472 matches
-
restrictivă a pasivului, se poate reține ideea, formulată între alții de Perlmutter și Postal (1984), Baker, Johnson și Roberts (1989), apud Roberts (2007b), că pasivul de la inacuzative este universal imposibil. 4 B. Levin, M. Rappaport, "The Formation of Adjectival Passives", Linguistic Inquiry, 17, p. 623−661, apud Grimshaw (1987: 246). 5 J. Bresnan, "The passive in lexical theory", în: J. Bresnan (ed.), The Mental Representation of Grammatical Relations, Cambridge, Mass., MIT Press, p. 3-86. 6 Acest tip de excepții există și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
această idee, dar au interpretat-o "radical", arătând (cu date parțiale din română) că ergativele acceptă nominalizarea de tip infinitiv, iar inergativele, pe cea de tip supin. 24 A. Belletti, L. Rizzi, "The Syntax of ne: Some Theoretical Implications", The Linguistic Review, 1, p. 117−154, apud Mackenzie (2006: 40). 25 L. Lonzi, "Pertinenza della struttura tema−rema per l'analisi sintattica", în: H. Stammerjohann (ed.), Theme−Rheme in Italian, Narr, Tübingen, p. 99−120. 26 G. Longobardi, "Extraction from NP
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
The Function of Function Words and Functional Categories, John Benjamins, Amsterdam, p. 115−154. 33 H. Lasnik, Minimalist Analysis, Oxford, Blachwell. 34 J. Simpson, "Rezultatives", în: L. Levin, M. Rappaport, A. Zaenen (eds.), Papers in Lexical-Functional Grammar, Bloomington, Indiana University Linguistic Club, p. 143−157. 35 L. Horn, "Showdown at Truth-Value Gap: Burton-Roberts on Presupposition", Journal of Linguistics, 26, p. 483−503, apud Marantz (2005). 36 R. Lieber, Morphology and lexical semantics, Cambridge, UK, Cambridge University Press, apud Marantz (2005). 37
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Lieber, Morphology and lexical semantics, Cambridge, UK, Cambridge University Press, apud Marantz (2005). 37 O. Borik, Sintakticheskij priznak neakkuzativnosti glagola (na materiale russkogo jazyka), teză de doctorat, Universitatea de Stat din Moscova. 38 A. Szabolcsi, "Indefinites in Complex Predicates", Theoretical Linguistic Research, 2, p. 47−83. 39 L. Babby, Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Essais linguistiques, Paris, Éditions de Minuit, p. 174−200. 7 G. Longobardi, "La phrase copulare in italiano e la struttura della teoria sintattica", Annali della Scuola Normale di Pisa, 13, 4, p. 1151−1164. 8 D. Couquaux, "French Predication and Linguistic Theory", în: R. May, J. Koster (eds.), Levels of Syntactic Representation, Dordrecht, Foris, p. 33−64. 9 A. Moro, "Per una teoria unificata delle frasi copulari", Rivista di Grammatica Generativa, 13, p. 81−110. 10 A. Moro, "The Raising of
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
20 M. Tremblay, "Remarques sur avoir attributif et possessif", Revue québéquoise de linguistique, 22, 1, p. 144−164. 21 L. Kupferman, "Avoir et la prédication seconde", Langue française, 127, 1, p. 67−85. 22 T. Stowell, "Subjects accros Categories", The Linguistic Review, 2, p. 285−312, apud Niculescu (2008: 238). 1 J. Nichols, "Ergativity and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p. 144−164. 21 L. Kupferman, "Avoir et la prédication seconde", Langue française, 127, 1, p. 67−85. 22 T. Stowell, "Subjects accros Categories", The Linguistic Review, 2, p. 285−312, apud Niculescu (2008: 238). 1 J. Nichols, "Ergativity and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W. Dixon, "The Australian Linguistic Area", în: A. Aikkenvald, R. M. W. Dixon (eds.), Areal Diffusion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
