3,063 matches
-
trec pasiv în vasul chilifer central (prânzul lipidic are efect limfagog). Acizii grași (mai ales cei cu 8-12 atomi de carbon) pot fi transportați în sânge legați de serumalbumină. Deficitul de lipază pancreatică sau de săruri biliare duce la malabsorbția lipidelor, cu prezența lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse: lipide, aminoacizi, acid lactic. Are loc în special în ficat și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice se formează în ficat. Dintre proteinele transportoare de hormoni amintim: proteina transportoare a tiroxinei, globulina transportoare de hormoni sexuali, transcortina (proteina transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transportoare de glicocorticoizi). Pentru transportul fierului, ficatul produce transferina (beta1-globulină), iar pentru transportul cuprului produce ceruloplasmina (alfa2-globulină). Hepatocitele eliberează în circulație factorii coagulării I, II, V, VII, IX, și X precum și factorii fibrinolizei. Aminoacizii pot fi convertiți în glucide și lipide și utilizați ca surse de energie numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și aminoacizi și 60% (chiar mai mult în inaniție) din lipide (50% din ATP este rezultat din catabolismul acizilor grași liberi preluați din plasma sanguină). Acest tablou al metabolismului energetic implică o corelație foarte puternică a aportului sanguin cu necesarul de oxigen, dat fiind că extracția tisulară a oxigenului arterial este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel de canal toracic. Valorile pentru debitul limfatic de repaus sunt următoarele: canal toracic 100 ml/h; alte colectoare 20 ml/h; total 120 ml/h; 1/100 din debitul de filtrare la nivelul capilarelor arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică. Circulația limfatică este un factor de control al lichidului interstițial privind conținutul de proteine, volumul și presiunea sa. De fapt rolul de drenaj al lichidului interstițial și cel de recuperare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ai metabolismului azotat. Generarea de energie și sinteza de componente biologice are ca rezultate și substanțe-deșeu (cataboliți finali). Metabolismul glucidelor produce dioxid de carbon și apă, metabolismul lipidic are aceiași cataboliți, dar fenomenele de transformare a aminoacizilor în glucide și lipide necesită reacții de dezaminare enzimatică. In urma acestor procese se obține un metabolit extrem de periculos, amoniacul. Un precept fundamental în biochimia azotului este că amoniacul este toxic. Un om moare într-o atmosferă cu 500 ppm amoniac în 60 de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lumină și synthesis - îmbinare, unire) este un proces care se desfășoară în plantele verzi și în unele alge și care constă în convertirea energiei solare în energie chimică. În urma procesului de fotosinteză se formează substanțe organice precum glucide, proteide sau lipide, din compuși anorganici (bioxid de carbon, apă), sub acțiunea energiei solare, care este absorbită de către pigmenții din plante sau din alge. În plante, fotosinteza conduce la obținerea de oxigen. În bacteriile verzi și purpurii, în urma fotosintezei nu se obține oxigen
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
unui cateter într-o arteră sau venă (Seldinger SI. Catheter replacement of the needle in percutaneous angiography. Acta Radiol 1953; 39: 368-376), deschizând calea “angiologiei intervenționale”. 1956 - Ancel Keys (Monsieur Cholesterol) (fig. 1.26) susține legătura dintre dieta bogată în lipide și creșterea colesterolului seric. 1957 - Edwards utilizează proteze vasculare din teflon iar în 1960 Michael E. De Bakey protezele din dacron (fig.1.27). Protezele din PTFE (PoliTetraFluoroEtilenă) 1958 Shigeo Satomura (fig. 1.28) și Yasuhara Nimura utilizează ultrasunetele pentru
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fenomen de transport al momentumului, similar altor fenomene de transport cum ar fi cel de masă, de căldură etc. Fenomenul de transport este probabil foarte important deoarece ateroscleroza este cunoscută tradițional ca o afecțiune generată de acumularea în exces a lipidelor în peretele arterial. Plăcile de aterom se formează în regiuni cu stress de forfecare redus și tulburări de flux - separare de flux, stază, oscilații de flux. La nivelul aortei abdominale asemenea regiune se găsește la nivelul peretelui posterior al bifurcației
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
rezidență a particulelor, variațiile geometrice arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre fluid și structură; cuplarea biochimică absorția unor substanțe (oxigen, lipide, medicamente etc) la nivel parietal urmată de transport, difuziune și kinetică. TeraGrid (NATIONAL SCIENCE FOUNDATION TeraGrid) Un proiect recent având drept scop simularea și vizualizarea sistemului arterial uman utilizează o abordare hibridă pentru CFD: ecuații 1-D pentru întregul sistem și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sub formă dizolvată în mediile intracelular și extracelular, asigură schimburile electrolitice necesare proceselor vitale. Substanțele organice prezente în organismul uman se împart în substanțe organice simple (monozaharide, acizi grași, aminoacizi) și substanțe organice macromoleculare rezultate prin polimerizarea primelor: poliozide (glucide), lipide, proteine. Proteinele sunt constituienți de bază ai celulelor, deosebindu-se proteine structurale și proteine funcționale. Primele au o structură fibrilară, formând elementele elastice ale țesuturilor și structura de rezistență a celulelor. Proteinele funcționale, cu structură globulară, vehiculează informații în interiorul celulei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibrilară, formând elementele elastice ale țesuturilor și structura de rezistență a celulelor. Proteinele funcționale, cu structură globulară, vehiculează informații în interiorul celulei sau intercelular. Glucidele au în primul rând rol energetic, secundar fiind utilizate de către organism în scop plastic și funcțional. Lipidele au un important rol funcțional, condiționând permeabilitatea selectivă a membranelor, asigură o mare parte a energiei necesare desfășurării proceselor vitale și îndeplinesc și roluri plastice. 1.3.Celula Celula este unitatea morfofuncțională a organismului, conținând apă, elecroliți (K+, Mg2+, PO4H-
