778 matches
-
căruia fusese numit 502. Dornică să prezinte mișcarea contestatară drept una a reprezentanților diferitelor etnii prezente în societatea românească, presa din București sublinia la unison existența, în rândurile celor 500 de persoane aflate în stradă, a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, armeni și foarte puțini români 503. Setul de explicații oferit opiniei publice de aceeași presă românească cu privire la cauzele ce contribuiseră la declanșarea evenimentului din 3 aprilie 1866 cuprindea și implicarea fraților Moruzzi, cunoscuți mediului politic românesc pentru calitatea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
încă de la 1848, devenea destul de straniu cum aceeași actori politici preferau să găsească ca explicații pentru acțiuni precum cea de la 3 aprilie implicarea unor elemente percepute drept periferice, în rândul cărora se aflau la loc de frunte și evreii, alături de lipoveni, polonezi, armeni și foarte puțini români 601. Dincolo de motivele de satisfacție ale guvernului de la București datorate în principal rezultatului amintit, prezentarea evreilor ca fiind responsabili pentru acțiunea de la 3 aprilie și precizarea făcută de către Ștefan Golescu în raportul său către
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
nr. 15, nr. 23 iunie 1866, an I, nr. 20. 594 În Românul din 25 august 1866, p. 578, 18 august 1866, p. 555. 595 Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 596 Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. 597 Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Grafice Socec, 1906, p. 23. 601 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220. Unele ziare, cum ar fi Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85; Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 24. 602 Monitorul Oficial', 5 aprilie 1866. 603 Carol Iancu, op. cit., vol. I, p. 62. 604 Legalitatea, an I, nr. 1, 30 mai 1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
îți aducea un răvaș. Era invitația la banchetul Junimii. Îmi închipui cât te-ai amuzat citind-o, pentru că, deși purta semnătura lui N.Gane, din ea răzbătea tonul hâtru al lui Iacob Negruzzi: „Citațiune Membrii tuturor triburilor Societății Junimea: fundatori, lipoveni, caracudă și cei nouă, sunt citați ca în ziua de 26 octombrie curent să se afle la scaunul societății în Iași, unde se va da cu mult chef și puține parale, în Otelul Binder oarele 6 sara al 22 lea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute în susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat în statul Arkansas, cu o suprafață de 13,8 milioane ha și cu o populație de numai 2 milioane locuitori din care 30% - deci 600.000-
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ceea ce urca numărul real de foneme la 12) marea familie oceanico-indopacifică, familia papua; SOV transcriere latină cu doar 12 litere 312. rusă O Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan / N numeroase state independente din fosta URSS; în România s-au refugiat rușii lipoveni de riț vechi. Texte în rusă veche după 988, anul introducerii creștinismului. Primele atestări din sec. al XI-lea (cel mai vechi text datat este Evanghelia lui Ostomir, 1056-1057). Cea mai cunoscută opera literară a epocii vechi este celebrul poem
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sate ale comunei Hudeștii-Mari erau 5239 de locuitori din care 2.644 bărbați și 2595 femei. Din cei 5.239 de locuitori, 5.030 erau de religie creștin-ortodoxă, 179 de religie mozaică, 16 catolici, 6 protestanți și 8 de religie lipoveană. După naționalități 4966 erau români, 87 austro-ungari, 6 germani, 93 de alte naționalități, iar 187 nesupuși protecției statului român. Dintre copiii între 7 și 15 ani, 207 băieți și 51 de fete știau să scrie și să citească, iar 278
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iazuri și în mori un izvor însemnat de venituri,chiar mai însemnat decât ogorul sau pădurea. Construirea iazurilor se făcea numai de specialiști care de cele mai multe ori erau aduși din Rusia. Cei mai buni la lucrări de acest gen erau lipovenii. Toată greutatea era la ridicarea zăgazului, la care se foloseau brazdele de pământ cu iarbă care se puneau peste pământul bătut. în fața digului, spre a-l apăra mai bine de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de apele agitate de vânt, se băteau tarași și șarampoi din stejar sau esențe care creșteau în mod natural pe malul apelor și care protejau iezătura(răchită sau salcie). La noi, la Hudești, iazurile au fost făcute la început de către lipoveni, dar mai apoi cu mijloace mecanizate, întărite cu beton armat și cu deversoare de evacuare prevăzute cu grile de fier. Fiecare iaz de la Hudești este prevăzut cu stăvilare betonate și cu căi de evacuare a apelor în cazuri deosebite. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