285−312, apud Niculescu (2008: 238). 1 J. Nichols, "Ergativity and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W. Dixon, "The Australian Linguistic Area", în: A. Aikkenvald, R. M. W. Dixon (eds.), Areal Diffusion and Genetic: Problems in Comparative Linguistics, Oxford, Oxford University Press, 2001, p. 89−98; R. M. W. Dixon, Australian Languages: Their Nature and Development, Cambridge, Cambridge University Press, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Languages: Their Nature and Development, Cambridge, Cambridge University Press, 2002 etc. 3 Blake (1987) analizează evoluția gramaticală a limbilor australiene, atrăgând atenția asupra deosebirilor dintre limbile pama-nyungan și celelalte limbi legate de tipul de macare cazuală. 4 G. A. Grierson, Linguistic Survey of India, Delhi, Motilal Banarsidass, apud Montaut (2006). 1 Din listă au fost excluse verbele învechite, cele regionale, cele din limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
course. Since she was also interested in linguistics (being a former student of the brilliant Romanian linguist Ovid Densusianu), Cristescu studied Celtic languages and general linguistics with Vendryès at the Ecole Normale Supérieure, dialectology with Oscar Bloch, and took a linguistic course with Marcel Cohen. We are less informed as to the details of Bernea and Ionică’s course choices: they both seem to have taken courses taught by Fauconnet and Mauss. In two letters addressed to A. Golopenția, who was
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
149 Votul universal nu va intra în vigoare pînă în 1918 în Marea Britanie. 150 Cf. M. S. Lipset, "Radicalism or reformism... ", American Political Science Review 77 (1), martie 1983, p.1-18. 151 Citat din L. R. Higgonet, "The politics of linguistic terrorism and grammatical hegemony during the French Revolution", Social History 5(1), ianuarie 1980, p.49. 152 E. Weber, La Fin des terroirs, Paris, Fayard. 1983, p.448-449. 153 Dintr-o populație de 20 milioane de locuitori, doar 400 000
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Colin, 1993, p.28. 189 Citat de G. Bertier, op. cit., p.91-92. 190 P. Boissier, Histoire du Comité internatrional de la Croix-Rouge, Geneva, Institutul Henri-Dunant, 1978, p.176, citat de A. Destexhe, op. cit., p.29. 191 L.R. Higonnet, "The politics of linguistic terrorism and grammatical hegemony during the French revolution", Social His-tory 5 (1), ianuarie 1980, p.41-69. 192 P. Guichonnet, " La Révolution doit parler le français", Le Messager, 19 februarie, 1993, p.16. 193 Abatele H. Grégoire, "Rapport sur la nécessité
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
intelectuali care își imaginează că Foucault "a încurcat" treburile atât pentru istorici, cât și pentru filosofi este oarecum confuză. Nu știu în ce măsură Foucault "a încurcat" treburile pentru istorici sau filosofi. Poate că le-a încurcat pentru acei filosofi influențați de Linguistic Turn, pentru acei istorici mult prea angrenați în concret și în hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-a încurcat pe politicienii discursului și ai cunoașterii. Concepția lui Foucault despre cunoaștere se întemeiază pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
etc.); în sfârșit, vizează limbaje în sine și derivatele lor (noi concepte, noi idei, noi sensuri și semnificații, noi discursuri și noi posibilități de gândire). Cel puțin erau concentrate pe acestea până la Foucault, intelectualul care a rupt-o atât cu Linguistic Turn, cât și cu empirismul istoriografic atât de comun hoardei mediatice de istorici. În privința tratării cunoașterii, în toate cărțile pe care le-a scris, Foucault a fost preocupat de raporturile dintre discursuri, societate, control public și producere de adevăr. Discursurile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
hermeneutica dețin în ele întreaga cunoaștere umană. Ceea ce dețin ele este o regie a transmiterii diverselor cunoștințe. Discursul istoriografic nu se mai poate susține pe hegemonia celor două instanțe de cunoaștere (semiotica și hermeneutica), șarjate de un fenomen intelectual precum Linguistic Turn. De asemenea, nu se mai poate susține pe imperativul categoric al unui adevăr istoric empiric. În schimb, se poate susține pe o atitudine de genul celei adoptate de Foucault, care își prezenta poziția de cercetător în raport cu istoria, cu arhiva
