56,153 matches
-
ani de liceu. Au fost mult mai mulți dar nu Îmi amintesc numele lor. Fie mi-au fost pentru o perioadă mai scurtă profesori, fie nu au reușit să Îmi rămână În memorie. Asta a fost viața de elev de liceu. Cu „bune” și „rele”. Bune: cele două săptămâni de practică agricolă la Începutul fiecărui an, care ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine, ceaiul de dimineață la practica În liceu, practica În Termo, spectacolele de poezie și muzică din
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
În memorie. Asta a fost viața de elev de liceu. Cu „bune” și „rele”. Bune: cele două săptămâni de practică agricolă la Începutul fiecărui an, care ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine, ceaiul de dimineață la practica În liceu, practica În Termo, spectacolele de poezie și muzică din sala de festivități și din oraș, corul mixt la care am luat locul II În concurs, majoratul de o săptămână la Bușteni, perioada când erai oficial Învoit să Înveți pentru olimpiade
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
unui călătorii Împlinite. Pozele atașate o pot demonstra pe deplin. Nu am cuvinte să le mulțumesc gazdelor pentru căldura cu care ne-au Întâmpinat. În luna ianuarie a anului În curs, am avut treabă la Craiova, orașul anilor mei de liceu. Mi-am dorit mai demult să merg la Bulzești, comuna natală a lui Marin Sorescu, oltean de-al meu și poate cel mai mare poet al Olteniei. Acolo unde s-a născut un poet de geniu, parcă exista Încă ceva
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
case memoriale. Și totuși, « e pour și move ».... Se poate spera că nu va fi departe ziua când se va face ceva « În the right direction » și... « La lilieci » . Bine ca la Craiova, spre deplină recunoștință oltenească, teatrul național și liceul de artă poartă numele de « Marin Sorescu ».
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
o aventură amoroasă care mai tarziu va fi baza marelui sau succes literar în România, românul Maitreyi. Peliculă ne ofera apoi fotografii superbe ale copilăriei și tinereței sale, urmate de interviuri cu mari somități, unele chiar cu foști colegi de liceu și universitate, ca Traian Puscariu, Arsavir Acterian, Barbu Brezianu, toți colegi de clasă la liceul Spiru Haret, care ne redau amănunte extrem de prețioase și inedite despre Eliade al acelor ani. Toți dau mărturii despre talentele și interesele atât de diversificate
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
românul Maitreyi. Peliculă ne ofera apoi fotografii superbe ale copilăriei și tinereței sale, urmate de interviuri cu mari somități, unele chiar cu foști colegi de liceu și universitate, ca Traian Puscariu, Arsavir Acterian, Barbu Brezianu, toți colegi de clasă la liceul Spiru Haret, care ne redau amănunte extrem de prețioase și inedite despre Eliade al acelor ani. Toți dau mărturii despre talentele și interesele atât de diversificate ale tânărului Eliade. Naratorul ne aduce aminte de faptul cât de mândru era Eliade pentru că
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Iată
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu”, Liceul de Fete „Iulia Hasdeu”, Corul „Ion Vidu”), mărturiile unor intelectuali care au avut ocazia să-l cunoască pe marele artist ne oferă câteva repere ale contextului cultural în care s-a manifestat Enescu. Iată o cronologie a prezențelor artistice ale
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
țării. Dotat cu o desebita sensibilitate artistică și talent literar, publică în anul 1941 în dialect aroman poezia intiulata “Cadrilater” în Revistă “Armatolii” condusă de Constantin Papanace și Ionel Zeana. El debutase încă de la vârsta de 14 ani în Revistă Liceului din Silistra cu poezia intitulată “Vijelie”. Simpatizant al mișcării naționaliste care cuprinsese țară în epoca respectivă, Zahu Până este arestat prima oara în anul 1941 și condamnat la 8 ani de închisoare pentru “activitate subversiva” și trimis în penitenciarul de la
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
