1,716 matches
-
deșteptat, musiu... -Ei, dacă e pe-așa, niciodată nu e prea târziu, o taxă Gigi. -Haide și nu vă mai împungeți, berbecilor!- îi apostrofă Radu. -Ce-ar mai merge unul la proțap, mamă, mamă...—sări Rodica. Văzând că nu iese la liman cu ea, Gigi se ridică și-i propuse să meargă acasă. -E trecut de miezul nopții, încercă el s-o păcălească. -Haide, haide...Nu ți se pare că exagerezi...!? Oi fi eu distrată, da’ nici chiar așa...Tot nu ne-
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
îmi îmbarc gândurile pe o navă a binecuvântărilor. Sunt ireconciliabile sunete ale cerului în coșul plin de fructe amare al vieții. Păsările își deschid zilnic aripile deasupra navei gândurilor care pornește uitând mereu ridicarea ancorei tristeții spre bucurie - port al limanului unui infinit finit în care, toate formele geometriei pure stau la taifas prelungit. Călătoria începe și se termină brusc. Uit colacii de salvare. Pentru călătorii mai grei, scufundările sunt periculoase. Sensurile vâscoase înghit hulpav literele. Gramatica apei închide umbrele sub
“NU EU SUNT BUFONUL” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359102_a_360431]
-
mijloacelor mecanizate, pierderea speranței în această mică proprietate, condamnată la fărămițare și împrăștiere și, care va ajunge în final pe mâna noilor fermieri, a celor cu bani. Într-un cuvânt neputința de a o mai scoate cu orice chip la liman. Aud în continuare despre deturnări spectaculoase sau disperate de avioane, unele izbutite, altele ratate, despre fel și fel de subterfugii ca teroristul sau teroriștii să ajungă la cabina piloților, pentru a-și pune în aplicare planurile lor diabolice, folosind pentru
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
pe an, inclusiv taxa pe “eter-aer-foc-apă” (elemente fundamentale ale pământului) ce se preconizează acum a le taxa și pe acestea. Din păcate, numai aplicând această știință alternativă prin puterea spirituală la „scara creaturală”, nu te mai scoate azi nimeni la liman din sfârșitul istoriei cele mai mari înșelătorii umane, ba chiar dacă nu te hibridizează și te bagă de tot în comă tehnică și politică, această istorie insolită te lasă să te îngropi singur în Munți de Speranță cât ești tânăr, pentru ca
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (2) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360386_a_361715]
-
lui Părintelui Ștefan Alexe, amândoi profesori universitari de prestigiu. Ei au știut să se dăruiască muncii spirituale cu credincioși care veneau la biserica noastră, mai ales în epoca de dinainte de Revoluție, când mai ales intelectualii își căutau un ostrov, un liman. Așadar, „intelighenția" venea aici, la „Sfântul Silvestru", alături de Părintele Constantin Galeriu, de Părintele Ștefan Alexe și de mine. Intelectualii aceștia nu arătau în mod direct că fac rezistență anticomunistă, dar toți veneau cu această senzație, cu această convingere că aici
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
două biserici, ortodoxe și catolice. Ca să poată rezista în fata invaziei islamice și apoi în în fata invaziei chineze ce se pregătește acum. De peste o mie de ani ortodoxia sta pe mal, catolicismul e pe baltă, însă întoarcerea ei la liman nu va fi de bună voi, ci numai atunci când scapi de un naufragiu - iar ca să eviți acest naufragiu - care pentru America va fi o fatalitate - este de preferat să unești cele două biserici creștine. Altfel nu văd cum s-ar
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nemărginire Au obosit de drumul lung prin viață, Chemări către odihnă se ațin... Porniți în ritm vioi de dimineață, Voiau să mai răsufle doar puțin. Pe cale de mistere au trecut Hotarul veșniciei și-al uitării, Limanul de sfârșit și început, De nevăzut, prin fumul depărtării. Și timpul curge-ntruna...timpul trece Spre veșnicii, secundă cu secundă, Un metronom indiferent și rece - Tic-tac-ul cu vibrație profundă. În astre căuta-vom deslușire Atoateștiutoare; și cuvântul- Izvorul tainic de
NEMĂRGINIRE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360643_a_361972]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > MUȘCĂTURA VORBEI NEROSTITE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului Ce facem? Iubim iubirea, ne murim moartea pentru ca puțin mai târziu să-i readucem la liman bucuria renașterii întru lumină și zbor? Ne răscolim cuvintele de dor transformându-le clipă de clipă în pietre de moară sau în nisipul fin de sub talpa gândului? Unde ne mai ascundem trupurile însetate de atingeri blânde, de iubire curată când