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a membranelor, asigură o mare parte a energiei necesare desfășurării proceselor vitale și îndeplinesc și roluri plastice. 1.3.Celula Celula este unitatea morfofuncțională a organismului, conținând apă, elecroliți (K+, Mg2+, PO4H-, SO42+, HCO3-, Na+, Cl-, K+), proteine, glucide și lipide. Membrana celulară prezintă trei straturi, cel intern și cel extern fiind protidice iar cel din mijloc lipidic. Conferă formă celulei și delimitează conținutul. În interior se găsesc citoplasma, organitele celulare și nucleul. Citoplasma, situata între membrana celulară si membrana nucleară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
îl conțin de la AND-ul nuclear. Aparatul sau complexul Golgi reprezintă niste prelungiri ale reticulului endoplasmatic spre periferia celulei, sub forma unor rețele și vezicule mici. Are rol în sinteza substanțelor complexe și în transportul lor. Reticulul endoplasmatic agranular sintetizează lipide și stochează glicogen. Mitocondriile sunt organite în interiorul cărora au loc reacțiile oxidative. Atunci cănd necesitățile energetice cresc, mitocondriile se înmulțesc prin diviziune, ele fiind la origine microorganisme distincte ce au trăit în simbioză cu celulele animale. Lizozomii conțin enzime hidrolitice
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
transferate cu un transportor lipoproteic ce o trece prin membrana celulară de la exterior spre interior sau invers. Fiecare substanță ce se bucură de posibilitatea de a fi transportată împortiva gradientului de concentrație ( sodiul, potasiul, magneziul, calciul, fierul, clorul, iodul, monozaharidele, lipidele, aminoacizii) beneficiază are un transportor propriu. Transportul activ se face cu consum energetic, energia fiind furnizată prin desfacerea acidului adenozin trifosforic (ATP). Transportul activ prin sisteme de membrană este acel transfer cu consum energetic împotriva gradientului de concentrație prin membrane
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
față de cea a apei (cu valoarea 1), fiind de 4,74 la bărbat și 4,40 la femeie. Este o constantă importantă pentru circulația sângelui, realizarea și menținerea presiunii sangvine. Este direct proporțională cu concentrația unor constituienți plasmatici: proteine plasmatice, lipide și colesterol, depinde foarte mult însă de variația numărului și proprietățile calitative ale elementelor figurate, rol dominant deținând eritrocitele. Presiunea osmotică a sângelui este definită ca o constantă numită izoosmie, variațiile fiziologice fiind minime deoarece între plasma sangvină și mediul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
uscat, din care substanțe organice 9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele anorganice din plasmă: cloruri, fosfați, bicarbonați, ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, clor. Substanțele organice se împart în substanțe azotate (proteice și neproteice) și substanțe organice neazotate: glucide, lipide și produșii lor de metabolism. Proteinele plasmatice. Concentrația proteinelor din plasma sangvină constituie o constantă fiziologică numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o proteinemie sub limita fiziologică inferioară, valoarea de la adult fiind
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o proteinemie sub limita fiziologică inferioară, valoarea de la adult fiind atinsă după vârsta de trei ani. Proteinele din plasmă circulă sub formă liberă și legate de lipide sau de glucide. Sunt reprezentate de albumine, globuline, fibrinogen, factorii plasmatici ai coagulării. Proteinele plasmatice au numeroase roluri: controlul schimburilor hidro-electrolitice dintre plasmă și lichidele interstițiale intră în sistemele tampon sangvine, cu rol în menținerea echilibrului acido bazic transportă hormoni
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Glucidele sunt reprezentate de glucoză, care este forma principală de circulație și utilizare a acestora. Concentrația sanvină a glucozei (glicemia) este de 80-120 mg/%. În plasmă se află și produși rezultați din metabolizarea glucidelor: acizi lactic, acetic, oxalic, alcool etilic. Lipidele se găsesc sub formă de gliceride, lipoproteine, acizi grași liberi, colesterol liber și esterificat. Concentrația sangvină a lipidelor totale (lipidemia) variază între 600 și 800 mg%. Concentrația normală a colesterolului plasmatic este de 200 mg%. 2.4. Elementele figurate sangvine
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucozei (glicemia) este de 80-120 mg/%. În plasmă se află și produși rezultați din metabolizarea glucidelor: acizi lactic, acetic, oxalic, alcool etilic. Lipidele se găsesc sub formă de gliceride, lipoproteine, acizi grași liberi, colesterol liber și esterificat. Concentrația sangvină a lipidelor totale (lipidemia) variază între 600 și 800 mg%. Concentrația normală a colesterolului plasmatic este de 200 mg%. 2.4. Elementele figurate sangvine Elementele figurate ale sângelui sunt reprezentate de eritrocite, leucocite și trombocite și iau naștere în măduva osoasă hematogenă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acționează macrofagele în reacțiile alergice. Aceste celule imune conțin interferon, care are rol în apărarea antitumorală. Alături de granulocitele neutrofile au un rol redus în supravegherea imună anticanceroasă, prin fagocitarea unor celule atipice. Macrofagele intervin și în metabolismul enzimelor hidrolitice, esterazelor, lipidelor, degradarea hemoglobinei, reciclarea fierului, cicatrizarea leziunilor, neutralizarea unor metaboliți, nutriția celulară. Rămân în țesuturi 2-3 luni. Macrofagele prezintă o morfofuncționalitate variată în funcție de țesutul în care se găsesc, deosebindu-se: macrofagul din sistemul nervos central (microglia lui Del Rio Hortega sau
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]