cum spunea bunica, Într-o disperată Încercare de a-mi ascunde nurii. Degeaba. Deveneam femeie și acest fapt nu trecea neobservat de colegi, prieteni și bărbații care mă fluierau admirativ, din ce În ce mai des, pe drumul spre școală. După ce am intrat la liceu, mi s-a spus din ce În ce mai des că sunt frumoasă dar eu nu mă vedeam deloc așa. Eram doar o fată timidă, crescută sever de doi părinți prea protectori și o bunică cu veleități de general de armată. Știam că sunt
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
nu l-am mai văzut la fel de des prin fața blocului. Era ocupat cu școala și sportul. Avea rezultate bune la Învățătură, În special la matematică și fizică. Imaginea asta de elev silitor nu prea se potrivea cu aceea de idol al liceului sau de băiat rău, care rupea inimile tuturor fetelor; nu se potrivea defel nici cu imaginea sportivului de performanță care avea numeroase fane prin județ. Dar el era Doru și totul era posibil. Doru juca baschet de la cinci-șase ani. Era
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
drept răul necesar, autorul considerând că cei care nu au cunoscut ateismul nu au o experiență deplină a credinței. Un alt centru de greutate al romanului Îl constituie evoluția artei și contextul istoric În care s-a format cultura. Urmând liceul la Iași, Savatie Baștovoi se dedică artelor plastice, petrecându-și timpul În compania altor doi prieteni, cu aceleași pasiuni, sau În singurătate, pictând și citindu-i pe Freud și Nietzsche, ale căror studii filozofice erau interzise În Uniunea Sovietică. Accesul
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
la scris, care poate fi culoare, se poate auzi, se poate mirosi. Prin scris, Gospodinov „se scoate”, obținând aprecierea cititorului chiar și În momentele de clară slăbiciune. De fapt, iese la iveală de câteva ori un soi de teribilism de liceu; dacă ar putea, acest tip de personaj șiar implementa cu prima ocazie o coloană sonoră propriei vieți. Chiar și În budă. Faptul că, În câteva dintre capitole, pune În perspectivă importanța budei În viața fiecăruia, determină până la urmă reacții familiare
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
culegerilor de colecție? Să gândești literatura pe termen scurt și în termeni foarte alambicați critic taie din elanul oricărui tânăr care, într-o sală de clasă, nu poate să schițeze ipostaza eului liric, nici să fie cu adevărat la un liceu de artă, nici să se descopere pe sine. Poate mai atras ar fi tânărul de la arte de designul copertei cu care l-ai putea prinde în plasa ta de profesor care trebuie să respecte o programă. Să gândești literatura pe
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
Doar cei foarte buni, asa spusese doamna Gabe Bedry, nu-i asa? Urma să fie trimis alături de alți doi colegi dintr-o clasă paralelă, Dri și Phil, precum și alături de Rady, cel mai mic dintre elevii trimiși. Alături de ei, din același liceu, erau trimise si două fete, cu un an mai mici decât Jacob. Mda, si 2 fete... Ajunsese în tabără. Era o zi foarte rece de iarnă. Coborâse din mașină alături de camarazii săi, așteptând să vadă camera în care va fi
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
rece de iarnă. Coborâse din mașină alături de camarazii săi, așteptând să vadă camera în care va fi sta următoarele cinci zile. Deasupra incintei unde urma să aibă loc pregătirea plutea un aer sobru, o atmosferă rece și apăsătoare. Era un liceu militar. Clădirile înalte îl fascinau pe tânărul nostru. Zidurile mari împrejmuiau locul în cauză si îi trezeau băiatului ușoare sentimente de spaimă. Intrase în camera unde fuseseră repartizați el și băieții. Era o cameră spațioasă. Cele patru paturi erau așezate
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
face. Colegii săi de cameră deja și le aleseseră pe cele bune înaintea lui. Își lăsaseră jos bagajele și începuseră să discute. După câteva minute, pe ușa camerei lor intraseră trei fete. Două dintre ele erau chiar fetele trimise de liceul unde studiau Jacob, Dri și Phil, în schimb pe a treia n-o mai văzuse niciodată. Era o fată destul de scundă, avea în jur de 1,50 metri, cu părul prins în două codițe care îi dădeau o aură de
