497 matches
-
moartea a Domnului și Mântuitorului nostru IsăusîHăristoîs, inspirată de Der Messias al lui Klopstock. E o merituoasă operă de divulgare în versuri bine rostogolite, cu încercări modeste de a sugera paradisiacul, simfonicul, fulgurantul și sfânta veselie a duhurilor: Atunci tot limbul răsună Și saltă de voie bună. De un merit superior este Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă a lui Ioan Popovici Barac, traducător din Halimà, din Shakespeare, editor a o mulțime de scrieri populare obscure, versificator
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În ceea ce privește frunzele, ele iau naștere din primordii foliare născute pe flancurile apexului caulinar și cresc rareori prin celule meristematice apicale (ca la ferigi). La cele mai multe spermafite, frunzele cresc În lungime datorită meristemelor intercalare, localizate la mijlocul sau la baza limbului. Funcționarea acestor meristeme are o durată foarte scurtă; rareori ele pot funcționa mai multe luni (la unele graminee) sau chiar toată viața plantei (la Welwitschia mirabilis, din deșertul sud-est african). Țesuturile conducătoare: o cheie pentru viață În mediul terestru. Evoluția
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mezofil subțire, omogen, cu celule izodiametrice; uneori frunzele au doar două straturi (cele două epiderme), exceptând nervura mediană (Elodea canadensis); - celule cu mucilagii și mineralizare puternică la suprafața plantei; - aerenchim puternic dezvoltat În scoarța organelor axiale (canale aerifere) și mezofilul limbului foliar (camere aerifere); - Înmulțire predominant vegetativă, prin fragmentare și prin muguri hibernali (turioni). Adaptări ale plantelor vasculare (terestre) În funcție de alți factori, corelați cu apa Temperatura: 1. Psichrofitele (plante de tundră, cu sol rece) au perioadă de vegetație scurtă, au
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
prezența hiperinsulinemiei, a hipercoagulabilității și o creștere a activității simpatice. <notelist> 1. Amouyel P. The concept of individual cardiovascular risk management. Eur Heart J Suppl 2000; 2(Suppl D): D2-D3. 2. Andreozzi GM, Martini R. The fate of the claudicant limb. Eur Heart J Supplements 2002; 4 (Suppl B): B41-B45. 3. Belch JJ, McLaren M, Khan F. Hickman P, Muir A, Stonebridge P. The inflammatory process in intermittent claudication. Eur Heart J Supplements 2002; 4 (Suppl B): B31-B34. 4. Bergqvist D
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
E, Grochnig E, Amann FW. Predictors of the presence and extent of peripheral arterial occlusive disease. Circulation 1996; 94 (suppl II): II-199-II 205. 19. Duprez D. Natural history and evolution of peripheral arterial disease. În Horsch S, Claeys L. Critical limb ischemia: diagnosis and treatment: an interdisciplinary approach. Darmstadt; Steinkopff 1995. 20. Emdin M, Passino C, Michelassi C, Titta F, L’Abbate A, Donato L, Pompella A, Paolicchi. Prognostic value of serum gamma glutamyl transferase activity after myocardial infarction. Eur Heart
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
76: 1110-1114. 23. Fahey T. Assessing heart disease risk in primary care. cholesterol lowering should be just one part of a multiple risk factor intervention. BMJ 1988; 317: 1093-1094. 24. Fonteyne W, Duprez D. Definition, incidence and epidemiology of critical limb ischemia. În Horsch S, Claeys L. Critical limb ischemia: diagnosis and treatment: an interdisciplinary approach. Darmstadt; Steinkopff 1995. 25. Fuster V, Gotto AM. Risk reduction. Circulation 2000; 102: IV-94-IV-102. 26. Golledge J. Lower-limb arterial disease. Lancet 1997; 350: 1459-1465. 27
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
risk in primary care. cholesterol lowering should be just one part of a multiple risk factor intervention. BMJ 1988; 317: 1093-1094. 24. Fonteyne W, Duprez D. Definition, incidence and epidemiology of critical limb ischemia. În Horsch S, Claeys L. Critical limb ischemia: diagnosis and treatment: an interdisciplinary approach. Darmstadt; Steinkopff 1995. 25. Fuster V, Gotto AM. Risk reduction. Circulation 2000; 102: IV-94-IV-102. 26. Golledge J. Lower-limb arterial disease. Lancet 1997; 350: 1459-1465. 27. Graham IM, Daly LE, Refsum HM et al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
