2,625 matches
-
români să-i propună ca această orientare să se numească lingvistică integrală. Porneau la drum cu o știință obiectivă și realistă însă fără a neglija măsura în care era vizat limbajul, așa cum este, sub toate aspectele, sublinia de fiecare dată lingvistul, derivând din natura lui fundamentală de activitate. Studiile eruditului om de știință au sugerat o teorie în care două componente au definit obiectul de cercetare al disciplinei lingvistică: a) - vorbirea este (1) o activitate general-umană, efectuată de vorbitori (2) ca
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
o adevărată casă românească, unde românii erau primiți și sprijiniți! În anul următor este ales asesor la Tribunalul din Lugoj, “sedrila ofanală”, anul începerii carierei sale de magistrat. Este asesor apoi la Tribunalul din Oravița, unde se împrietenește cu academicianul, lingvistul și folcloristul Simion Mangiuca, și începând cu anul 1876 la cel din Timișoara. La 4 decembrie 1880 datorită meritelor sale este numit judecător la tabla regească (tribunalul suprem din Budapesta), după cinci ani a fost avansat la gradul de judecător
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
d-nei Mirela-Ioana Borchin are, ca fundament, spațiul și timpul. Spațiul-timp își face intrarea pe scena lumii ca un univers -bloc, unde nu există nici loc, nici timp, ci evenimente”. (Valentina Becart) „Apoi, o carte de proză semnată de un cunoscut lingvist (Caiete de morfosintaxă, 1997; Modalitatea și predicatul verbal compus, 1999; Prelegeri de lingvistică, 2010 și nu în ultimul rând Semantica modurilor incertitudinii, 2011) se anunță în contextul unor așteptări și exigențe speciale, deasupra cărora Mirela-Ioana Borchin face cu har artă
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
denumiri ale soarelui ? - Cu siguranta așa este, mai mult, pot demonstra că aproape 94 % din vocabular e în relație cu astrul diurn, aproximativ 5 % cu Cerul, iar restul de 1 % cu Pământul. - Unde a aparut limbajul omenesc ? - Așa cum susțin unii lingviști, arheologi, istorici omul a apărut în Africa, de unde s-a raspandit și pe celelalte continente. Pot face și o scurtă demonstrație. În Africa de Sud, în idiomul zulu soarele se numește lângă. Știm că de la „soare” provin numele de animale de ex.
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
și societatea gazdă, în același timp punând în relief cultura fiecarui popor ca și factor de integrare și de „îmbogățire” reciprocă. Am vorbit și cu români care locuiesc în alte țări. Problema păstrării limbii materne există peste tot. Părerea unui lingvist flamand: „Cel mai important este ca parinții să se adreseze copiilor în limba maternă, chiar și în cazul în care ambii părinți vorbesc aceeași limbă. În felul acesta comunicarea cu cei mici se poate realiza la capacitate maximă. Indiferent cât
DINCOLO DE OCEAN, CUVINTELE DE ACASĂ ÎNSETEAZĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349663_a_350992]
-
în anul 1968, Academia Română a onorat-o cu premiul ,,Timotei Cipariu''. Imediat după apariție, Vasile Scurtu a avut plăcerea să citească 12 recenzii în reviste românești de specialitate și alte câteva în limba franceză. A primit numeroase scrisori din partea unor lingviști din străinătate care îi elogiau lucrarea. Profesorul Carlo Tagliavini de la Universitatea Padova-Italia, subliniază buna informare, nu numai în romanistică, ci și în filologia slavă și maghiară, apreciind cartea ca fiind una dintre cele mai bune și mai bogate în domeniul
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie enigma și plăcerea istoricilor lingviști să o scormonească. Eu doar plutesc pe aripi de vis prin ea. Pustiurile sale misterioase, cu ierburi înalte și cu mirajul depărtărilor vaste, creat de netezimea câmpiei, au provocat și fascinat pe toți cei care s-au încumetat să-i
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 41 din 10 februarie 2011 Toate Articolele Autorului CÂT VOM MAI TOLERA Mă întreb de ani de zile Chiar nu le este rușine, Nu observă ei savanții, Românii acestei nații, Istoricii și lingviștii Că ce au lăsat părinții Moșii și strămoșii noștri Astăzi este sortit morții? Cât timp vom mai tolera Minciuna în țara mea, Ca străinii să ne spună De când suntem împreună Și ce limbă noi vorbim Și de pe unde venim? Nu
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
