1,038 matches
-
Joi seara. T. C. (apud Masson 1874: 82-83) În aceste circumstanțe, John Lambert a decis că băiatul nu mai putea fi ucenicul său. Să ne amintim și de faptul că Chatterton trimisese cu cîteva luni înainte scrisori către tipografi și librari din Londra, care l-au asigurat că îl vor sprijini dacă decidea să se mute acolo. Întrebat de James Thistlethwaite (unul dintre prietenii săi) la Colston's Hospital ce ar face dacă toate perspectivele sale prezente ar eșua, el ar
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Clavel & B. Tooke, London, 1671) și Vocabularium anglo-saxonicum (Saxon Vocabulary) de Thomas Benson (S. Smith & B. Walford, Oxford, 1701), dar le-a înapoiat curînd după aceea pe amîndouă deoarece conțineau definiții în latină (Dix 1837: 65). De la Dl Green, un librar din Bristol, el a primit Dictionarium Anglo-Britannicum: or, A general English dictionary, de John Kersey (J. Wilde for J. Phillips et al, London, 1708) și ediția lui Speght din opera lui Chaucer (1598) care conține un glosar mare, cum am
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
humain: leș traits de personnalité șont stables, pendant que leș comportements șont contextuels. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librarii pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian , Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivista, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școală, familia, comunitatea, Mircea Agabrian LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH 1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, țel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, țel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Librăria Romulus Guga, str. Trandafirilor nr. 23, țel. 0265/161739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, țel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, țel. 0256/431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 țel. 0256/220949 Librarii ON-LINE www.anticariatonline.ro; www.cartedesucces.ro; www.euroinst.ro; Tehnoredactor: Elenă Munteanu Bun de tipar: 2009 • Apărut: 2009 • Format 16,5(23,5 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 C.P. 161 • cod 700107 • Țel. Difuzare: 0788.319462
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în 1958 cursul de ziariști din cadrul Institutului de Științe Sociale din București, iar în 1963 Școala Medie „Gheorghe Barițiu” din Cluj. Ulterior, în 1974, își ia licența la Academia de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. După o scurtă perioadă petrecută ca librar la Centrul de Librării și Difuzarea Cărții din Cluj (1954-1955), intră în gazetărie: redactor la ziarul „Viața nouă” din Câmpeni, județul Alba, redactor, apoi secretar de redacție la „Făclia” din Cluj (1960-1968), redactor-șef adjunct la ziarul „Năzuința” din Zalău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
Iași, la Școala „Gheorghe Mârzescu”, iar din 1937, frecventează cursurile Școlii de Perfecționare în Artele Grafice din București, unde predau profesorii de la Liceul „Gheorghe Lazăr”. Cărțile au exercitat o fascinație deosebită asupra lui I., care și-a dorit să devină librar, făcând chiar o perioadă de ucenicie în Librăria Socec din Iași, când învață și meseria de tipograf. În 1941-1945 luptă pe front și este luat prizonier. Întors în țară, intră în lumea presei, pe care o va sluji timp îndelungat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
112 115 115 118 118 118 119 120 120 121 125 129 137 141 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librarii pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare solicitate. Plata se va face ramburs (la primirea coletului poștal
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar mirele, furios, intră cu buldozerul în sere, călcând un lan de porumb, omorând câini etc., în timp ce altcineva provoacă un incendiu. E o lume dementă, răscolită de convulsiile demoniei. În Marx librarul (2003) sunt zugrăviți pescuitorii în ape tulburi ai tranziției. Ca și în alte scrieri - nu atât Biblioteca din Alexandria, cât, de astă dată, Cina cea de taină - prozatorul folosește tehnici complicate, suprapune perspectivele și amestecă până la confundare planurile trecut-prezent, întrerupe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
mov, București, 1990; Umbre, București, 1990; Păcatele lumii, București, 1993; Bunicul și lacrima din carburator, București, 1994; Măi, fericiților!, București, 1994; Noaptea calomniei, București, 1994; Bunicul, Thailanda și ?, București, 1997; Sauna, București, 1999; Paznic la porțile raiului, București, 2000; Marx librarul, București, 2003. Repere bibliografice: Ion Vitner, Prozatori contemporani, II, București, 1962, 142-171; Damian, Direcții, 245-254, passim; Dimisianu, Schițe, 65-70; Mircea Iorgulescu, „De ce văd invers?”, RL, 1970, 31; Constantin, Prozatori-critici, 98-100; Dana Dumitriu, Muntele magic, RL, 1980, 35; D. R. Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
