3,680 matches
-
245. Așa cum îi spune și numele oferta trebuie să fie,,reală", adică suma ce trebuie prezentată de debitor, trebuie să fie efectivă și nu o ofertă verbală, o invocare a faptului că există suma. Dacă suma consemnată este suficientă ea liberează pe debitor. Încetând întârzierea sa el nu va mai fi obligat la plata dobânzii moratorii simple sau compuse din momentul consemnării. În cazul în care valoarea consemnată este mai mică decât mărimea datoriei, dobânda moratorie continuă să curgă pentru întreaga
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cuantumul prejudiciului suferit în caz de neexecutare totală sau parțială a obligației. • obligația însoțită de clauza penală nu devine, prin această alternativă, creditorul sau debitorul neavând posibilitatea să opteze între executarea obligației principale și clauza penală. Debitorul nu se poate libera oferind clauza penală, iar creditorul nu-l poate obliga pe debitor sa execute clauza penală în locul obligației principale. Doar în caz de neexecutare a obligației, art. 1538 C.civ. permite creditorului de a cere debitorului "fie executarea silită în natură
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
terestre, chiar mutuale, în contra daunelor și asupra vieții. 18. Asigurările, chiar mutuale, contra riscurilor navigațiunei. 19. Depozitele pentru cauza de comerț. 20. Depozitele în docuri și antrepozite, precum și toate operațiunile asupra recipiselor de depozit (warante) și asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele". 10 Art. 4 C.com. avea următorul conținut: "Se socotesc, afară, de acestea, ca fapte de comerț celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuși actul". 11
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
din mai multe grupări antifasciste democratice și liberale. Unele provin din mișcări ale exilaților mai vechi, precum "Giuztizia e Liberta", altele au pătruns mai întîi în rîndul intelectualilor. Începînd din ianuarie 1943, Partidul de Acțiune scoate un ziar clandestin, "Italia libera", care reclamă instaurarea Republicii, restabilirea libertăților publice, separarea Bisericii de Stat, precum și socializarea unui anumit număr de activități economice. Însă această organizație care joacă un rol capital în Rezistență va cunoaște în curînd divergențe între o aripă socializantă (E. Lussu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
controlului de legalitate a constituirii societății. Riscul pieirii fortuite a bunului este suportat, conform regulii generale în materia obligațiilor, de proprietarul bunului res perit domini 46. Aceasta înseamnă că dacă bunul piere înainte de înmatricularea societății debitorul nu va fi considerat liberat de obligația de aport și va trebui să aducă un alt bun identic sau când acest lucru nu mai este posibil o sumă de bani. Potrivit art. 65 din L.S.C., care reglementează momentul transmiterii proprietății, "în lipsă de stipulație contrară
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
alt mod; nu garantează solvabilitatea debitorului cedat nici la data cesiunii, nici ulterior. În cazul aportului care are ca obiect o creanță, asociatul garantează existența creanței la momentul aportului și încasarea acesteia la scadență. În consecință asociatul-cedent nu va fi liberat, nu se va considera că și-a executat obligația de aport decât în momentul în care societatea a obținut plata creanței. În cazul în care la scadență societatea nu a putut obține plata sumei ea va putea urmări pe asociatul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
avea câștig de cauză cererea în regularizare. Soluția este în concordanță cu ideea de principiu a Directivei I a publicității, preluată și de L.S.C. și anume aceea a salvării societății în scopul protejării intereselor terților. Se înțelege că asociații sunt liberați de obligația izvorâtă din subscripția lor și în cazul în care în termenul legal nu s-a cerut înmatricularea și nici nu s-a urmat procedura regularizării societății, dacă au trecut 3 luni de la data autentificării actului. În cazul în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și va radia înmatricularea societății, pe baza dispoziției exprese cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătorești. Pe data radierii înmatriculării din registrul comerțului, personalitatea juridică încetează, cu toate consecințele ce decurg din acest fapt. Pornind de la principiul general că lichidarea societății nu liberează pe asociați și în cazul lichidării generate de o cauză specială, și anume nulitatea societății comerciale, asociații răspund pentru obligațiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3 din L.S.C. Altfel spus, acționarii, asociații comanditari și asociații într-o societate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în condițiile și cu destinația stabilite prin actul constitutiv. Ele pot constitui sursa acordării de dividende în anii în care nu se realizează profit. Rezervele facultative se constituie și au destinația dată de adunarea generală a asociaților. Acțiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale. Din formularea categorică a textului s-ar deduce că rezervele legale nu pot fi utilizate la majorarea capitalului. Există o serie de argumente care pot fi aduse pentru a demonstra că și acestea pot