preocupată de apărarea valorilor etniei dominante din societate. Un studiu efectuat de Cristian Lazăr și Ioan Durnescu 184 demonstra că proporția deținuților minori în funcție de originea etnică este de 51,2% români, 39,5% rromi și 9,3% alte naționalități (maghiari, lipoveni, turci etc.). Proporția rromilor minori este de două ori mai mare decît a celor adulți, fapt care poate fi explicat fie printr-un debut al carierei infracționale la vîrste mai mici în cazul rromilor, fie prin faptul că, în cadrul procesului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comunei au fost autohtoni, lor adăugându-li-se în Evul Mediu și, îndeosebi, în sec. XIX-XX, o proporție mică de populație imigrată din ariile de maximum demografic ( Subcarpați și Podișul Central Moldovenesc). Tot din rândul populației imigrate fac parte și lipovenii și ceangăii, ultimii stabiliți în unele sate din apropierea comunei Șipote (Fântânele, Gropnița, Focuri) și în satul Iazu-Vechi. Recensământul din 1992 certifică majoritatea absolută a etniei române, precum și a populației vorbitoare de limbă română în toate satele comunei, exceptând satul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ochi răi de ortodocșii ruși. Reforma Patriarhului Nikon la jumătatea secolului al XVII-lea care includea și corectarea traducerilor din grecește a cărților de cult rusești, a fost văzută de o parte a credincioșilor (rascolnicii și cei numiți, la noi, lipoveni) ca o "lucrare a lui Antihrist", ca o concesie condamnabilă făcută Bisericii grecești, înclinată spre compromis cu Roma. După căderea Constantinopolului, un teolog rus a formulat teza că Rusia ar fi moștenitoarea legitimă a Bizanțului, drept pentru care Moscova s-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Un simpozion interesant Anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și România, noul stat european independent, după războiul ruso-româno-turc din 1877-1878. Cu această ocazie, Ambasada Rusiei de la București, împreună cu minoritatea rusă Comunitatea Rușilor Lipoveni din România a organizat, la Iași, un simpozion. Au participat dl Al. Vasiliev, consilierul 1 al Ambasadei, Miron Ignat, reprezentantul comunității în Parlamentul României, personalități de frunte ale comunității poetul Nichita Danilov, prof. Ilie Danilov ș.a. -, precum și istorici de la Facultatea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
articol violent al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist deschide chiar o listă de subscripție pentru căutarea bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector la Trompeta Carpaților, 20 copeici; Mai mulți lipoveni, o carboavă; Colonia scopiților din Capitală, 3 bumășci. Bassarabescu era cunoscut de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Alte detalii despre sinuciderea locotenentului Albu: În ziua de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a făcut atunci o eroare judiciară. Iată ce-mi scrie onor d. Dobriceanu: „Eram atunci judecător de instrucție la Cabinetul nr. 3. Am făcut chiar eu instrucțiunea acelui asasinat, în adevăr îngrozitor prin execuțiunea lui: aproape o întreagă familie de lipoveni a fost măcelărită cu toporul: tata, mama și un copil mic în pat, iar 3 copii mai mărișori pe scânduri. Nu a scăpat decât un băiat de 13 ani care dormea jos, în prăvălia de ceainărie. Motivul crimei a fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era unul, dar nu a putut fi prins. Banii i-am încredințat legațiunii ruse - ministru al Rusiei era pe atunci Hitrovo - fiind averea minorului rămas în viață. Iată care este crima din Calea Moșilor.“ În adevăr, pe cât îmi amintesc, asasinul lipovenilor din Calea Moșilor n-a fost niciodată prins. Dar aceasta nu înseamnă că versiunea ce am dat în „Cronica“ din urmă despre o altă crimă nu este exactă. O singură eroare am făcut săptămâna trecută, o eroare de nume. Crima
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
