531 matches
-
și/sau gleznă. Prin incizia inghinală se identifică crosa venei safene interne până la vărsarea acesteia în vena femurală comună. Trebuie izolate toate tributarele safenei la acest nivel și ligaturate individual pentru prevenirea recurențelor varicoase. Crosa safenei mari este secționată între ligaturi chiar la joncțiunea safeno-femurală și ligaturată la “rasul” venei femurale comune în așa fel încât să nu se îngusteze lumenul venei femurale comune. În cazul safenei mici există câteva diferențe notabile. Porțiunea terminală a venei safene mici prezintă o mare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mici există câteva diferențe notabile. Porțiunea terminală a venei safene mici prezintă o mare variabiliatate anatomică astfel că este esențială identificarea acesteia ecografic Duplex preoperator. Incizia se face în spațiul popliteu, cu identificarea nervului sural și evitarea lezării acestuia și ligatura tuturor tributarelor (în special a celei către vena lui Giacomini). Trebuie căutate și ligaturate venele gastrocnemiene, deoarece persistența acestora poate duce la recurența varicelor în această regiune (Menyhei et al., 2008, Cândea, 2001). Toate aceste tehnici sunt însoțite de avulsia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de o serie de de metode mai puțin invazive care să limiteze complicațiile de plagă într-un teritoriu cu profunde modificări lipodermatosclerotice ale operației originale. Aceste modificări constau în folosirea unor incizii mediale și posterioare scurte, etajate. Cockett a introdus ligatura extrafascială a perforantelor (Cockett, 1956). De Palma a folosit pentru ligatura perforantelor, de asemenea, incizii scurte, situate de-a lungul liniilor de tensiune cutanată, împreună cu stripping-ul safenei, excizia ulcerului și grefarea de piele în acest din urmă teritoriu (De Palma
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
limiteze complicațiile de plagă într-un teritoriu cu profunde modificări lipodermatosclerotice ale operației originale. Aceste modificări constau în folosirea unor incizii mediale și posterioare scurte, etajate. Cockett a introdus ligatura extrafascială a perforantelor (Cockett, 1956). De Palma a folosit pentru ligatura perforantelor, de asemenea, incizii scurte, situate de-a lungul liniilor de tensiune cutanată, împreună cu stripping-ul safenei, excizia ulcerului și grefarea de piele în acest din urmă teritoriu (De Palma, 1979, De Palma, 1998). Edwards a introdus în 1976 întreruperea perforantelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pentru abordarea sa directă. În final se îndepărtează instrumentarul endoscopic, este evacuat dioxidul de carbon (printr-o manșeta de ‘mulgere’ manuală) și este eliberată manșeta de la rădacina membrului. În cazul în care există reflux în sistem superficial se efectuează asociat ligatura înaltă și stripping-ul venei safene mari și/sau mici alături de excizia pachetelor varicoase. După sutura plăgilor membrul este înfășurat în bandaj elastic și este ținut 3 ore, după care este permisă mobilizarea pacientului, externarea fiind posibilă chiar a doua zi
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
perforante mediale ale coapsei la pacienții cu insuficiență venoasă profundă nu au putut fi clar demonstrate (Coleridge Smith, 1996, Ruckley, Makhdoomi, 1996). Procedeele chirurgicale larg invazive (procedeul Linton, Cockett) au fost abandonate în timp, fiind înlocuite cu procedee minim invazive (ligatură endoscopică subfascială a venelor perforante) rolul ecografiei venoase în cartografierea cât mai precisă a venelor perforante crescând progresiv, începând cu anii 80 (Hauer, 1985, Jugenheimer, Junginger, 1992). Pornind de la trecerea în revistă a literaturii de specialitate axate pe identificarea corelațiilor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
crescute este încă discutată. Interesul pentru chirurgia perforantelor a fost reafirmat de posibilitatea localizării precise a perforantelor mediale ale gambei cu echografie duplex color și de progresele chirurgiei endoscopice subfasciale a perforantelor (Jugenheimer, Junginger, 1992). Combinarea acestor tehnici înseamnă că ligatura venelor perforante poate fi efectuată cu același nivel de morbiditate ca și safenectomia standard, în același grup de pacienți (Stuart et al., 1997). În cadrul studiului nostru, doar 6,7% barbați și 21,43% femei din sublotul 2 (stadiul CEAP 4-6