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mă aștept? Cum pot schimba o (micro)-realitate? Emplotment-urile lui Foucault și White sunt esențiale pentru înțelegerea formării cunoașterilor moderne. Pe scurt, emplotment-ul lui Hayden White este format din anumite expresii cu funcții epistemice: "joined forces", "ideological position" "explanatory strategies", "linguistic protocols", "narrative strategies", deoarece Hayden consideră problema ideologiei dintr-o narativitate istorică a fi una centrală pentru istoria intelectuală 248. Istoria și politica rămân conectate la nivel social și prin practicile moderne ale guvernării. Guvernarea nu este de sus în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
D-l Smith: Era cel mai frumos cadavru din Marea Britanie! Nu-și trăda vârsta. Bietul Bobby, trecuseră patru ani de când murise și tot mai era cald. Un adevărat cadavru viu. Și cât era de vesel!... 128 Salvatore Attardo observa în Linguistic Theories of Humour că maxima relevanței le subsumează pe celelalte trei, deoarece "pentru a fi relevant trebuie să fi sincer, ordonat și exhaustiv"129. Ignorarea relevanței pare să fie condiția esențială a umorului lingvistic. În plus, dacă nerespectarea maximelor legate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Opere, I, Nuvele și schițe, București, "Cultura națională", 1930. Zarifopol, Paul, Publicul și arta lui Caragiale, în Artiști și idei literare române, Biblioteca "Dimineața", nr. 128, București, 1930. 5. Studii și eseuri despre comic, absurd și genul dramatic Attardo, Salvatore Linguistic Theories of Humour, Monton de Greyter, Berlin, New York, 1994. Balotă, Nicolae, Literatura absurdului, ediția a II-a, editura Teora, București, 2000. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistica generală, Editura Univers, București, 1971. Bergson, Henri, Râsul, Editura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
16) 124"Realizează-ți contribuția conversațională în acord cu scopul sau direcția acceptată a schimbului conversațional în care ești angajat" [tr. n.], (George Yule, Pragmatics, Oxford University Press, 1996, p. 37. 125 George Yule, op. cit., pp. 83-87. 126 Salvatore Attardo, Linguistic Theories of Humour, Monton de Greyter, Berlin, New York, 1994, p. 271. 127 Pierre Guiraud, Les jeux de mots, Preses Universitaries de France, 1976, pp. 111-119. 128 Eugène Ionesco, Teatru, ed. cit., pp. 13-14. 129 Salvatore Attardo, op. cit., p. 291. 130
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
To translate is to change, to adapt, to find new and different idioms for expression, to clarify but also, perhaps, to simplify. Any translation may require a set of compromises resulting from the intersection and synthesis between the intelligence and linguistic skills of the translator with the intelligence and verbal pyrotechnics of the original author, a fearsome challenge if the task is to translate Shakespeare. The "fear of Lear" în this context results from the awesome responsibility of transforming the most
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pp. 579 sqq. (publicat și În Selected Writings, Berlin, New York, Amsterdam, vol. II, pp. 33 sqq.). Jakobson, R. (1970), „Rol’ lingvisticëskich pokazanij v sravnitel’noj mifologii”, În VII Mezdunarodnyi kongress antropologicèskich i etnograficeskich nauk, nr., 5, Moskva, pp. 608 sqq. („Linguistic Evidence in Comparative Mythology”, În Selected Writings, ed. cit., vol. VII, pp. 12 sqq.). Jouet, P. (1989), Religion et mythologie des Baltes. Une tradition indo-européenne, Milano-Paris. Mannhardt, W. (1936), Die Götterlehre der alten Letten, Riga. Meid, W. (1957), „Das Suffix
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Current Applications ", consulté le 3 avril 2011, URL : http://wwwsoc.nii.ac.jp/jais/kaishi 2003/pdf/01-choi final .pdf: " There is no a priori obstacle to applying the Interpretative Theory to literature or poetry, aș long aș the transfer of linguistic elements from one text to another is considered aș being not translation but transcoding, the result of which is to show readers of the translations the peculiarities of the original language. " (" Îl n'y a aucun obstacle a priori pour
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]