589 matches
-
străbate. Da, când a fost copilul să se nască, Opri Orion ale sale pasuri Ca soarta-n lume el să i-o croiască. {EminescuOpIV 452} Jur împrejur se auziră glasuri Și s-au oprit Neptun din drumu-i sferic, Muțit-au limba de l-a vremii ceasuri. Șoptind ușor treceau cu pas feeric Pe lângă leagăn dând mereu ocoale: Trei umbre albe ies din întuneric, La cer ridică brațele lor goale, Ușoare - parc-ar fi de vânt plutite, Descînt-copilu-n somn să nu se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
e pe picioarele lui, iar eu tot mai cred în minuni... știai? Nu ți-am recunoscut niciodată, dar acum poți să afli că m-am încrezut totdeauna în puterea ta de-a opri mersul răului... Păi, trimite băiatul, tu ai limba muiată în lapte, când vrei. Poate, în felul ăsta, îmi vei da ce mi-ai luat cât ai stat departe cu nepotul și fiul meu. Ghazal făcu iarăși o pauză: — Dar, baba, e mai bine să-ți spun, puștiul nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
lui, care acum tremura, era un obiect ce putea schimba istoria omenirii la fel de spectaculos ca și cum ar fi ținut în mână detonatorul unei bombe nucleare? Sau exista o explicație mai simplă, una mai puțin nobilă decât toate celelalte: își mușcase Guttman limba din cauză că toate instinctele lui îl făceau să ezite înainte să împărtășească un secret unui arab? —OK, spuse într-un final, sperând ca prin replicile scurte să-și ascundă tremurul vocii. Ce urmează? —Dar, profesore, nu mi-ai spus ce scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
brum - adânc - verzie, Când în dungi înflăcărate, bolți, cărări în jur se casc Sub lumini de curcubee repezi ce se sting cum nasc, Fîlfîesc ca două candeli, obosiți se-nvîrt, se-ncaer Și aproape - aproape stinse s-urmăresc jucând pin aer, 475Scoțînd limbe ascuțite ca să-nghimpe pe cealaltă; Ei jucau pin crengi înnalte, pintre trestie, pe baltă, Balta tremură adâncă, somnoros și lin sclipește Asvîrlind întunecată cîte-o muscă, câte - un pește Către flamele - ostenite... Peste ei de-odată sboară 480Ca o pată de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fost groparii rasismului, sovieticii - ai comunismului. Persistența vitregiilor istorice i-a obligat pe români să găsească în suferință o voluptate de care nu se îndură să se mai despartă. Revoluțiile brăzdează întunericul cu aurore. La începutul mileniului al treilea vorbim limba engleză cu accent american. Peste ceva timp vom trece probabil spre accentul chinezesc. Unele popoare nu au ajuns încă la temperatura unificării. Unor popoare nu le reușesc decât catastrofele. Tradiția este greutatea din cală care interzice valurilor să răstoarne nava
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ca sigur e tocmai dintele pe care îl aveați împotriva mea. Ce părere aveți ? Cred c-o să plouă... ESPERANȚIA Sedus de ideea parlamentară a inscripționărilor în limbi străine a spațiilor în care 20% dintre cetățeni utilizează un alt ideom sau limbă decât băștinașa, am inițiat o furibundă campanie de susținere a învățării Limbii Esperanto fără Profesor. Pentru început mi-am orientat interesul spre colocatarii blocului în care viețuiesc și, după consumarea unei nenorocie sticle de secărică, am obținut adeziunea primilor patru
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Își pironise privirile, rugător, în ochii lui Zamfira. - Vorbiți-i dumneavoastră, domnule elev. Spuneți-i ceva, că-i vrem binele... Darie își săltă ranițele în spate cu un gest scurt, de furie și deznădejde. - Ce să-i spun? Pe ce limbă să-i vorbesc? Dacă nu știu rusește, cum o să mă înțeleagă? - Vorbiți-i orice, îl încurajă Zamfira. Numai să vadă că ne dăm osteneala, că nu-l lăsăm să moară ca un câine. Vorbiți-i în orice limbă, că dumneavoatră
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mîinile pe fesele curului ei ca să nu se frece de peretele din piatră cînd o fuți. Acum Îi place și ei pe cînd tu o fuți ca lumea, iar ea șoptește: Dă-mi-o...dă-mi-o... iar tu ai limba În gura ei, iar ea o are Într-a ta și acum faceți dragoste, ați depășit demult penetrarea inconfortabilă și sordidă și ați ajuns Într-o stare super nemaipomenită și pură. Tu termini primul și nu mai poți continua. Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