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
că sumele de bani acumulate cu titlu de rezerve vor fi folosite pentru achitarea noilor acțiuni. Rezervele aparținând societății, practic ne aflăm în prezența unei autofinanțări, aceasta fiind titulatura sub care este cunoscută această modalitate de majorare a capitalului. Fiind liberate contra unor sume de bani ce aparțineau societății rezervele noile acțiuni vor fi oferite vechilor acționari, proporțional cu participarea lor la capitalul social. Majorarea capitalului social, pe această cale se realizează efectiv printr-o operațiune contabilă de transfer a sumei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
multor persoane, acestea sunt obligate solidar față de societate și trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport. Potrivit art. 84 din L.S.C. asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanțe nu este liberat cât timp societatea nu a obținut plata sumei pentru care au fost aduse. Potrivit regulilor din materie civilă asociatul care a subscris o creanță drept aport la capitalul social răspunde de valabila ei existență la data subscrierii. În plus în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sa de interes cesionarului. Pentru opozabilitate trebuie îndeplinite anumite formalități de publicitate: a) cesiunea trebuie notificată societății; b) cesiunea trebuie înscrisă în registrul comerțului. Cesionarul devine titularul părții de interes și, pe cale de consecință, dobândește calitatea de asociat. Cesiunea nu liberează pe cedent de ceea ce mai datorează societății din aportul său la capital. Asociatul cedent rămâne răspunzător față de terți pentru operațiile făcute de societate anterior cesiunii. Dacă la data cesiunii există anumite operații în curs de executare, asociatul cedent este ținut
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
subscrise. Această cerință nu elimină complet posibilitatea speculațiilor, acestea putându-se face prin vânzarea acțiunilor subscrise pe un preț care să acopere aportul deja vărsat, urmând ca cesionarul să verse restul aportului 325. Vărsământul efectuat în efecte de comerț nu liberează pe subscriitor, deoarece suma înscrisă pe fața efectului respectiv valorează vărsământ numai după ce a fost efectiv încasată. Spre deosebire de subscriere care nu poate fi afectată de termen sau condiție, vărsare aportului la capital poate fi afectată de un termen suspensiv. Acest
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
unei prevederi exprese în prospectul de emisiune, s-a propus în doctrină ca reducerea capitalului subscris să se facă proporțional pe baza decizie fondatorilor 326. Dacă nu se subscrie întregul capital indicat în prospect, subscriitorii au dreptul să se considere liberați de obligația asumată prin semnarea prospectului și să nu accepte constituirea societății cu un capital mai mic numai dacă adunarea constitutivă a decis să nu admită constituirea societății cu un capital mai mic decât cel anunțat în prospect. În cazul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a obligațiunilor stabilită de societate și anunțată public cu cel puțin 15 zile înainte de data tragerii la sorți. Diferența reprezintă prima sau premiul, care are menirea să compenseze dobânzile pe perioada rămasă până la scadență. Obligațiunile emise de societate pot fi liberate prin convertirea lor în acțiuni ale societății emitente în condițiile stabilite în prospectul de ofertă publică. Conversia obligațiunilor în acțiuni este decisă de adunarea generală a acționarilor și are ca rezultat majorarea capitalului social al societății cu valoarea obligațiunilor convertite
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
aceluiași Fred, el transferând ceva din propria-i mobilitate unui personaj inerțial, precum Valeria: "Aș vrea să spun ceva, dar gândurile s-au depărtat de mine că trebuie să le trag înapoi ca pe niște balonașe captive, cărora, dându-le liberă sfoară, s-au lipit de tavan... Și uitând că se întorsese la punctul inițial al vizitei, răpită, de timp și de amintiri, duduca Valeria, tot în picioare, a devenit foarte mobilă."38 S-ar releva, astfel, în procesul în evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sinceritate, doamna de Burne, conștientă de incapacitatea să de a iubi, refuză chiar să joace această comedie 220. Pariziana înlocuiește pasiunea cu ambiții și capricii 221. Dragostea modernă nu mai este un foc mistuitor, este o construcție bine montată și libera în opțiuni 222. Marile iubiri nu fac parte din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aceleași subiecte serioase că și un filosof: "un article de morale ne serait pas mieux discuté dans une société de philosophes que dans celle d'une jolie femme de Paris" [Taine, 1986, v.I, p.210]. Această conversație, caracterizată că libera, animată, instructiva, poate deveni dezbatere: "Point de hardiesse politique ou religieuse qui ne fût mise en avânt et discuter pro et contra" [Idem]. Limbajul, mai ales pentru bărbați, este mai întâi de toate, un mijloc de comunicare, iar pentru femei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