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
vals sub cerul fără nori Și la speranța zilei,cea mai nouă. Aș renunța la aripi și la zbor, La murmurul izvorului de munte, La pași pe-al păpădiilor covor Și chiar la bucuriile mărunte Ce îmi aduc lumina la liman Când toamna toamnei tot pe-a ei o ține Și-aș renunța la orice talisman Cu mistice puteri... Dar nu la tine... Referință Bibliografică: Oricând... / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi
ORICÂND... de AURA POPA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360221_a_361550]
-
istorie, în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția cea Sfântă a Cerurilor! ... Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României Referință Bibliografică: Vorbirea desire Biserică, Stat și Libertatea religioasă din Romania, între curs și discurs ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN
VORBIREA DESIRE BISERICĂ, STAT ŞI LIBERTATEA RELIGIOASĂ DIN ROMANIA, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359736_a_361065]
-
sfințit și frânturi din inegalabilii colaci moldovenești în chip de nafură numeroșilor oaspeți din pretutindenești colțuri de lume locuite de români: scriitori, actori, oameni de cultură, preoți dar și țărani în portul lor alb, imaculat, cu ochii în lacrimile nesperatului liman visat o întreagă viață. Argumentele patriotului Mircea Druc conving rațiunea; versurile și cuvintele poeților Grigore Vieru și Leonida Lari străpung văzduhul și sufletele, la fel și cântecul soților Ion și Doina Aldea Teodorovici, ca și personajul Eminescu întrupat de un
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
și ciubucăreală cu parcă și dacă pe o mare băltoacă și noi în ditamai arcă să ne salvăm trăgând-o din greu mereu pe uscat c-a s-ajungem tot de unde-am plecat ce mai chichirez să supraviețuim dacă la liman tot n-o să ieșim ? trudim, amuțim și la urmă țintirim... George Nicolae Podișor Referință Bibliografică: Parodie la o (de)cădere... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul I, 17 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
PARODIE LA O (DE)CĂDERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359580_a_360909]
-
fine, Are cuvinte puține: Hă(i)-hă(i)-hă(i)! “Să trăiți bine!”. (...De la anul care vine!) Și unde-i vorbă puțină, Cică-i cămara mai plină. Iar acum, c-a trecut anul, Hai să facem inventarul... Trageți plugul la liman!, Că arați deja de-un an... Și dac-ați “ancorat” plugul, Hai să rostuim belșugul, Să vedem ce ne rămâne... Hă(i)-hă(i)-(hă)i!, “Să trăiți bine!” (...De la anul care vine!) O sută de boabe-s toate, Mai
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
în depozit), Restul, zero,-i pentru tine... Hă(i)-hă(i)-hă(i)! ”Să trăiți bine!” (...De la anul care vine!). Și dacă așa ni-i vorba, Ia să batem noi și toba: Anume, că nea Traian A tras plugul la liman... Și că pân’ aici i-a fost, Că ne-am săturat de post! Așadar, plugari fârtați, Dacă vreți să mai arați, Căutați un plug mai bun, Să arăm cu el și-n drum!, Drumul cel care ne-arată La cine
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
și un cântec de ciocârlie Și-acum m-atrage-asfințitul cu mantia lui sângerie... Plutesc, plutesc fără voie, vâslisem cândva curajos. Eram o ,,arcă-a lui Noe,, cu gândul și trupul vânjos. Mai port porumbelul pe umăr, nu vede nici el un liman. Ani buni pe degete-i număr și mă topesc an de an. Plutesc, plutesc, inerție! Atâtea trădări mă-ngrozesc! Lumină nu-mi mai e bucurie și ochii, de ea mi-i feresc. Și-așa de mult azi aș vrea luminii
PLUTESC, PLUTESC, INERŢIE! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359229_a_360558]
-
mi-i feresc. Și-așa de mult azi aș vrea luminii să-i spun c-o iubesc! Culorile se ceartă-n drum și simt cum înnebunesc! Plutesc, plutesc spre niciunde și fruntea-mi ridic către cer. Slobozesc doar o rugăciune, liman și-o iubire îi cer. Referință Bibliografica: Plutesc, plutesc, inerție! / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul ÎI, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PLUTESC, PLUTESC, INERŢIE! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359229_a_360558]
-
mult sau mai puțin însorite, prin rumoarea străzilor, printre oameni, printre evenimentele pe care le privea de la distanță dar cu o curiozitate intensă, căreia însă niciodată nu-i dădea de capăt, dar cu care nici nu ajungea vreodată la vreun liman. Plutea... ca și această muscă, undeva pe deasupra lucrurilor, vremurilor, evenimentelor, zbătându-se caraghios și zumzăind fără odihnă, dar fără a reuși să ajungă în miezul lor, la esența lor. Ele erau prezente acolo, încremenite în conturul lor atât de clar