văduve, Cezar Petrescu - Oraș patriarhal, Gib I. Mihăescu - Zilele și nopțile unui student întârziat, Mircea Eliade - India, Șantier, Nichifor Crainic - Nostalgia paradisului, Petru Comarnescu - Chipurile și priveliștile Americii, Emil Cioran - Cartea amăgirilor ș.a.). Revista publică materiale de specialitate privitoare la librari și edituri (Regulamentul editorilor, Librarul, Librăriile), aspecte și instantanee de la Zilele cărții, premiile literare etc. Cele mai multe materiale sunt scrise de directorul Editurii Delafras, Petre C. Georgescu-Delafras (mai interesante, între ele: Românizarea întreprinderilor de editură și librărie, Este comunismul viabil?, Crima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
Gib I. Mihăescu - Zilele și nopțile unui student întârziat, Mircea Eliade - India, Șantier, Nichifor Crainic - Nostalgia paradisului, Petru Comarnescu - Chipurile și priveliștile Americii, Emil Cioran - Cartea amăgirilor ș.a.). Revista publică materiale de specialitate privitoare la librari și edituri (Regulamentul editorilor, Librarul, Librăriile), aspecte și instantanee de la Zilele cărții, premiile literare etc. Cele mai multe materiale sunt scrise de directorul Editurii Delafras, Petre C. Georgescu-Delafras (mai interesante, între ele: Românizarea întreprinderilor de editură și librărie, Este comunismul viabil?, Crima de a fi editor-cenzura legionară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
spre deosebire de Bucovina, supusă Austriei, care a păstrat în permanență cu România legăturile pe care le avusese cu Moldova <footnote A se vedea, de pildă, hotărîrea din 1861 a Consiliului de Miniștri al Principatelor Unite care prevedea că fiecare literator și librar român să trimită cîte un exemplar cel puțin din cărțile editate pentru bibliotecile gimnaziilor și ale seminariilor românești din Bucovina și Transilvania. footnote> . În condițiile în care cultura din Principate cunoștea transformări rapide ce aveau să ducă la modernizarea ei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
central și, prin aceasta, a unității sintactice care rămâne o propoziție complexă. Chiar dacă, teoretic, această dezvoltare se poate extinde până la limitele inteligibilului, practic, ea nu depășește, decât cu totul excepțional, gradul doi de derivare: „Și-ncepu să-i povestească acestui librar, care nu părea să fie ceea ce este, tot ce se întâmplase la Câmpulung.” (M. Preda) „Ce ne fu dat să auzim ar fi făcut să se cutremure inima cea mai păgână.” (I.L. Caragiale) „Nu trebuia decât să se hotărască cine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să pier în acest război...” (M. Preda, Delirul, 113) șsubiectț, „Doarme nu pentru că a băut prea mult, ci pentru că e peste măsură de obosit.” (M. Eliade, 71) șcircumstanțial cauzalț, „N-am plecat direct spre Abrud, ci întâi spre București, falsul librar cu trenul iar eu cu autobuzul, cu „chioara”...” (M.Preda, Viața..., 22) șcircumstanțial spațialț, „Mă răfuiam nu cu arțarul ci cu destinul.” (O. Paler, Viața... 209) școmplement sociativț, „Scopul inchiziției nu era neapărat acela de a te omorî, ci de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
natal (1958-1962), alte patru în Tătărești (1962-1966), liceul la Satu Mare (1966-1970) și Facultatea de Filologie, secția română-rusă, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită în 1981. A lucrat ca muncitor în portul Constanța (1971-1972), pedagog la Liceul Forestier din Satu Mare (1972-1973), librar (1973-1974), profesor suplinitor la Liceul de Filologie-Istorie din Satu Mare (1974), instructor cultural (1975-1986) și director (1986-1996) la Casa de Cultură a Municipiului Satu Mare; din 1996 este consilier-șef și director executiv al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
lăstar; în care necuminții hălăduiesc pentru totdeauna unei vieți. Semnele pîndesc în hățișuri primordiale, ne vînează, trec mortal prin noi, dincolo de noi, cu toată cohorta de schingiuitori ai lemnului întru carte: pădurari, fabricanți de hîrtii și cerneluri, scriitori, editori, tipografi, librari, bibliotecari. În fiecare carte e răstignit un pom. O răstignire infinită toate cărțile vremurilor. Je sčme ŕ tout vent. Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt. Ele atrag, aspiră, se-nvăluie în cețoase fronturi centripete. Cei
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
