, greacă, franceză, italiană, germană, proiect din care nu duce până la capăt decât Lexiconul românesc-nemțesc și, fragmentar, Lexiconul nemțesc-românesc, pentru celelalte volume redactând doar segmente neimportante. În planul activității literare, B.-D. depășește condiția deschizătorului de drum, preconizată în programul Școlii Ardelene. După un exercițiu pregătitor, reprezentat de traducerea unei părți a piesei lui Metastasio Temistocle, el lucrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
S. Celibidache; profiluri ale unor instituții muzicale începând cu Filarmonica „George Enescu”. Cunoscută este și calitatea autorului de conferențiar dr. al catedrei de istoria muzicii/muzicologie de la Universitatea Națională de Muzică din București, scrierile sale cu caracter de ghid, de lexicon sau de enciclopedie muzicală fiind azi larg puse în valoare în volume editate peste hotare sub semnătură proprie sau citate ca sursă în literatura de specialitate. Distins cu titluri de prestigiu în viața culturală și peste hotare, Viorel Cosma este
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
sistematizate în studii filosofice, prefețe și ediții îngrijite, articole apărute în periodice, conferințe, interviuri și anchete, încheindu-se cu corespondența emisă și primită. Partea a doua cuprinde ceea ce s-a scris Despre operă și om, în volume, bibliografii, dicționare, enciclopedii, lexicoane, apoi în periodice, în final prezentându-se referințele din epistole și indicațiile arhivistice. Interesantă este și penultima secțiune, Varia, înregistrând cursurile predate și seminariile universitare, publicațiile pe care le-a coordonat și, de asemenea, la care a colaborat, stabilind paternitatea
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
și sistematizare a bunurilor culturii populare” (p. 225) inventarierea vastului material bibliografic (2080 poziții!), care să reunească lista periodicelor (mai vechi și mai recente) de circulație națională sau locală, cu cele mai prestigioase volume de etnografie și folclor (cataloage, dicționare, lexicoane, antologii, monografii, tipologii), cu integrarea muzeelor și colecțiilor și cu relevarea formelor și modalităților de „valorificare a artei populare și creației artistice tradiționale”, se articulează ca un veritabil instrument de lucru de cea mai elevată calitate științifică. Un indice de
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
a.m.d. Pentru toți, "în toamnă" e un mâine, după vară. Pentru mine, însă, la 85 de ani, din luna mai și până în toamnă, e un răstimp uriaș de îndoieli, de temeri, aprehensiuni. D.P.: M-am bucurat să văd că lexicoanele noastre, diversele lucrări de referință înregistrează și numele traducătorilor, mai ales că soarta lor a fost considerată mereu una ingrată, uneori numele celui care a transpus un text în limba română nefiind consemnat nici măcar de către edituri, în promovările de carte
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
în vederea obținerii unei imagini de "operetă", incredibilă și ineficientă. Dar nici după 1989 lucrurile nu stau altfel, încât astăzi constatăm că nu avem nici o lucrare de referință completă și la zi privind literatura română, nu avem terminată o Enciclopedie, un Lexicon, un Dicționar Tezaur al limbii, nu avem realizat Descriptivul Limbii Române după standardele Consiliului Europei, nu avem o Panoramă a literaturii, artelor - toate acestea în limba română și măcar în limba engleză". În lipsa acestora, nu e de mirare că România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
patalamalei doctorale. Aproape că nu te mai poți număra printre intelectualii rafinați dacă nu plătești tributul obedienței față de curentul dominant: denigrarea creștinismului și înveșmîntarea lui Hristos în zdrențele unui profet lovit de sminteală. De aceea, sub unghiul respectului față de dogme, lexiconul lui Langbein cîntărește cît o blasfemie: în rîndurile lui întîlnești nesocotirea unor înțelesuri a căror valabilitate descinde din tradiția Bisericii. Dacă e să pui cap la cap tot ceea ce contestă neamțul în materie de doctrină creștină, atunci ar trebui fie
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
văzută de nimeni, ea a fost totuși văzută de Iacob, că îngerii nu aveau aripi și că Iisus nu putea să vină din Nazaret. Și tot așa. Cum o listă a tuturor greșelilor nu poate fi reprodusă decît copiind cuprinsul lexiconului, putem încheia aici pomelnicul erorilor. Cine vrea însă să-și încerce răbdarea încasînd palme doctrinare la fiecare pagină este invitat să citească, din scoarță în scoarță, lexiconul lui Langbein. Una peste alta, dacă contempli fără resentimente efortul demolator al autorului
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
Cum o listă a tuturor greșelilor nu poate fi reprodusă decît copiind cuprinsul lexiconului, putem încheia aici pomelnicul erorilor. Cine vrea însă să-și încerce răbdarea încasînd palme doctrinare la fiecare pagină este invitat să citească, din scoarță în scoarță, lexiconul lui Langbein. Una peste alta, dacă contempli fără resentimente efortul demolator al autorului, vei sesiza că Langbein este destul de naiv ca să-și închipuie că strădania lui chiar va avea efect asupra cititorilor. De fapt, demersul lui nu va convinge decît