100 locuitori; Industrii și meșteșuguri (industriels et artisans): 64 732 locuitori; Muncitori: 11 993 locuitori; Servitori: 19 531 locuitori (p. 203). Repartiția populației potrivit religiei: Ortodocși: 132 987 locuitori; Catolici: 16 091 locuitori; Protestanți: 5 854 locuitori; Armeni: 790 locuitori; Lipoveni: 206 locuitori; Israeliți: 20 749 locuitori; Mahomedani: 43 locuitori; Alții: 20 locuitori (p. 204). Bărbați știutori de carte: 54 014; Femei: 22 383; Analfabeți: 98 245 (p. 204) sectoarele orașului Culoarea de Roșu: 22 604 locuitori; ” Galben: 39 844 locuitori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute În susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele Întinse la soare să se usuce. Lipsesc bărbații lipoveni, acei admirabili pescari de la Tulcea, care pe aici ar face isprăvi minunate. Am reintrat În statul Arkansas, cu o suprafață de 13,8 milioane ha și cu o populație de numai 2 milioane locuitori din care 30% deci 600.000sunt
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
le cunoască faptele și că, mai ales, inocenții au dreptul să-i judece, chiar dacă torționarii, cei mai mulți, au fost bătuți fără milă, înainte de a accepta să tortureze pe alții". Întîlnirea pe drumul către muncile agricole din Balta Brăilei cu un bătrîn lipovean care își păștea oile dincolo de sîrma ghimpată și care îi urmărea cu mare compasiune determină cîteva remarci însoțit de o pilduitoare întîmplare: "Rușii lipoveni se refugiaseră la gurile Dunării în urma unor lungi și nedrepte persecuții religioase. În secolul al XVIII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să tortureze pe alții". Întîlnirea pe drumul către muncile agricole din Balta Brăilei cu un bătrîn lipovean care își păștea oile dincolo de sîrma ghimpată și care îi urmărea cu mare compasiune determină cîteva remarci însoțit de o pilduitoare întîmplare: "Rușii lipoveni se refugiaseră la gurile Dunării în urma unor lungi și nedrepte persecuții religioase. În secolul al XVIII-lea, protopopul lor, Avacuum, un strămoș spiritual al bătrînului cu oile, fusese condamnat, ca și noi, pentru delicte de conștiință și exilat în Siberia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și prietenii mei intimi, cărora li se părea „că am sărit peste cal”. Apoi, a fost iute răspândit zvonul „că aș fi nebun”, dar cum apariția Îngerului de gips - scris pe malul mării, la „2 Mai”, în casa unui țăran lipovean -, prin soliditatea construcției și radicalitatea „mesajului artistic” („Un salt între două morți!” este ultima propoziție a romanului care rezumă, într-o totală lapidaritate, zbaterea și autodistrugerea eroului trăitor în România „socialistă”!Ă, contrazicea această primă intoxicare, a fost lansat, cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
latura prin care ar trebui atacați și cuceriți Rușii. Populația nu e turbulentă; nu mai e așa de refractară ca la început; cu stăruința învățătorilor și cu o bună administrație totul se poate face. Bibliotecă trebue numaidecât înființată. Jurilovca, Carcalui, (lipoveni) Slava-Rusă, Sf. Gheorghe (maloruși), Telița, Caraorman, Chilia veche. Casapchioi Bașchioiu Bulgari Ceamurlie de jos Erichioiu Cataloiu. Gorgova (Ruși lipoveni) Mila 23 (lipoveni) sălbateci, fără școli pe brațul părăsit al Dunării. Ceamurlia. 1. Amestec cu Români Bibliotecă, învățători buni 2. Chestia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca la început; cu stăruința învățătorilor și cu o bună administrație totul se poate face. Bibliotecă trebue numaidecât înființată. Jurilovca, Carcalui, (lipoveni) Slava-Rusă, Sf. Gheorghe (maloruși), Telița, Caraorman, Chilia veche. Casapchioi Bașchioiu Bulgari Ceamurlie de jos Erichioiu Cataloiu. Gorgova (Ruși lipoveni) Mila 23 (lipoveni) sălbateci, fără școli pe brațul părăsit al Dunării. Ceamurlia. 1. Amestec cu Români Bibliotecă, învățători buni 2. Chestia coloniilor Adm. și înv. să vorbească românește. Lucruri cu privire la Rege. Răscoala și Cuza-Vodă. Lipsa de pământ. Sărăcia cu fudulia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu stăruința învățătorilor și cu o bună administrație totul se poate face. Bibliotecă trebue numaidecât înființată. Jurilovca, Carcalui, (lipoveni) Slava-Rusă, Sf. Gheorghe (maloruși), Telița, Caraorman, Chilia veche. Casapchioi Bașchioiu Bulgari Ceamurlie de jos Erichioiu Cataloiu. Gorgova (Ruși lipoveni) Mila 23 (lipoveni) sălbateci, fără școli pe brațul părăsit al Dunării. Ceamurlia. 1. Amestec cu Români Bibliotecă, învățători buni 2. Chestia coloniilor Adm. și înv. să vorbească românește. Lucruri cu privire la Rege. Răscoala și Cuza-Vodă. Lipsa de pământ. Sărăcia cu fudulia la un loc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]