au fost potrivnice poeziei? Ba mai mult, aș crede că atunci când poezia a fost urâtă cel mai mult, ea s-a manifestat din plin. Drept exemple ne-ar putea servi perioadele din istorie care au cunoscut poeți împușcați pentru metafore, lingviști spânzurați de limbă, cititori puși pe ruguri cu tot cu cărțile interzise pe care le citiseră (Basarabia de după 1940). Irina Covaci, soția scriitorului Boris Covaci (cu bunic împușcat la Ivdel și bunică decedată în Siberia), pe când era mică, aflase în Taiga de la
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
Zona Sacra"a Sarmi-Segetusei. Excavații cu buldozere, nepăsare, chiar reavointa iau locul a ceea ce ar fi trebuit să fie declarată rezervație a cetăților dacice din Munții Sureanului. Ce nume ciudat și acest Sureanului, ce o fi însemnînd domnilor arheologi, istorici, lingviști? Îl citez din nou pe prietenul meu Andrei Vartic, care spunea că „Lipsa idolilor în așezările dacilor din Munții Suryanului (Surya, zeul soarelui la indienii arhaici, urmași ai arienilor Carpato Danubieni, spun eu) ne duce cu gîndul la Marele creator
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula italică. La pag. 1062 menționează: „Cele mai multe notițe despre caracterul limbii barbare, ce se vorbea la
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Toate Articolele Autorului Noi descoperiri despre originea limbajului De curând, a văzut lumina tiparului cartea „Eseu despre originea limbilor. Elemente de filosofie a limbajului”. Autorii lucrării sunt profesorul vâlcean Ion Cârstoiu, din Bălcești, și fiica sa, Rodica - Constantă. Ion Cârstoiu, lingvist și publicist, absolvent al Facultății de Filologie din București, născut la 13 ianuarie 1943 în localitatea Jiblea-Veche (Călimănești), a fost profesor la liceul din localitatea Mozaceni, județul Argeș, între anii 1965 - 1969, iar în perioada 1969-2006, profesor de Limbă și
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
au încercat să explice originea limbajului, dar fără rezultate. În „Tratatul de lingvistică generală” din 1971, la pagina 298 se afirma că „soluționarea problemei originii limbajului depășește posibilitățile lingvistice și că „rezultatele nesatisfăcătoare se datorează faptului că până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere”. Greutățile obiective pe care le întâmpină cercetătorul originii vorbirii și imposibilitatea reconstituirii limbajului primilor oameni au determinat pe unii lingviști să afirme că pe ei nu-i interesează
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
nesatisfăcătoare se datorează faptului că până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere”. Greutățile obiective pe care le întâmpină cercetătorul originii vorbirii și imposibilitatea reconstituirii limbajului primilor oameni au determinat pe unii lingviști să afirme că pe ei nu-i interesează problemă originii limbajului, ca aceasta e de competență filosofilor. Un impact negativ l-a avut decizia Societății de Lingvistică din Paris, întemeiata în 1864, care în articolul 2 al statutului avea scris
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
scris: „Societatea nu admite nici o comunicare despre originea limbajului”. Această interdicție a avut o influență nefasta asupra cercetării lingvistice în general. Încercări de a lămuri subiectul găsim numai în lumea anglo-saxonă (Greenberg, M. Ruhlen), dar ideea nu e agreată de lingviștii tradiționaliști. - Care este opinia dumneavoastră despre limbajul omenesc? - Limbajul omenesc e o descriere metaforica a relației omului cu Cerul, Pământul și Soarele. În 2001, am pus alături câteva zeci de cuvinte cu semnificația „cer” și am dedus de aici: eu
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
Aici este locul de naștere al Patericului, cartea ce cuprinde cuvintele bătrânilor înduhovniciți, una dintre lecturile fundamentale pentru creștinii din toate veacurile. Alte relatări, indicii și referințe biografice despre copilăria și “frații” lui Iisus Hristos Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin și un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât și frate vitreg, nepot sau văr. „Au nu este Acesta teslarul, fiul Mariei și fratele
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
Iisus ca fiind copiii unei surori ai Maicii Domnului, care s-ar fi numit Maria lui Cleopa (cf. Ieronim, Adversus Helvidium 13-15). Semnificația semantică a cuvântului ebraic ’ah în Vechiul Testament Pentru a-și apăra opinia, Fericitul Ieronim, care era un lingvist fin și un bun cunoscător al limbii ebraice, a remarcat că, în limba vechilor evrei cuvântul frate (’ah) putea însemna, atât frate de sânge, cât și frate vitreg, nepot sau văr. La trecerea din ebraică în greacă, susținea Fericitul Ieronim