scrisul "firesc" al unor autori care îmi dau impresia că lucrurile nu puteau fi rostite altfel. E un scris ce devine "instituție", modalitate de rostire "oficială", ce creionează puncte de reper pentru existența unei limbi. Am senzația că prin ei limba ajunge la împlinire. Aceasta este forma ideală de patriotism! * Dragostea pentru meleagurile natale, atunci când prevalează față de iubirea culturii naționale, este semn de constituire exterioară a identității, de întemeiere a sine-lui pe context și nu pe ceea ce este propriu. Cea mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost la groapă dusă speranța vieții mele "64 (s. n.) Avem aici prima dovadă de la înmormîn tarea Casandrei. Pusă în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Limba ca sistem social se opune vorbirii ("parole") cu caracter individual. Majoritatea lingviștilor contemporani consideră un truism faptul că sistemul limbii, exterior individului subîntinde comportamentul lingvistic actualizat în vorbire, în activitatea discursivă. În gramatica generativ-transformațională a lui Noam Chomsky cuplul limbă / vorbire se suprapune întrucîtva celui competență / performanță (capacitatea generală de a folosi limbajul/vs/actualizarea acestei potențialități într-un discurs complet). Separînd limba de vorbire, se separă totodată ceea ce e social de ceea ce e individual, ceea ce esențial de ceea ce e
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe care individul îl înregistrează. Dintre cele două componente interdependente (langue/parole), istoric și ontogenetic vorbirea precede limba care rezultă din evoluția vorbirii. De fapt termenii cei mai generali (armătura teoriei saussuriene) se organizează în trihotomia: limbaj/limbă/vorbire: LIMBAJ LIMBA VORBIRE facultate a speciei umane formă particulară a limbajului într-o anumită comunitate socială (repertoriul limbilor naturale) "Limba este un produs social al facultății limbajului și un ansamblu de convenții necesare adoptate de organismul social pentru a permite exercitarea acestei
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu-ți mai zici, / Nici să mai colinzi pe-aici. Vara vii, vara te duci / Când îs dragostele dulci. Cântă-mi mie încă-o dată / Că mi-e mintea tulburată. / Cântă-n dreapta mea cu foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dă-mi mie bucuria mântuirii tale, și cu duh stăpânitor mă întărește. învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsare de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele voi deschide, și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: Duhul umilit, inima înfrântă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
65 Actele de vorbire / 70 Discursul / 75 Discursul repetat / 79 Funcțiile de bază ale limbii / 83 Nominația (funcția denominativă) / 85 Comunicarea (funcția comunicativă) / 89 Expresivitatea (funcția expresivă) / 92 Metalimbajul (funcția metalingvistică) / 98 Direcții în cercetarea filozofică actuală a limbii / 101 Limba ca artă / 104 Teoria spiritului limbii / 108 Neohegelianismul în interpretarea limbii / 112 Proiectarea filozofiei kantiene asupra problemelor limbii / 117 Limba și delimitarea adevărului de falsitate / 121 "Jocurile de limbaj" și funcționarea limbii / 124 "Sălășluirea" în limbă / 127 Limbă populară și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale relației dintre filozofie și poezie / 302 Individualul ca generalitate / 309 Interpretarea diversificată a textului / 314 Tipuri în evoluția formelor culturii / 319 Conceperea generalului ca individual / 323 Nuanțe ale alterității / 326 Specificul limbajului filozofic / 331 Tentativa discursului filozofic particular / 334 Limba ca filozofie / 338 Limbă și orizont stilistic / 343 Determinarea filozofiei imanente a limbii / 345 Filozofia ca artă și filozofia ca știință / 348 Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice / 352 Filozofia ca exercițiu stilistic / 356 Valențele ontologice ale cuvîntului / 360 Filozofia limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
situații ce țin de o limbă sau de un grup de limbi (ca atare, nu privesc numai facultatea limbajului), încît această denumire nu trebuie considerată ca fiind cea mai potrivită, fiindcă, dacă atribuim cuvîntului limbă accepțiunea de "lim-bă în general" (limbă oarecare) și nu de "limbă anumită", determinată, acest cuvînt este mai nimerit să devină determinantul lui filozofie. Din aceste motive, se poate opta pentru formula filozofia limbii, în loc de filozofia limbajului, deoarece este dificil de studiat (numai) limbajul, facultatea în sine