meseriile legate de carte se organizează într-o strînsă legătură cu universitățile; cei care le practicau împărtășeau privilegiile acestora din urmă, dar suportau și controlul lor. Alături de copiști, adesea clericii, uneori studenți nevoiași, au apărut două profesii cu caracter comercial. Librarul era un negustor sau mai curînd un depozitar al cărților; manuscrisele, care rămîneau rare, circulau mult și erau adesea revîndute; acestea îi întrețineau negoțul. Staționarul avea un rol mai precis; pentru a asigura copierii un ritm accelerat și pentru a
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
aceasta se transmitea oral; creșterea numărului de oameni capabili să citească un text, și nu numai să-l asculte, i-a incitat pe autori să-și încredințeze cu mai multă ușurință operele copiștilor, iar doritorii de carte invadează lumea universitară; librarii universității se consacrară și comerțului cu cartea destinată publicului larg, iar cîțiva librari au apărut și în alte orașe mari. Bibliotecile monastice nu mai sînt singurele colecții de carte. Bibliotecile regale iau amploare, începînd cu cea a Sfîntului Ludovic; cea
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și nu numai să-l asculte, i-a incitat pe autori să-și încredințeze cu mai multă ușurință operele copiștilor, iar doritorii de carte invadează lumea universitară; librarii universității se consacrară și comerțului cu cartea destinată publicului larg, iar cîțiva librari au apărut și în alte orașe mari. Bibliotecile monastice nu mai sînt singurele colecții de carte. Bibliotecile regale iau amploare, începînd cu cea a Sfîntului Ludovic; cea a lui Carol al V-lea, care aduna 1 200 de manuscrise în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai ales în manuscrisele în limba populară. Aceste trei tipuri se vor regăsi în materialul imprimat al primilor tipografi. 3. Decorarea manuscriselor. Trece progresiv în mîinile laicilor, ca și realizarea lor. Ilustratorii se grupează în preajma universităților, pe lîngă copiști și librari; în Paris, registrul impozitelor din 1292 semnalează deja 17 ilustratori. În timp ce Sfîntul Thoma d'Aquino elaborează un sistem filozofic realist, miniatura gotică urmărește cucerirea aparențelor sensibile; prin lărgirea perspectivei și restabilirea proporțiilor, viziunea lumii revine la scară umană. Ilustratorii nu
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
progreselor gravurii; ea s-a manifestat foarte devreme în țările în care gravura cunoscuse începutul dezvoltării sale: Germania, Țările de Jos. În ceea ce-i privește pe copiști, ei au fost obligați să se reconvertească. Dacă mulți dintre ei au devenit librari, rămîneau totuși corporații de maeștri scriitori; unii erau scriitori publici în serviciul analfabeților; ceilalți, neputînd să practice scrierea, au devenit profesori în școli mici. IV. Cartea în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu 1. Extremul Orient. China, țară a literaților, în
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Asia; creștinii au furnizat numeroși scriitori literaturii arabe, ca de exemplu, medicul Mésué. Apogeul civilizației arabe din Orient se plasează în secolul al IX-lea, cînd Harun al-Rașid și Al-Mamun sînt califi ai Bagdadului (oraș care număra atunci 100 de librari). Bibliotecile, care dovedesc înaltul nivel cultural al arabilor medievali, erau remarcabile. Arabii descoperiseră, în jurul anului 750, modul de a fabrica hîrtie din abundență și ieftin, cu ajutorul prizonierilor de război chinezi, ceea ce a avut o mare influență asupra dezvoltării literare și
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ilustrație, cel mai adesea marca tipografului sau a editorului. Aceasta a căpătat atunci o funcție publicitară (reproducînd firma editurii) și decorativă, încărcîndu-se cu ornamente simbolice și alegorice. În sfîrșit, sub ilustrație sau marcă, au fost indicate treptat locul editării, adresa librarului care vindea lucrarea și data publicării ei. Apărută chiar din secolulal XV-lea, folosirea paginii de titlu cu toate elementele sale nu se va generaliza decît în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Colophonul a putut atunci să
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de difuzare a cărții protestante s-au situat mai întîi în Germania. În a doua parte a secolului, Geneva, unde se instalase Calvin în 1541, a jucat un rol esențial. Numărul de refugiați francezi din regiune era enorm; printre ei, librari și tipografi ca Jean Crespin, Conrad Bade, Robert Estienne etc. Figura cea mai tipică a fost cea a lui Laurent de Normandie, care a întemeiat la Geneva o întreprindere editorială considerabilă; cînd a murit, în 1569, avea 35 000 de
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]