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
misterioase sfințite în retorta Marelui Magician. Domnul Gianpaolo cel care orchestrează acum întregul ritual primește cu vizibilă și justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toții un fel de italiană. Una desigur nerecunoscuta de lingviști dar suficient de elastică pentru a ne înțelege chiar și între noi vorbitorii de română. Următoarele două soiuri de vin se înscriu în același traseu glorios, bine armonizat cu gustul feluritelor bucate, din ce in ce mai putine de pe platouri. Cert este că am
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
și feminin, "O(L)" ,"(L)E" și Ă(L). Cititorul a observat, desigur că noi l-am pus în paranteze pe "L" în cele trei variante. Ceea ce domnul Marcel Courthaide a omis este tocmai acest fapt. Sub imperiul teoriei isogloselor, lingviștii țiganologi consideră că doar dialectele de strat I, adică Arli și Ursari, folosesc articolul hotărât pentru plural O. Domniile lor nefiind romi, nu cunosc că și romii căldărari folosesc acest articol! Romani Kakaviari (cădărari) Kana aves amende - Când vii la
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
ale unor cuvinte obișnuite(polisemia) pe care le utilizează (sau al căror sens îl cunoaște) pentru a evocă o situatie specifică unei regiuni, epoci sau comunități. Cuvintele folosite azi doar în graiul popular sau în regiuni limitate (regionalismele),după cum arată lingviștii români- constituie o tradiție a graiului local , diferit de limbajul standard, modern, de uz curent în toate raporturile sociale, culturale și administrative’’1 iar acestea devin în gură vorbitorilor o marcă identitara, semnul de apartenență la o comunitate subzona sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau arhaice, fondul de rezervă cum inspirat este denumit de lingviștii români 6,ni se pare cu atat mai potrivit cu câtîn acesta se reflectă viața istorică a poporului, procesul evolutiv al limbii că reflex al realităților în continuă mișcare, a modului de viață, a mentalităților, mai ales din a doua jumătate
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
românească e 'extraordinar de frumoasă și de... grea' . ' Trăiască frumoasa [...] limbă română! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie.' (Ideea Unirii..., p.190-191). La cursurile și seminariile ținute la Institutul Nicolae Grigorescu - „ca om de litere, nu ca lingvist” - le vorbea studenților despre îmbogățirea, și apoi, sărăcirea și stricarea limbii contemporane, insistând asupra obligației specialistului de a folosi o limbă literară îngrijită, „simțul limbii asigurându-le o busolă infailibilă”. „Inteligența omului, susținea Sorin Ullea, se exprimă prin cuvinte, și
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANA", de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013. Prezentare de Melania Cuc, scriitoare și jurnalistă bistrițeana (25/09/13): “ITALIANUL LUCA CIPOLLA ȘI MARE SĂ DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANA Deși nu este lingvist de profesie, doar un împătimit al Poemului, Luca Cipolla trăiește cu o parte a spiritului sau rarisim în și prin Limba Română. Cetățean, prin naștere și trăire, al cetății industriale din Millano, Italia, Luca Cipolla este prezent într-o pleiada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
ritmicitate spectaculoasă în alte reviste. Este redactor al revistei “Sfera Eonică” din Craiova și ... Citește mai mult Prezentare de Melania Cuc, scriitoare și jurnalistă bistrițeana (25/09/13):“ITALIANUL LUCA CIPOLLA ȘI MARE SĂ DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂDeși nu este lingvist de profesie, doar un împătimit al Poemului, Luca Cipolla trăiește cu o parte a spiritului sau rarisim în și prin Limba Română.Cetățean, prin naștere și trăire, al cetății industriale din Millano, Italia, Luca Cipolla este prezent într-o pleiada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
început de primăvară, început de viață, acesta este Dragobetele! S-au ocupat mulți cercetători de proveniența acestei sărbători. Nicolae Constantinescu - etnolog al Universității din București - afirmă că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea; lingvistul Lazăr Șăineanu propune analogia cu „dragu-bete”, sufixul „bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”; etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie din Moldova prezintă etimologia acestei sărbători populare considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]