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concrete din vorbire, fiindcă vorbirea se realizează plecînd de la limbă (adică de la știința lingvistică a vorbitorilor), iar evaluarea, omologarea și sancționarea faptelor de vorbire se face prin referirea la formele abstracte (și ideale) ale limbii (prin manifestarea conștiinței lingvistice). Dihotomia limbă/vorbire reprezintă una dintre cele mai însemnate contribuții pe care le-a adus știința limbii din secolul al XX-lea la determinarea conceptuală și funcțională în domeniul științelor umanului. Din această perspectivă, Eugen C o ș e r i u20
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca singura posibilă. În aceste condiții, se poate observa că, pentru o lungă perioadă din istorie, identificarea limbii materne cu însăși facultatea limbajului se producea nu numai în cazul vorbitorilor obișnuiți, ci și în cazul erudiților și al reflecțiilor des-pre limbă realizate deopotrivă prin activitatea filozofilor sau a specialiștilor care explicau fenomenele limbii și-i reglementau folosirea prin gramatici și prin retorici. În timpul Renașterii însă, a apărut interesul și pentru alte limbi decît cea proprie, iar opiniile despre limbă au început
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca atare, dincolo de posibilitățile de intervenție admise omului. "Sălășluirea" în limbă Unii dintre învățații care apreciază vorbirea ca fiind o creație permanentă pe terenul limbii apropie sau chiar identifică limba cu arta (cum face Benedetto Croce). Eugen Coșeriu 147 consideră limba o activitate, iar nu un obiect (o realitate definitivată), fiindcă ea cuprinde atît fapte realizate, cît și virtualități, dar arată că în vreme ce limba este o captare a universalului prin ceva individual, arta este o propunere a individualului ca model universal
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ontică, dimensiunea gnoseologică, dimensiunea cultural-istorică și dimensiunea lingvistică (și etimologică). Ca atare, un stil funcțional se definește mai întîi printr-o latură ontică, care vizează segmentul de aplicare din lumea obiectivă. În relația cu lumea, lingviștii menționează deseori triada om limbă lume, în ideea că limba mijlocește legătura omului cu lumea. Perspectiva nu este însă optimă, fiindcă limba este omul însuși și ea nu se raportează la realitate direct, ci prin intermediul gîndirii, încît ea exprimă lumea gîndită și, de aceea, trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să evalueze "contribuțiile lingvistice la studiul gîndirii" pe baza cercetărilor realizate de antecesori și de contemporani, precum și pe baza prognozării direcțiilor ce le va urma studiul limbajului și al gîndirii în viitor. Întrucît gîndirea este structurată și funcționează logic, relația limbă gîndire devine o relație dintre logic și lingvistic. Folosirea adjectivului logic poate genera însă ambiguitatea specifică tipului de cuvinte care se referă atît la obiectul unei științe, cît și la știința însăși. Astfel, ca adjectiv, logic se poate referi, pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fenomen de comunicare, de relații intersociale. Ea are o preocupare complexă, asupra întregii personalități a logopatului, căci limbajul, ca adjuvant al gândirii, o ajută să se precizeze și cristalizeze în forme concrete. În consecință, dacă modalitatea de exprimare a limbajului limba ca sistem verbal de semne, foneme, cuvinte, fraze, este tulburată, întreaga personalitate a logopatului este stânjenită în dezvoltarea sa. Vârsta în care are loc cristalizarea masivă a personalității este pubertatea. Vom înfățișa în lucrarea de față unele aspecte ale manifestărilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
toată viața mea. Vorbesc franceza de peste treizeci de ani, o scriu de douăzeci de ani, dar tot nu o cunosc. Nu o vorbesc fără greșeli și nu o pot scrie decît cu ajutorul unor dicționare frecvent consultate. Din acest motiv consider limba franceză o limbă dușma nă. Mai există un motiv, mult mai grav: această limbă este pe cale să-mi ucidă limba maternă. Claus l-a absorbit pe Lucas, sau poate invers, i-a "ingurgitat" identitatea pentru a încerca să se salveze
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al lui Andrei Hoișie; 15.XII.1951, Iași), germanist, comparatist și traducător. Este fiul Silviei și al lui Beno Hoișie, medici. C. urmează cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iași. În 1970 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția limba germană-limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care o va absolvi în 1974. Profesor o vreme la câteva școli ieșene, frecventează în paralel și Facultatea de Istorie, obținând licența în 1979. Un an mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]