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vaselor intercostale și a mușchilor, a tuturor planurilor anatomice ale peretelui toracic, cu excepția pielii. Incizia este interscapulovertebrală ocolind la 2 cm vârful omoplatului, după care se practică rezecția topografică a coastelor corespunzătoare cavității pleurale supurate și se execută hemostaza prin ligatură a vaselor intercostale. Pahipleura parietală se incizează în cruce și se rezecă complet, având grijă să nu rămână funduri de sac. Pahipleura viscerală se chiuretează și se drenează decliv, după care se suturează pielea. Operația este șocantă, atât prin hemoragie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
firului, nodul trebuie să cadă exact deasupra fistulei. Nodul se strânge deasupra lamboului de pahipleură și nu trebuie să intercepteze vasul intercostal conținut în lambou. Vasul trebuie să sângereze în continuare și după strângerea firului. Hemostaza acestuia se face prin ligatură sau electrocoagulare la capătul lui distal. Odată cu strângerea firului „se adună” și buzele fistulei, dacă se respectă regula b=4a. Tehnica nr. 2 este mai rapidă, mai economică și nu interpune un nod între cele două țesuturi care trebuie să
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Chirurgie II) UMF Târgu-Mureș se instituie tratament de reechilibrare și se continuă tratamentul hemostatic. Examinarea bronhoscopică efectuată arată sângerarea activă din plămânul stâng, însă nu reușește efectuarea hemostazei. Se intervine chirurgical de urgență efectuându-se o pneumonectomie stângă intrapericardică cu ligatura numeroaselor vase anastomotice parieto-pulmonare. CAPITOLUL 5. EXPERIENȚA CLINICII CHIRURGIE II - DISCIPLINA CHIRURGIE IV, UMF TÂRGU-MUREȘ ÎN CHIRURGIA SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE Evoluția postoperatorie imediată este bună din punct de vedere chirurgical, fără repetarea hemoptiziei. Pacientul face o bronhopneumonie dreaptă de aspiratie cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pulmonar al segmentului 6 Fowler cu eroziunea arterei pulmonare, cu fistulă bronho-arterială și ocluzionare intermitentă cu cazeum, anastomoze multiple între arterele intercostale și pereții abcesului pentru care se efectuează lobectomie inferioară stângă cu sutura mecanică monobloc arteră-bronșie cu aparatul UKL-70, ligatura vaselor colaterale. Intraoperator pacientul face două stopuri cardiace pentru care se efectuează resuscitare cardiocirculatorie cu masaj cardiac intraoperator, la care bolnavul răspunde, cu reluarea ritmului cardiac normal. Evoluția postoperatorie este însă dificilă, urmează tratament antibiotic, de reechilibrare, cardiotonic, tuberculostatic, ulterior
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cu abord vascular complex, clasic sau minim invaziv (endovascular) realizează o nouă categorie etiologică - ischemia acută entero-mezenterică iatrogenă. Frecvența acesteia este de aproximativ 2% (0,2-10%), cu mortalitate de 10%. Principalele cauze sunt: procedee de abord endovascular în cadrul radiologiei intervenționale; ligaturi inadvertente;reconstrucția aortei abdominale cu afectarea arterei mezenterice inferioare (ischemie de colon stâng). 37.3. Semne clinice și diagnostice Acțiunea chirurgului în aprecierea semnelor clinice și metodelor paraclinice de diagnostic trebuie subordonată vitezei de apariție a leziunilor ireversibile, secundare hipoxiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
a pancreasului, Wirsung-ul cu diametru sub 3 mm („glandele pancreatice cu risc crescut”), durata intervenției peste 8 ore, pierderile de sânge intraoperatorii și tratamentul aplicat bontului pancreatic [39, 45, 67, 68]. Tratamentul bontului pancreatic include ocluzionarea sa (folosind diferite geluri), ligatura acestuia sau realizarea unei anastomoze pancreatico-digestive (la jejun sau stomac). Deși majoritatea studiilor din literatură demonstrează o frecvența de apariție a fistulelor pancreatice mai mare în cazul ocluzionării Wirsungului [69, 70], adepții acestei atitudini își justifică opțiunea printr-o evoluție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
blândă a fistulei de bont pancreatic comparativ cu situația unei fistule anastomotice (datorită atrofiei țesutului pancreatic secundară stazei din ductele pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pancreatic secundară stazei din ductele pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice postoperatorii: terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