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
este destul de naiv ca să-și închipuie că strădania lui chiar va avea efect asupra cititorilor. De fapt, demersul lui nu va convinge decît pe cel care a pășit singur pe drumul lepădării; în acest caz, scepticul va găsi în paginile lexiconului încurajări livrești venind în întîmpinarea unui proces care în el s-a petrecut deja: sleirea unui sentiment religios. Un astfel de sceptic va exulta sub imperiul unui triumf de o clipă, petrecînd cu privirea minții puzderia de apostați ce împărtășesc
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
s-a petrecut deja: sleirea unui sentiment religios. Un astfel de sceptic va exulta sub imperiul unui triumf de o clipă, petrecînd cu privirea minții puzderia de apostați ce împărtășesc aceeași stare ca el. În schimb, pentru un credincios autentic, lexiconul va fi cel mult un florilegiu de curiozități exotice a căror temeinicie nu poate clinti dogoarea unui sentiment. Toate vor fi puse în seama conjurației actuale îndreptate împotriva creștinismului și, dintr-un gest spontan de răzbunare simbolică, Langbein va fi
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
grație acelei predilecții care face ca un autor să simtă cum anumite cuvinte, fiindu-i mai apropiate decît altele, îl exprimă mai bine. Fiecărui cuvînt Baudrillard îi consacră un spațiu de 2-3 pagini. În plus, cele 15 cuvinte, cîte numără "lexiconul" cărții, sunt explicate dinlăuntrul unei viziuni proprii, ceea ce înseamnă că francezul a ajuns la acea treaptă de autonomie a minții cînd poate pretinde că gîndește cu capul lui. Prin urmare, dacă îi știm viziunea, îi vom putea înțelege mai lesne
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
cărții, sunt explicate dinlăuntrul unei viziuni proprii, ceea ce înseamnă că francezul a ajuns la acea treaptă de autonomie a minții cînd poate pretinde că gîndește cu capul lui. Prin urmare, dacă îi știm viziunea, îi vom putea înțelege mai lesne lexiconul din Cuvinte de acces. Cum arată așadar optica, sumbră și deprimantă, pe care Baudrillard o are despre lume? În ochi francezului, epoca actuală e definită printr-o mare pierdere și un mare cîștig: pierderea stă în dispariția transcendenței, cîștigul stă
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
Germania și a declarat că nu are bunuri interzise asupra sa. Comportamentul său a trezit suspiciuni oamenilor legii, astfel că aceștia au trecut la un control amănunțit al bagajelor americanului. Intuiția nu i-a înșelat, căci au găsit ascunse trei lexicoane în limba germană, datate din perioada 1894-1938, și două lămpi din material metalic, de culoare galbenă, cu suport pentru lumânare, susceptibile a face parte din categoria bunurilor de patrimoniu. Din discuțiile purtate cu cetățeanul american, a rezultat că acesta le
Agenda2005-21-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283720_a_285049]
-
folosit ca echivalent pentru termenul cult circumstanță. E interesant că în secolul al XIX-lea se foloseau atât împrumutul cult circumstanță, cu variante care trădau filierele diferite de preluare (după franceză: circonstanță), cât și calcul de structură împrejurstare (atestat în Lexiconul de la Buda, în 1825) și calcul semantic împrejurare. În secolul al XVII-lea apăruse și calcul parțial împregiur-stanție (la Dosoftei, a se vedea Gh. Chivu et al., Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche), iar împrumutul cult circumstanță avea forma
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
include o personalitate ca a dumneavoastră care a pornit cu o rară perseverență, în urmă cu cinci decenii, pe drumul spinos și fără capăt al istoriografiei cu tot ce înseamnă personalități, evenimente și instituții muzicale. Și astfel s-a conturat lexiconul muzicienilor români, un instrument de mare importanță pentru definirea noastră culturală, pe care l-ați încheiat în 10 volume. Exista însă și două volume apărute din Enciclopedia muzicii românești. Ce aduce ea în plus față de lexicon și față de tot ceea ce
Omul celor 100 de c?r?i by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
astfel s-a conturat lexiconul muzicienilor români, un instrument de mare importanță pentru definirea noastră culturală, pe care l-ați încheiat în 10 volume. Exista însă și două volume apărute din Enciclopedia muzicii românești. Ce aduce ea în plus față de lexicon și față de tot ceea ce ați scris până acum ? V. C.: Este lucrarea în care exploatez practic materialul documentar pe care l-am cules o viață întreagă, aici și în străinătate. În același timp relevă conexiunile care se pot face între
Omul celor 100 de c?r?i by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
locale și tradiționale și se dovedește destul de greu de tradus în alte limbi. De altfel, ar fi interesantă o incursiune prin vechile dicționare și texte, în căutarea ipostazelor locuirii și a opozițiilor în care intra în trecut termenul casă. În Lexiconul de la Buda, din 1825, prin casă „se înțeleg toate chiliile câte sunt sub un acoperiș”. În secolul al XIX-lea, se folosea frecvent pluralul case, pentru a desemna atât locuința împreună cu „toate acaretele” (Dicționarul Academiei, 1940), cât și ansamblul de
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]