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
valoroase, dar personalitatea se formează în adolescență. Atunci este important să citești mult, să te gândești la ceea ce citești, să trăiești citind. Și lectura e o formă de viață și trebuie să facă parte din viața oricărui om. - PROFESORII DE LICEU SUNT DE MULTE ORI RETICENȚI LA LITERATURA CONTEMPORANĂ. CARE CREDEȚI CĂ AR FI MOTIVELE? Reticența este, pe de o parte, justificată. Spun asta pentru că și eu sunt profesor, și știu că valorile certe sunt cele clasice. Este firesc ca înainte de
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
tine. Un profesor care este reticent la literatura contemporană cu siguranță încă mai bâjbâie.Jar elevii lui, fie ei olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE LITERATURĂ? Eu predau clasicii, Eminescu, Creangă, Caragiale, epoca Junimii
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
ar trebui să ne întrebăm cum citim un autor clasic, ci cum citim literatura în genere. Să o citim din perspectiva conținutului, a valorilor umane pe care le transmite. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. Literatura nu este un produs de laborator, ci se naște din viață. Din această cauză, când
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
lucruri! Ați înțelege mai bine că literatura e expresia unei personalități, a unui om viu, în carne și oase. - FILIT PROPUNE ÎNTÂLNIRI FAȚĂ ÎN FAȚĂ ÎNTRE SCRIITORI ȘI TINERII CITITORI. DE CE CREDEȚI CĂ E NECESAR CA AUTORII SĂ INTRE ÎN LICEE ȘI ALTFEL DECÂT PRIN MANUALELE ȘCOLARE? Pentru că manualele au această meteahnă, formalizează excesiv, încadrează scriitorii pe baza unor clișee într-un curent sau altul. Or, scriitorii atunci când vorbesc deschis elevilor pot dezvălui câte ceva din procesul creației. Pe mine mă interesează
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
față de literatură. Ei sunt cititori nepervertiți și de aceea am optat pentru această formulă. Excepție face autoarea ultimului „răspuns”care a luat forma unui eseu privind condiția profesorului de literatură. Descrieți/imaginați-vă cea mai plictisitoare oră de literatură din liceu. Pentru tinerii cititori Întâlnirea cu un roman Înseamnă, În primul rând, Întâlnirea cu un personaj. Amintiți-vă de un personaj literar care v-a plictisit cumplit. Marius PACHIȚARIU absolvent „Național”, fost olimpic internațional la matematică A studiat la Princeton University
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
cercetător la UCL. Cea mai plictisitoare oră de literatura pentru mine ar fi una În care se insistă la nesfârșit pe simbolismul operei, puterea imaginarului, diferența dintre sacru și profan și așa mai departe. Consider că orele de literatura din liceu se axau prea mult pe câteva concepte consacrate, interpretate de multe ori În moduri extreme și repetate prea des. Dar cel mai important, nu prea aveam libertatea de a interacționa individual cu opera studiată. Toate referatele sau eseurile din clasă
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
decurs de circa doua sute de minute, printr-o listă lungă, exact ca și Gargantua care Încerca să găsească alternativa la hârtia igienica. Și deodata, mi-am dat seama. Cel mai plictisitor lucru, scuzați-mi romgleza, ever. Și anume, terminarea liceului. Sincer. „Aoleu, avem bac...". Serios? Orice jumătate de creier reușește să termine un liceu. Nu mă Înțelegeți greșit. Nu liceul În sine. Nu procesul de a trece prin liceu. Nu ceremonia de final, nu tezele la mate, care, la drept
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Gargantua care Încerca să găsească alternativa la hârtia igienica. Și deodata, mi-am dat seama. Cel mai plictisitor lucru, scuzați-mi romgleza, ever. Și anume, terminarea liceului. Sincer. „Aoleu, avem bac...". Serios? Orice jumătate de creier reușește să termine un liceu. Nu mă Înțelegeți greșit. Nu liceul În sine. Nu procesul de a trece prin liceu. Nu ceremonia de final, nu tezele la mate, care, la drept vorbind, cred că sunt printre puținele lucruri care necesită ambele emisfere, nu. Mă refer
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]