totalitatea deceselor postoperatorii [92, 93]. În funcție de momentul apariției, hemoragia postoperatorie poate fi precoce (apare în primele 24 de ore postoperator) sau tardivă (după primele 24 de ore). Hemoragia postoperatorie precoce se datorează în general unei hemostaze intraoperatorii deficitare (deraparea unei ligaturi vasculare, sângerare de la nivelul unei anastomoze) sau unei tulburări de coagulare preexistente frecvent asociată cu icterul (hemoragie difuză de la nivelul zonei de exereză chirurgicală). La polul opus, hemoragia postoperatorie tardivă, care se manifestă în general la câteva zile sau chiar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
altor complicații (abcese intraperitoneale, fistulă pancreatică), patologia cardio-vasculară preexistentă [92-94]. Hemoragia postoperatorie precoce este, în general, o hemoragie ușoară/moderată, și prezintă o evoluție favorabilă sub tratament conservativ, exceptând desigur cazurile în care cauza ei este reprezentată de deraparea unei ligaturi de pe un bont vascular, când reintervenția de urgență se impune. Ulcerațiile de stres pot fi prevenite/tratate prin administrarea inhibitorilor de pompă de protoni. Hemoragiile difuze, de la nivelul ariei de disecție retroperitoneale trădează prezența unei tulburări de coagulare care răspunde
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
perforația este recentă, se va efectua tratamentul chirurgical definitiv, constând în rezecție, lavaj peritoneal minuțios urmat de drenaj. IX.1. TRATAMENT CHIRURGICAL La pacienții adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate, tratamentul chirurgical a constat în: - laparotomie exploratorie + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 85,6% - evacuarea abcesului + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 14,4% Diagnosticul chirurgical a evidențiat cel mai frecvent: - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită localizată (29,9%); - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită generalizată
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
rezecție, lavaj peritoneal minuțios urmat de drenaj. IX.1. TRATAMENT CHIRURGICAL La pacienții adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate, tratamentul chirurgical a constat în: - laparotomie exploratorie + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 85,6% - evacuarea abcesului + apendicectomie cu ligatura bontului, lavaj, drenaj multiplu - 14,4% Diagnosticul chirurgical a evidențiat cel mai frecvent: - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită localizată (29,9%); - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită generalizată (15,5%); - apendicită acută gangrenoasă retrocecală cu abces periapendicular (14,4
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin prisma timpului va fi mai mult decât evocatoare. Prima tentativă a grupului, după cum se știe, a fost un eșec total, făcând să se aleagă praful din planul experimental, pentru că din cei 1 câini supuși experimentului (constând de fapt în ligatura ductului pancreatic urmată de pancreatectomie la 3 săptămâni, pancreasul restant urmând a fi utilizat pentru prepararea extractului antidiabetic) doar 2 au supraviețuit, neîndeplinindu-se astfel rigorile programului. Marea idee a lui Banting avea să vină după sejurul european al lui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în ductul toracic [8]. Ligatura canalului toracic este procedura de ales și singura sigură în caz de lezare intraoperatorie a conductului. Tot prin ligatură sau clipare a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în ductul toracic [8]. Ligatura canalului toracic este procedura de ales și singura sigură în caz de lezare intraoperatorie a conductului. Tot prin ligatură sau clipare a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3, C4, C5, după care coboară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pentru CEC sau a explantării cordului și pulmonului;fereastra aortico-cavă - este spațiul dintre aorta ascendentă și vena cavă superioară pe unde poate fi abordată artera pulmonară dreaptă, pentru ligaturare (ultima posibilitate);pliul vestigial Marshal - loc de reper pentru disecția și ligatura intrapericardică a arterei pulmonae stângi; este un rest al venei cardinale stângi, are un mic vas care necesită ligaturare;recesul interpulmonar drept - situat între cele două vene pulmonare drepte, pe aici se trec firele de ligatură intrapericardică;recesul pulmonar stâng
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]