points. Circulation 1995; 92: 614-621. 34. Hirsch AT, Criqui MH, Treat-Jacobson D et al. Peripheral arterial disease detection, awareness, and treatment in primary care. JAMA 2001; 286: 1317 1324. 35. Holdsworth J. District hospital management and outcome of critical lower limb ischemia: comparison with national figures. Eur J Vascular and Endovascular Surgery 1997; 13: 159-163. 36. Jain D, Shaker SM, Burg M, Wackers FJT, Soufer R, Zaret BL. Effects of mental stress on left ventricular and peripheral vascular performance in patients
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterial disease in the elderly. The Rotterdam study. Arterioscler Thromb Vasc Biol 1998; 18: 185-192. 41. Modan M, Peles E, Halkin H, Nitzan H, Azaria M, Gitel S, Dolfin D, Modan B. Increased cardiovascular disease mortality rates in traumatic lower limb amputees. Am J Cardiol 1998; 82: 1242-1247. 42. Montalescot G, Collet JP, Choussat R, Thomas D. Fibrinogen as a risk factor for coronary heart disease. Eur Heart J 1998; 19 (Suppl H): H11-H17. 43. Mosca L. C-reactive protein - to
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
54. Ravnskov U. Is atherosclerosis caused by high cholesterol? Q J Med 2002; 95: 397-403. 55. Refsum H, Ueland PM, Nygard O, Vollset SE. Homocysteine and cardiovascular disease. Anm Rev Medicine 1998; 49: 31-62. 56. Schainfeld RM, Isner JM. Critical limb ischemia: nothing to give at the office? Ann Internal Med 1999; 130: 442-444. 57. Schmieder FA, Comerota AJ. Intermittent claudication: magnitude of the problem, patient evaluation and therapeutic strategies. Am J Cardiol 2001; 87 (suppl): 3D 13D. 58. Silvestro A
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
extaz, de petrecere cu necazuri etc. Iubirea este o Încăpere care are, ca vestibul, durerea. Nu este posibil accesul la marele festin fără a trece prin vestibulul În care ard toate focurile iadului. Alecu pare mulțumit să Întîrzie În acest limb. Cel puțin așa ne Încredințează el În stihuri: „Mă arz fără măsură ................................... Să-mi pară focul viață, Și moartea o dulceață! ..................................... În piept purtîndu-ți focul să-mi fericesc norocul!” Nu cunoaște sau nu prețuiește treptele de jos ale suferinței erotice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obéir entirèrement, consentant à mourir plutôt que de contrevenir à ses commandements...”. Dăm foaia și vedem că la 1820 protocolul nu s-a schimbat prea mult: Închinăciunea, umilința, jertfirea, discreția intră În eticheta ibovnicului serios. A apărut totuși ceva nou: limbul de foc, anticamera torturii, complicatul laborator al suferinței. Odată cu această voluptate a durerii intră, În poezie, și o fină prefăctorie. O prefăcătorie și o rețea de figuri ale petrecerii În chinuri și suspinuri. Mai este ceva: neparticipînd la cruciade, turniruri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu ultimul cuv�nt. Poate c? el este mai cuprinz? tor dec�ț studiile anterioare consacrate vie? îi lui, dar este cu siguran?? mai cuprinz? tor dec�ț tot ce s? a scris p�n? acum despre Iorga �n engleze? te sau �n orice alt? limb? de circulă? ie internă? ional?. Atunci c�nd mi? am asumat sarcina de a scrie biografia lui Iorga a trebuit s? consult cele 1�200 de c? r? i ? i cele 20�000 de articole scrise de el ? i s? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Bulwer? Lytton, Dickens ? i Thackeray. A citit (�n portughez?) O Parnaso Lusitano, i? a citit pe Luis Cam�es ? i pe Gîl Vicente ? i ? i?a croit cu trud? drumul spre opera original? danezonorvegian? a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurcă bine �n orice limb? , cu excep? ia celor slave ? i turanice. Era p? cat, pentru c? documentele rom�ne? ți de p�n? �n secolul al XVII-lea erau scrise �n slavona bisericeasc? � un handicap pe care Iorga l? a recunoscut de bun? voie72. Cercet? rile sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
excelente cuno? țin? e de latin? ? i greac?. Singura lui lacun? era necunoa? terea limbilor slave, a maghiarei ? i a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui șo? ie), �ntruc�ț era ardeleanc? , l? a ajutat s? citeasc? documentele maghiare scrise �n aceast? limb? dat�nd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise �n latin?. Cumnatul ? i colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l? a ajutat �n privin? a documentelor scrise �n limbile slave 48. Iorga nu a apar? inut nici unei ? coli istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu dau nimic �n schimb�, de? i �? i d? dea seama c? situa? ia această eră ? i din vina rom�nilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: �Ei nu s�nt doar italieni de confesiune mozaic?; ei nu cunosc nici o alt? limb? , nici alte tradi? îi, nici alte ve? minte dec�ț cele italiene? ți ? i nu au avut �n trecut ? i nu au nici �n prezent rela? îi cu du? manii Italiei�35. Nu po? i s? nu sesizezi complexitatea acestei probleme grave. Oare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