student, se afla, invizibil, undeva prin banca din spate, mi-a ținut textul ceva vreme și l-a convins pe directorul editurii că nu îl poate publica. L-am publicat mai târziu. E.M.: Așadar, scriitorii și universitarii de azi au liberate totală. Dar libertatea de mișcare? Poți ieși din țară acum când vrei și cum vrei, te duci oriunde vrei! Nu simțiți ca o traumă faptul că generația d-voastră, ca și a mea, de altfel, nu am putut ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pare, o clipă, ca unui condamnat care o secundă își dă seama, altfel decât tuturor oamenilor din jurul lui, de moartea care îl așteaptă (și ar vrea ca zbaterea lui să fie altfel decât toate zbaterile din lume, reușind să-l libereze), că din toate acestea va ieși deodată cald și intim un fapt nou și autentic care să mă rezume clar ca un nume și să răsune în mine cu un ton unic, nemaipomenit, care să fie acel al înțelesului vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a fluxurilor financiare transfrontaliere și inerția statului, ancorat î n t eritoriul său fix și în tradițiile de lungă durată ale locuitorilor săi. Ceea ce n umi m globalizare - ca fenomen relevant, prin implicații sociale și economice - privește mai cu seamă libera lizarea piețelor financiare și a comerțului din ul timele două decenii. Globalizarea financiară reprezintă mișcarea liberă a capitalului, însoțită de dominația crescândă a piețelor financiare globale și a corporațiilor multinaționale asupra economiilor naționale. Mi șcă rile libere de capital ca
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
controlului asupra capitalului. Explicațiile hegemonice legate de globalizarea financiară subliniază rolul puterilor dominante și cadrul analitic dominant. Totuși, această per spectivă ridică mai multe probleme decât rezolv ă. Importanța relativă a constrâng 81 erii hegemonice versus liberalizarea unilaterală, în explicarea libera lizării financiare, rămâne neclară. Abordările hegemonice susțin ideea că globaliza rea financiară consti tuie produsul forțelor politice dominante. Aces tea pot fi ilustrate sub forma unei țări cu putere hegemonică care promovează lib eralizarea financiară în afara granițelor sale (S.U.A.) sau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
e poate fi mai important decât presupun raționaliștii. Eșecul modelului altern ati v importat în America La tină, prăbușirea comunismului în Europa și vidu l i deologic creat prin influența liberalismului de piață - toate acestea au fost mai importante pentru libera lizarea financiară din țările în dezvoltare, d ecâ t oricare dintre factorii identificați de modelele raționaliste. Abordările grupurilor de interese raționaliste, în contrast cu abor darea puterii hegemonice, se axează nu pe forțe st ructurale și pe decizii guvernamentale, ci pe preferințele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
instituirea de măsuri la nivelul arhitecturii sistemului financiar internațional, cum a r fi: tribunale internaționale pentru declararea de falimente; crearea unei corporații internaționale pentru asigurare a d epozitelor etc. Un alt factor determinant al globalizării finan cia re îl constituie libera lizarea piețelor financiare în unele țări nou i ndu strializate (din Asia de Sud Est, în special). Acest proces de liberalizare a f ost determinat, la rândul său, precum și de interesul marilor conglomerate fin anc iare occidentale de a valorifica noi oportunități
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nouadreapta.org/obiective.php. (accesat la 1.08.2011) Website al fondatorului Noii Drepte, Tudor Ionescu: www.tudor-ionescu.ro/ (accesat la 1.08.2011) Website al Biroului Electoral Central: www.beclocale 2008.ro (accesat la 23.07.2011) Website România Liberă: www.romanialibera.ro/actualitate/politica/gigi-becali-png-va-fuziona-cu-partidul-ecologist-100414.html (accesat la 1.08.2011) Website al revistei "22": www.revista22.ro/ziaristi-ajunsi-consilieri-politici-846.html (accesat la 23.07.2011) Blog-ul lui Andrei Nourescu, jurnalist sportiv: nourescu.wordpress.com/2006/11/14/gigi-becali-cel-mai-bogat-roman/ (accesat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]