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
simțea cum alunecă pe suprafața lunecoasă și rece a unei sticle nevăzute, care o separa de tot, în timp ce dincolo, timpul curgea ca o apă limpede, undeva pe dedesubt. Și parcă îl auzea cum clipocește în scurgerea lui, gonind spre un liman doar de el știut, în timp ce ea rămânea undeva, în afara lui, ca un bagaj uitat într-un colț de peron, peste care se aștern ușor umbrele nopții. Un zâmbet de acceptare îi lumină pentru o clipă fața, ascultându-și gândul pe
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu,deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului.Într-o prima etapă,spune amintitul nostru istoric, studiind aceste portulane, ca și colegul său N.Grămadă, se ajunge la concluzia că acești geografi occidentali au comis o simplă confuzie cum au mai fost în hărțile lor. Dar Brătianu
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
misiunea lui excepțională, ridica, piatră cu piatră, edificiul perfect conștient al încrederii totale. Profesorul Nichita își confirma, până în cele mai mărunte gesturi, vocația de educator, adică de autoritate învestită cu capacitatea de a-i scoate pe unii mai mici la limanul umanității. Nu era vorba de nici un fel de seducție. Pentru că, oricât ar părea de vandabilă intelectualmente, seducția este un rău absolut, o formă de anesteziere a simțului moral și de divorț al conștiinței. Seducere, verb detestat în universul rigorilor romane
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
este cu totul incompatibil cu ideea de seducție. Nu există manipulare benefică. Dimpotrivă, profesorul Nichita își confirma, până în cele mai mărunte gesturi, vocația de educator, adică de autoritate învestită cu capacitatea de a-i scoate pe unii mai mici la limanul umanității. Mi-am pus, cu alte cuvinte, toată încrederea în persoana care își sacrifica în sens propriu câteva ore legate pe săptămână ca să mă extragă din marasmul în care mă găseam. Efortul meu părea sisific și, dacă nu aș fi
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
de jos. Vechile polisuri eline erau prea fărîmițate din punct de vedere politic și prea slabe sub aspect militar pentru a deține controlul deplin asupra regiunilor care le interesau. Grecii preferau să întemeieze pe litoral (în zona golfurilor și a limanurilor protejate de furtuni) puncte de sprijin în formă de colonii și emporii. Conștienți fiind de slăbiciunea lor militară, grecii căutau protecția din partea regilor barbari (în cazul nostru - daco-geți). Darius I, fiul lui Histaspus, regele perșilor, a încercat să atace triburile
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Ion I.C. Brătianu sau Nicolae Titulescu, ci să accepte tot ce li se cere. Poporul român are un trecut incert, a venit de nicăieri și se îndreaptă spre niciunde. Doar duși de mână, ca orbeții, românii ar putea ieși la liman și, ca urmare, ei trebuie să acepte cu recunoștință tot ce li se cere din afară. Guvernanții au acționat în acest spirit. Au înstrăinat principalele bogății naturale, au încheiat contracte dezastruoase, au pus în operă privatizări scandaloase în favoarea străinilor. Românii
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
care avea să fie proclamat Apostolul Unirii tuturor Românilor se socotea îndreptățit să dea asigurări în privința “secolului pierdut” în urma raptului Basarabiei: “Ne-am simțit un popor, un singur popor. Și furia urgiei din urmă ne mână pe toți iute către limanul dreptului îndeplinit, al dreptății săvârșite”. *** Marea Unire din 1918 a reprezentat incontestabil cel mai seamă act din întreaga existență a poporului român. S-au pronunțat în această privință Nicolae Iorga, Gh. I. Brătianu, David Prodan, Ștefan Pascu sau Constantin C.
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
Și un cântec de ciocârlie Și-acum m-atrage-asfințitul Cu mantia lui sângerie... Plutesc, plutesc fără voie, Vâslisem cândva curajos: Eram o ,,arcă-a lui Noe’’ Cu gândul și trupul vânjos. Mai port porumbelul pe umăr, Nu vede nici el un liman. Ani buni pe degete-i număr Și mă topesc an de an. Plutesc, plutesc, inerție, Atâtea trădări mă-ngrozesc! Lumină nu-mi e bucurie Și ochii, de ea mi-i feresc. Și-așa mult aș vrea să îi spun Luminii
PLUTESC, PLUTESC, INERTIE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340882_a_342211]