e? te�) mai multe ? coli evreie? ți dec�ț ungure? ți �n Transilvania. Evreii au reac? ionat prompt, trimi? �nd o peți? ie: �Noi s�ntem unguri de credin?? evreiasc?; ne? am n? scut vorbind ungure? te, am crescut vorbind ungure? te, limb? de care este legat propriul nostru suflet unguresc. Mentalitatea ? i starea noastr? de spirit s�nt legate de cele ale Sfin? ilor ? tefan ? i Ladiszlau, din comunitatea moral? din care facem parte. Nu ne dă? i pe m�na lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asemenea na? ionalism 184. De Gaulle critică aspru preten? iile celor care vorbeau despre na? iunea algerian?. Le amintea acestora c? berberii din Algeria nu reu? iser? niciodat? s? �ntemeieze un stat cu grani? e precise său s? aib? o limb? na? ional? , o cultur? ? i tradi? îi comune. Apoi, dup? ce De Gaulle a vorbit pentru prima oar? despre �na? iunea algerian? �, acord�ndu? i astfel supremă distinc? ie, to? i cei care cuno? teau felul de a g�ndi al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a urm? rilor acesteia. C?r? ile acestea erau menite s? justifice modul �n care ? i cauzele datorit? c?rora e? uase. Cea mai important? era autobiografia lui Iorga, O via?? de om a? a cum a fost, scris? �ntr? o splendid? limb? rom�n?. Dup? p? rerea doamnei Liliana Pippidi? Iorga, Iorga a scris cartea această că replic? la apari? ia unei biografii oportuniste scris? de bibliotecarul s? u, Barbu Theodorescu (un admirator plin de sim? practic al lui Iorga)88. Doamnei Catinca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi �ntinse ? i poporul rom�n�. �n privin? a pronun? atului caracter maghiar al oră? elor Oradea, Arad sau Timi? oară, Iorga consideră c? aceia? i presupu? i unguri erau �n cea mai mare parte evrei, evreul �nv?? �nd cu s�rguin?? orice limb? a na? ionalit?? îi dominante. (S? ne amintim c? Iorga �i cuno? tea mai bine pe evreii la care ne referim). �n ceea ce prive? te pozi? ia lui Kornis fă?? de drepturile istorice, Iorga �ntreba dac? nu cumva ar trebui s? fie reinstituit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că to? i cronicarii acelor vremuri. Dar exist? �n toate aceste cazuri un miez de adev? r. �n Ungaria exist? monumente �n? l?ațe �n memoria lui Anonymus. Poate c? cea mai important? dovad? a continuit?? îi latine este limba rom�n? , care este o limb? romanic? at�ț �n ceea ce prive? te structura gramatical? c�ț ? i vocabularul. Faptul c? ea are cuvinte nelatine trebuie explicat prin cele aproape dou? mii de ani de izolare a ei fă?? de izvorul principal latin; este foarte surprinz? tor faptul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scrie el despre ascensiunea Rom�niei moderne �n istoria să universal?: �(La �nceput a fost) antică provincie român? Dacia, care fusese izolat? de Imperiu �n secolul al treilea, devenind de atunci un fel de Atlantida, �n care oamenii au continuat s? vorbeasc? vechea limb? român? , spun�ndu?? i ? i acum rom�ni, ? ara lor fiind Rom�nia�212. Mai ales R. Roesler, �n lucrarea să Rum(nische Studien (1871), pornind de la ? i duc�nd mai departe teoriile unui istoric elve? ian, F.�J.�Sulzer, privind presupusa deportare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
schimbul armamentului cehoslovac (armata rom�n? era �n mare m? sur? dotat? cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discu? ie cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar f? r? nici un rezultat. �Nu vorbim aceea? i limb?! �, conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazist? , Rom�nia ob? inea (al? turi de Grecia) o garan? ie din partea Mării Britanii ? i a Fran? ei privind integritatea ei teritorial?. Iorga �? i d? dea seama c? Rom�nia se află
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire a Tratatului de Pace. Chestiunea evreiasc? , mai ales �n Moldova
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uze? te. Rom�nii se cramponeaz? din r? sputeri de limba lor. Iorga �i atr? gea aten? ia lui Mussolini c? o serie de c? l?tori italieni remarcaser? �nc? din Evul Mediu tenacitatea cu care se cramponau rom�nii de limb?. Nicolae Iorga, Former Prime Minister of România to this Excellency Benito Mussolini, Head of the Italian Government, Bucure? ți, 1937 164 O rug? minte, �Epoca�, 12 martie 1906 165 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p.132 166
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]